Summitul NATO - crucial pentru securitatea în Balcani

Americanii şi europenii nu au ajuns la un consens în privinţa invitaţiilor care se vor face la Bucureşti, doar Croaţia fiind aproape sigură că va deveni membră a alianţei

Summitul de la Bucureşti, cel mai mare din istoria Alianţei Nord-Atlantice, se anunţă a fi şi unul al unor decizii importante pentru configuraţia viitoare a NATO. Concepută pentru a face faţă provocărilor din perioada Războiului Rece, alianţa trebuie să se adapteze realităţilor secolului al XXI-lea. Alte două puncte fierbinţi pe agenda "celor 26" sunt misiunea din Afganistan, care a provocat deja disensiuni în rândul aliaţilor, şi decizia privind primirea de noi membri.

NATO nu a "digerat" încă prea bine extinderea sa rapidă spre est, prin includerea a 10 foste ţări comuniste, că o alta bate deja la uşă. Croaţia, Macedonia şi Albania speră şi ele să fie invitate să adere la alianţă luna viitoare. Dar, în timp ce SUA văd în extindere un succes, multe ţări europene, atât la nivel politic, cât şi la nivelul populaţiei, nu văd cu ochi buni acceptarea atât de curând a noi membri.

În ciuda acestor puncte de vedere diferite, la Bucureşti nu vor exista discuţii aprinse pe marginea acestui subiect, notează publicaţia "Kölnische Rundschau". Liderii alianţei speră că multe dintre neînţelegeri vor fi rezolvate astăzi, la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, care se desfăşoară la Bruxelles. Cu siguranţă la Bucureşti se va face cel puţin o invitaţie.

O invitaţie sau trei

Croaţia are cele mai mari şanse pentru a adera, chiar dacă reforma forţelor armate nu avansează la viteza dorită. Albania, cu o democraţie fragilă, şi Macedonia, care are un diferend cu Grecia în privinţa numelui, şi-au intensificat în ultimul timp eforturile diplomatice pentru a intra odată cu vecina lor din Balcani. ­

"Este importantă poziţionarea NATO faţă de întreaga regiune", a precizat secretarul general Japp de Hoop Scheffer, cu puţin timp înainte de reuniunea de la Bruxelles. Conform unor surse diplomatice, alianţa se teme de influenţa şi mai mare a Rusiei în Serbia, după ce Kosovo şi-a declarat independenţa.

Eforturile NATO de a-şi întări poziţia în Balcani se lovesc însă de refuzul Greciei de a recunoaşte Macedonia sub actualul nume, considerând că termenul ţine strict de patrimoniul elen. În consecinţă, Macedonia este presată să rezolve această problemă până la summit, dacă doreşte să fie invitată să înceapă negocierile de aderare. Atena, care blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, nu dă semne că va ceda, premierul Costas Karamanlis reiterând recent ameninţarea cu veto dacă Skopje nu renunţă la "intransigenţa sa sterilă".