Au inceput sa ne napadeasca palmierii

Problema nu e de ce palmieri, ci de ce abia acum palmieri. Si de ce palmieri intr-un spatiu cåt de cåt amenajat si care la summitul NATO arata chiar bine, cu rondul acela de panselute mov si galben, din mijlocul caruia se inalta o magaoaie de ceas inexpresiv, ca in picturile metafizice ale lui Giorgio de Chirico sau Carlo Carrà, spatiu care a trebuit sa fie anulat – panselutele sa moara, iar ceasul sa crape si sa fie inmormåntat intr-un loc necunoscut – pentru a face loc unei idei exotice incoltite atåt de tårziu in capul sterp al edililor. Pare-se ca primarii nostri se confrunta cu o flagranta lipsa de imaginatie daca abia acum, la inceput de mileniu trei, le-a venit ideea sa planteze palmieri in parcuri sau spatii verzi. M-am nascut in Sighetu Marmatiei, un mic oras chezaro-craiesc, cu clima sub-baltica, unde vara aveam palmieri in parcuri. Am inteles ca palmierul era un fel de arbore emblematic pe intregul teritoriu al Imperiului Austro-Ungar, ce simboliza logodna cu Adriatica, ce substituia nemurirea, ce facea trimitere la Iisus Hristos, intåmpinat cu ramuri de finic, adica de palmier, la intrarea triumfala in Ierusalim. Palmierul a fost adus de Agathon la Mamaia, dupa ce ministrul il vazuse pe litoralul bulgaresc, fapt ce l-a basicat nespus si l-a determinat sa ia contramasuri si sa ureze boala lunga caprei vecinului. Aventura palmiericeasca a fostului ministru al turismului ne-a costat sute de mii de euro si, pe scurt, este una dintre nenumaratele furaciuni din bani publici, savårsite de unul dintre guvernele de serviciu ale Romåniei, nu conteaza care, ca toate fac la fel si toate experimenteaza tot soiul de ineptii pe nervii si pe banii nostri. Ideea de palmier de la Mamaia a fost importata, in sfårsit, si de edilii bucuresteni, si de cei din Vaslui si va trebui sa ne tinem tari, caci incepånd de la toamna vom auzi tot felul de explicatii, ca de ce a dat boala in palmieri, ca de ce s-au rascracanat de frig, ca de ce au uitat habaucele alea de la spatii verzi sa-i dezgroape din rond si sa-i care in serele unde isi vor petrece concediul de iarna, si asta in timp ce orasul avea ca, de obicei, cu totul si cu totul alte probleme.