Aeroportul Băneasa, închis pentru imobiliare

Unul dintre marii beneficiari ai închiderii aeroportului, cerută de Tăriceanu, este Puiu Popoviciu, de la care premierul a închiriat terenul pentru showroom-ul Citroën din Băneasa.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu se gândeşte să-i facă un bine celui mai mare investitor în domeniul rezidenţial din vecinătatea Aeroportului Băneasa, Gabriel Popoviciu, închizând aerodromul. „Cred că acest aeroport (Băneasa - n.r.) poate deveni o problemă pentru cetăţenii din jurul lui“, a declarat joi Tăriceanu. Cel mai de vază cetăţean din vecinătatea aeroportului este Gabriel Popoviciu. Acesta i-a închiriat premierului anul trecut terenul pe care Tăriceanu şi-a construit showroom-ul ATS-Citroën.

Presa centrală relatează că închirierea a fost confirmată atât de Bogdan Bucurescu, director general ATS, cât şi de Ioan Alecu, rector al Universităţii de Agronomie, instituţie asociată cu Popoviciu în proiectul Băneasa Rezidenţial.

Cartierul construit de Popoviciu cuprinde aproximativ 3.000 de locuinţe de lux, iar zgomotul zecilor de aeronave care decolează şi aterizează zilnic pe aeroport dăunează confortului locuitorilor. În urmă cu doi ani, consilierii de vânzări angajaţi la Băneasa Rezidenţial le spuneau cumpărătorilor interesaţi de locuinţe că zgomotul aeronavelor nu va mai fi o problemă deoarece „aeroportul va fi închis în doi-trei ani“.

Nu este prima dată când Gabriel Popoviciu este avantajat pe bani publici. Conectarea cartierului de lux Băneasa Rezidenţial la reţeaua de apă şi canalizare a fost făcută, în urmă cu doi ani, din fonduri nerambursabile europene obţinute prin programul
PHARE.

Premierul a declarat joi că i-a cerut lui Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, să pregătească măsurile necesare pentru transformarea Aeroportului Băneasa, astfel încât acesta să deservească compania Romaero şi să preia avioanele mici, urmând ca zborurile low-cost să fie preluate de Aeroportul Otopeni. Specialişti în aviaţie consultaţi de Cotidianul afirmă că aeroportul nu se va putea întreţine doar pe seama aeronavelor mici, riscând falimentul, şi că, într-o etapă ulterioară, singura consecinţă logică va fi închiderea acestuia, după care terenurile vor intra în circuitul imobiliar.

„Aeroportul, în momentul de faţă, dincolo de inconvenienţele privind poluarea fonică, a devenit un real pericol pentru locuitorii din zonă, pentru că se află în mijlocul oraşului. Există anumite reglementări de prudenţă care fac ca aeroporturile să fie amplasate în afara oraşelor“, a declarat Tăriceanu, potrivit NewsIn. Premierul a spus că Aeroportul Otopeni are capacitatea de a prelua zborurile low-cost, care aterizează în prezent pe Aeroportul Băneasa. Capacitatea Aeroportului Otopeni, care are, într-adevăr, un plan de dezvoltare pe termen lung, este însă depăşită, iar planurile de dezvoltare a acestuia deocamdată stau pe loc.

Şeful Executivului a adăugat că persoanele care sosesc cu zborurile low-cost şi cele care le aşteaptă provoacă aglomerarea traficului rutier în zonă, pentru că îşi parchează maşinile pe DN1, în lipsa unor locuri de parcare amenajate. Întrebat dacă Aeroportul Băneasa va fi închis, premierul a afirmat că autorităţile nu au această intenţie, dar a precizat că este anormal să existe un aeroport în mijlocul Capitalei. „Eu nu pot să vă spun acest lucru, nu există în acest moment o intenţie conturată, dar părerea mea este că, ţinând cont de dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului, nu va mai putea supravieţui un aeroport în oraş. Arătaţi-mi şi mie un oraş în Europa unde există un aeroport în mijloc. Nu există!“, a spus Tăriceanu.

Ceea ce nu a spus Tăriceanu este că multe dintre locuinţele învecinate aeroportului au fost construite fără a avea autorizaţiile necesare. Pentru ridicarea oricărui imobil în jurul aeroportului este necesar un aviz din partea acestuia, a Autorităţii Aeronautice Civile Române şi a Regiei Autonome pentru Dirijarea Traficului Aerian ROMATSA. „Avizele conţin o prevedere potrivit căreia aeroportul este exonerat faţă de solicitanţii avizului de orice răspundere referitoare la disconfortul rezultat din activitatea sa“, spune un oficial din aviaţia civilă, sub protecţia anonimatului.

