nspectoratul sanitar general din Polonia a întrerupt comercializarea unor loturi de praf de copt, care conţineau un procent ridicat de melamină, transmite Radio Polonia în pagina electronică.
După scandalul legat de conţinutul de melamină în laptele praf din China, care a provocat moartea câtorva bebeluşi şi la îmbolnăvirea altor câtorva mii, Uniunea Eeuropeană a interzis importurile unor produse destinate copiilor
şi a ordonat testarea mai atentă a altora. Melamina a fost identificată şi în praful de copt.
Oficialii Comisiei Europene spun că substanţa periculoasă ar putea fi găsită şi în prăjituri şi ciocolată.
marți, 21 iulie 2009
Violenţe în cartierul din Atena unde se află sediile mai multor ambasade
Sute de manifestanţi violenţi au continuat luni seara actele
de vandalism în centrul Atenei, pentru a treia noapte consecutiv, ajungând să devasteze magazine în cartierul de lux Kolonaki, unde se află sediile mai multor ambasade, relatează AFP.
Protestele violente au continuat după o manifestaţie a stângii marcată de numeroase incidente. La aproape două ore după dispersarea celor mai mulţi dintre manifestanţii care protestaseră faţă de moartea unui adolescent ucis sâmbătă de un poliţist, grupuri de zeci de tineri s-au organizat pentru a lansa raiduri împotriva magazinelor chiar sub privirile unor forţe de ordine dispersate şi aflate în defensivă.
Grupurile au avariat şi jefuit magazinele din cartierul şic Kolonaki, precum şi străzile comerciale din apropierea clădirii universităţii şi a cartierului studenţesc şi contestatar Exarchia.
Gazele lacrimogene trase de poliţie pentru a-i respinge pe manifestanţii violenţi făceau luni atmosfera sufocantă până în interiorul
clădirilor din centrul oraşului.
Zece persoane au primit îngrijiri în spitalele oraşului pentru probleme respiratorii, potrivit unui responsabil al Ministerului Sănătăţii.
Un consiliu ministerial restrâns s-a reunit în cursul serii sub conducerea premierului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a ţinut să dezmintă într-un comunicat zvonurile "total nefondate" referitoare la iminenţa proclamării legii marţiale în ţară.
Incendii mai mult sau mai puţin ample au atins circa 20 de clădiri din Atena, potrivit serviciului de presă al pompierilor. După ce au lovit în centrul capitalei, între pieţele Syntagma şi Omonia, manifestanţii şi-au continuat actele de vandalism pe marele bulevard care duce către mare. Potrivit Reuters, poliţia a făcut uz în cele din urmă de bastoanele din dotare şi a operat câteva arestări.
La Syntagma, piaţa centrală a Atenei, unde intrarea într-un hotel de lux a suferit stricăciuni, forţele de ordine şi-au făcut din nou apariţia, după ce mult timp au rămas inactive. Marele brad ridicat în piaţă cu ocazia Crăciunului a fost distrus de flăcări, la fel ca alte instalaţii pregătite pentru sărbători.
Încă de la începutul manifestaţiei, care a reunit câteva mii de persoane, grupuri de tineri s-au desprins de ceilalţi protestatari pentru a sparge vitrine şi a da foc exponatelor şi pubelelor de gunoi, incidente care s-au generalizat rapid
. Poliţia nu a reacţionat decât cu tiruri sporadice de gaze lacrimogene şi doar atunci când cordoanele poliţiei erau direct vizate de atacuri. O maşină de pompieri a fost incendiată în cartierul Exarhia de tineri mascaţi.
Manifestanţii au parcurs străzile oraşului purtând banderole în care acuzau guvernul că "ucide viitorul tineretului".
Grupuri de tineri au devastat luni seara zeci de magazine, în special de îmbrăcăminte şi bijuterii, şi în centrul Salonicului, marele oraş din nordul Greciei, dar poliţia nu a intervenit. Incidentele au intervenit tot după două manifestaţii ale stângii, unde veniseră circa 5.000 de persoane.
