Diferentele intre dobanzile la depozite si cele la credite - inca foarte mari

Cu toate acestea, in 2002 profitabilitatea bancilor a scazut de la 3,10% la 2,71%
Multi se intreaba de ce primesc putin pentru depunerile la banci si platesc mult cand au nevoie de credite. In ultimul timp, bancile au redus drastic dobanzile la depozite, dar mai putin pe cele la credite. Asa se face ca, pe buna dreptate, depunatorii se revolta cand vad ca iau doar 11-13 la suta (in medie) pentru leii pastrati la banca, dar trebuie sa plateasca intre 24 si 27 la suta pentru un imprumut bancar, ceea ce inseamna, in medie, cu peste 10 puncte procentuale mai mult. Nici la valuta, raportul nu arata mai bine: marjele (diferenta intre dobanzile platite si cele incasate de banci) sunt cu peste 7 puncte procentuale mai mari. De exemplu, pentru un depozit in euro bancile acorda in medie, in functie de perioada, o dobanda de 1,5-2,5 la suta, dar iti dau credite la dobanzi de 8,5 ba chiar peste 10 la suta. Privita singular, situatia de mai sus este revoltatoare. Dintr-o alta perspectiva, se poate constata insa ca ea este "intretinuta" de o suita de conditii. "Piata este in continuare una a creditorului si nu una a imprumutatului", spune Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. Altfel spus, cererea este cu mult mai mare decat oferta, ceea ce le permite (inca) bancilor sa aplice marje inalte, deoarece competitia nu a atins "punctul critic" care antreneaza schimbari majore. Oficialul HVB mai spune ca, in plus, inflatia este inca mare, bancile nu au gasit surse alternative pentru obtinerea de venituri si nu si-au redus suficient costurile. In opinia sa, cresterea competitiei, reducerea riscului de tara si cresterea ratingurilor companiilor vor atrage dupa sine o scadere a marjelor respective. Marje din care bancile isi asigura profitul. Pentru presedintele CEC, Constantin Teculescu, marjele mari sunt si rezultatul faptului ca marea majoritate a resurselor atrase de banci sunt pe termen scurt, in timp ce plasarea lor se face pe termen mediu si lung. "Daca dobanda este fluctuanta, o marja mare nu se justifica. La valuta, marjele de peste 7-9 la suta sunt exagerate", mai spune Teculescu, adaugand ca ele vor trebui sa scada pe masura ce bancile vor atrage fondurile valutare importante care vor veni din zona UE. Si politica BNR tine sus marjele Politica Bancii Nationale nu poate lipsi din nici o discutie despre nivelul marjelor. "O parte din atrasi de banci la dobanzi de 12-13 la suta se duc la BNR, care plateste dobanzi de sase la suta", spune Teculescu. Mai transant, presedintele BRD-SocGen, Bogdan Baltazar, spune ca nivelul marjelor este determinat si de "retribuirea jalnica a enormei proportii din resursele atrase de BNR de la banci". De exemplu, la rezervele minime obligatorii in valuta atrase de la banci (care reprezinta 25 la suta din resursele valutare ale acestora) BNR plateste dobanzi de 0,75 la cele in dolari si 1 la suta la euro, fata de 1,5 la suta sau chiar mai mult cat platesc bancile pentru atragerea respectivelor surse. Spre deosebire de ceilalti bancheri, Baltazar spune ca o marja de peste 10 puncte procentuale (la lei) este civilizata, el argumentandu-si afirmatia prin conditiile de piata specifice Romaniei. "Marjele reflecta in primul rand costurile mari de intermediere financiara de la noi, raportate la resursele si plasamentele bancilor. Putinele resurse care intra in sistemul bancar nu-si gasesc plasamente bune", spune Baltazar. El a invocat si faptul ca in 2002, profitabilitatea pe sistemul bancar a scazut destul de drastic, comparativ cu 2001. Cifrele BNR arata ca profitabilitatea (profit raportat la activele bancilor) a scazut de la 3,10 in 2001 la 2,71 la suta in 2002. Oficialul bancar explica aceasta situatie prin faptul ca desi dobanzile si chiar marjele au scazut in ultimul an, capacitatea de rambursare a agentilor economici s-a inrautatit, iar, in plus, normele de creditare s-au inasprit, umfland costurile bancilor. Baltazar spune ca asanarea climatului economic si reducerea rezervelor minime obligatorii sunt doua din conditiile necesare reducerii marjelor. La randul sau, Marinel Burduja, vicepresedintele Raiffeisen Bank, crede ca marjele sunt o reflectie a starii de incredere in progresele economiei reale si ca exista o tendinta pozitiva de reducere a acestora. "O marja de peste 10 la suta este in afara regulii si ratiunii", spune Burduja, afirmand ca ele vor scadea pe masura ce competitia va creste. Sintetizand, dincolo de toate explicatiile economice, un lucru este cert: bancile cer mai mult decat dau pentru ca inca isi permit. Pana cand, ramane de vazut.