La acordarea autorizaţiilor de construire primăriile ar trebui să ţină seama de existenţa avizului, dar aceasta deseori nu se întâmplă, spune Sorin Stoicescu, fost director al Direcţiei de aviaţie civilă din Ministerul Transporturilor. „Nu i-a pus nimeni să-şi facă acolo case, dar trăim într-o societate strâmbă în care infractorii sunt favorizaţi şi nu sancţionaţi“, afirmă fostul director.

Nici ideea premierului cu supravieţuirea aeroportului din traficul aeronavelor mici, de business, nu stă în picioare. Nici fostul director pentru aviaţia civilă şi nici actuali directori pentru aviaţie din Ministerul Transporturilor nu cred că aeroportul va supravieţui din aşa ceva. „Aeroportul nu va putea supravieţui astfel din mai multe cauze. Cu cât un aeroport e mai mic, cu atât încasează mai puţini bani. În afara faptului că taxele plătite de aeronave vor fi mult mai mici, nu vor mai exista nici veniturile actuale reprezentate de chiriile luate firmelor care au activităţi de alimentaţie publică în aeroport, turism
etc. Taxele plătite de aeronave nu sunt mai mari pentru aeronavele de business, ci sunt mai mici pentru că toate aeronavele sunt taxate în funcţie de greutatea pe roată, mai mică în cazul acestei categorii“, spune Stoicescu.

Heathrow, ameninţat de primar

Primarul Londrei, Boris Johnson, propune închiderea Aeroportului Heathrow (cel mai mare din Europa) şi construirea unui alt terminal în apropierea capitalei britanice, pe o insulă artificială, în aproximativ şase ani. Noul
aeroport, care va fi construit probabil pe o insulă la est de capitală (în zona Sheppey), va avea patru piste, deşi ar mai fi nevoie de încă două. Pasagerii vor fi transportaţi spre şi dinspre capitală la bordul unor trenuri de mare
viteză, în aproximativ 35 de minute. De asemenea, terminalul aeroportuar ar urma să fie conectat cu Eurotunelul ce traversează Canalul Mânecii spre Europa.

Aeroporturile de care nu ştie Tăriceanu

Există într-adevăr o problemă a aeroporturilor situate aproape de centrul oraşelor, însă majoritatea ţărilor UE au ales să o rezolve nu prin închiderea aeroporturilor, ci prin restricţii de trafic pe acestea, însoţite de măsuri complementare. Aeroportul Băneasa este unul dintre cei zece membri ai Asociaţiei a Aeroporturilor de Oraş (City Centre Airport Association - CCAA). Asociaţia înfiinţată în 1993 include London City Airport, Stockholm Bromma Airport, Belfast City Airport, Berlin Tempelhof International Airport, Tel Aviv Dov Hoz Airport, Toronto City Center Airport, Edmonton Municipal Airport, Detroit City Airport, Kuala Lumpur City Airport şi „Amerigo Vespucci“ Airport din Florenţa.

O directivă a Comisiei Europene, respectiv 30/2002, nu impune închiderea acestor aeroporturi, ci ţinerea sub control a zgomotului. Aeroportul London City, situat în vecinătatea centrului financiar londonez Canary Wharf, a înregistrat anul trecut un trafic triplu faţă de Băneasa, respectiv trei milioane de pasageri. Oficialii britanici nu se străduiesc să închidă acest aeroport, ci, dimpotrivă, au realizat un plan de dezvoltare a acestuia, până în 2030. Planurile prevăd construirea unei a doua piste şi creşterea capacităţii acestuia la opt milioane de pasageri. Cu ocazia unei dezbateri publice recente privitoare la Aeroportul Tempelhof din Berlin, cancelarul german Angela Merkel a declarat că este împotriva închiderii acestuia.

Miză imobiliară de două miliarde de euro

Pe lângă confortul celor care locuiesc deja în zona aeroportului, mişcarea premierului are şi o profundă conotaţie imobiliară: cele 180 de hectare de teren pe care se află Băneasa valorează cel puţin două miliarde de euro şi este clară destinaţia lui după închidere. În plus, închiderea va creşte valoarea
proprietăţilor pe care le deţin în zonă, direct sau prin firme asociate cu aeroportul, mai mulţi oameni de afaceri, printre care s-ar număra, conform relatărilor din presă, Puiu Popoviciu, Gigi Becali sau Dan Voiculescu.