Anterior, un poliţist fusese rănit la mână într-un atac cu cocteiluri Molotov aruncate de aproximativ 20 de tineri împotriva unui post de poliţie dintr-un cartier al Salonicului.
Pe de altă parte, trei poliţişti au fost răniţi uşor luni la Trikala, în centru, în cursul unor incidente apărute la o manifestaţie a circa 1.000 de liceeni.
Incidente între forţele de ordine şi liceeni au avut loc şi în Rhodos, principalul oraş al insulei cu acelaşi nume, din estul Greciei
, unde manifestanţii au atacat un post de poliţie aruncând cu diverse obiecte împotriva poliţiştilor. Aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene.
Mişcările de protest se succed de la moartea, sâmbătă seara, a lui Alexis Grigoropoulos, în vârstă de 15 ani, împuşcat de un poliţist la Atena. Victima făcea parte dintr-un grup de 30 de tineri care aruncau cu pietre şi alte obiecte asupra unei maşini a forţelor de ordine. Poliţistul a fost arestat duminică pentru crimă, în timp ce colegul care îl însoţea a fost reţinut pentru complicitate.
Premierul Costas Karamanlis va fi primit marţi dimineaţa, la cererea sa, de către şeful statului, Karolos Papoulias, pentru a-l informa despre situaţia în curs. Karamanlis trebuie să-i întâlnească şi pe liderii celor patru partide parlamentare de opoziţie- socialist, comunist, stânga radicală şi extrema-dreaptă. Într-un mesaj adresat naţiunii, s-a angajat luni ca statul să pună capăt violenţelor urbane.
Proteste au avut loc în peste zece oraşe ale acestei ţări cu 11 milioane de locuitori, inclusiv la Creta şi Corfu. Mai mult de 130 de magazine au fost deja distruse în capitală, zădărnicindu-le comercianţilor că vânzările de Crăciun vor compensa perspectivele economice întunecate. Poliţia a reţinut peste 35 de persoane, iar peste 50 sunt rănite, potrivit unui bilanţ Reuters. Pagubele se ridică la milioane de euro
.
de vandalism în centrul Atenei, pentru a treia noapte consecutiv, ajungând să devasteze magazine în cartierul de lux Kolonaki, unde se află sediile mai multor ambasade, relatează AFP.
Protestele violente au continuat după o manifestaţie a stângii marcată de numeroase incidente. La aproape două ore după dispersarea celor mai mulţi dintre manifestanţii care protestaseră faţă de moartea unui adolescent ucis sâmbătă de un poliţist, grupuri de zeci de tineri s-au organizat pentru a lansa raiduri împotriva magazinelor chiar sub privirile unor forţe de ordine dispersate şi aflate în defensivă.
Grupurile au avariat şi jefuit magazinele din cartierul şic Kolonaki, precum şi străzile comerciale din apropierea clădirii universităţii şi a cartierului studenţesc şi contestatar Exarchia.
Gazele lacrimogene trase de poliţie pentru a-i respinge pe manifestanţii violenţi făceau luni atmosfera sufocantă până în interiorul
clădirilor din centrul oraşului.
Zece persoane au primit îngrijiri în spitalele oraşului pentru probleme respiratorii, potrivit unui responsabil al Ministerului Sănătăţii.
Un consiliu ministerial restrâns s-a reunit în cursul serii sub conducerea premierului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a ţinut să dezmintă într-un comunicat zvonurile "total nefondate" referitoare la iminenţa proclamării legii marţiale în ţară.
Incendii mai mult sau mai puţin ample au atins circa 20 de clădiri din Atena, potrivit serviciului de presă al pompierilor. După ce au lovit în centrul capitalei, între pieţele Syntagma şi Omonia, manifestanţii şi-au continuat actele de vandalism pe marele bulevard care duce către mare. Potrivit Reuters, poliţia a făcut uz în cele din urmă de bastoanele din dotare şi a operat câteva arestări.
La Syntagma, piaţa centrală a Atenei, unde intrarea într-un hotel de lux a suferit stricăciuni, forţele de ordine şi-au făcut din nou apariţia, după ce mult timp au rămas inactive. Marele brad ridicat în piaţă cu ocazia Crăciunului a fost distrus de flăcări, la fel ca alte instalaţii pregătite pentru sărbători.
Încă de la începutul manifestaţiei, care a reunit câteva mii de persoane, grupuri de tineri s-au desprins de ceilalţi protestatari pentru a sparge vitrine şi a da foc exponatelor şi pubelelor de gunoi, incidente care s-au generalizat rapid
. Poliţia nu a reacţionat decât cu tiruri sporadice de gaze lacrimogene şi doar atunci când cordoanele poliţiei erau direct vizate de atacuri. O maşină de pompieri a fost incendiată în cartierul Exarhia de tineri mascaţi.
Manifestanţii au parcurs străzile oraşului purtând banderole în care acuzau guvernul că "ucide viitorul tineretului".
Grupuri de tineri au devastat luni seara zeci de magazine, în special de îmbrăcăminte şi bijuterii, şi în centrul Salonicului, marele oraş din nordul Greciei, dar poliţia nu a intervenit. Incidentele au intervenit tot după două manifestaţii ale stângii, unde veniseră circa 5.000 de persoane.
Anterior, un poliţist fusese rănit la mână într-un atac cu cocteiluri Molotov aruncate de aproximativ 20 de tineri împotriva unui post de poliţie dintr-un cartier al Salonicului.
Pe de altă parte, trei poliţişti au fost răniţi uşor luni la Trikala, în centru, în cursul unor incidente apărute la o manifestaţie a circa 1.000 de liceeni.
Incidente între forţele de ordine şi liceeni au avut loc şi în Rhodos, principalul oraş al insulei cu acelaşi nume, din estul Greciei
, unde manifestanţii au atacat un post de poliţie aruncând cu diverse obiecte împotriva poliţiştilor. Aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene.
Mişcările de protest se succed de la moartea, sâmbătă seara, a lui Alexis Grigoropoulos, în vârstă de 15 ani, împuşcat de un poliţist la Atena. Victima făcea parte dintr-un grup de 30 de tineri care aruncau cu pietre şi alte obiecte asupra unei maşini a forţelor de ordine. Poliţistul a fost arestat duminică pentru crimă, în timp ce colegul care îl însoţea a fost reţinut pentru complicitate.
Premierul Costas Karamanlis va fi primit marţi dimineaţa, la cererea sa, de către şeful statului, Karolos Papoulias, pentru a-l informa despre situaţia în curs. Karamanlis trebuie să-i întâlnească şi pe liderii celor patru partide parlamentare de opoziţie- socialist, comunist, stânga radicală şi extrema-dreaptă. Într-un mesaj adresat naţiunii, s-a angajat luni ca statul să pună capăt violenţelor urbane.
Proteste au avut loc în peste zece oraşe ale acestei ţări cu 11 milioane de locuitori, inclusiv la Creta şi Corfu. Mai mult de 130 de magazine au fost deja distruse în capitală, zădărnicindu-le comercianţilor că vânzările de Crăciun vor compensa perspectivele economice întunecate. Poliţia a reţinut peste 35 de persoane, iar peste 50 sunt rănite, potrivit unui bilanţ Reuters. Pagubele se ridică la milioane de euro
.
Liberalii câştigă alegerile legislative din Quebec
emierul provinciei Quebec, liberalul Jean Charest, a câştigat alegerile legislative de luni, marcate de o relansare a separatiştilor din Partidul din Quebec (PQ), transmite AFP
Charest conduce din 2007 un Guvern minoritar şi a devenit, în prezent, primul
şef de Cabinet care câştigă trei scrutinuri consecutive în provincia francofonă în ultimii 50 de ani.
Partidul din Quebec (separatist) a fost creditat cu 51 de locuri, iar Acţiunea Democrată din Quebec (ADQ, de dreapta), cu şapte locuri.
Charest a câştigat la limită, cu toate că el a provocat acest scrutin anticipat pe motiv că are nevoie de un "mandat puternic" pentru a face faţă "furtunii" provocate de criza economică mondială. "Economia
este o miză care le întrece pe toate", spunea acesta duminică.
PQ, condus de Pauline Marois, a obţinut un scor mai bun decât în sondaje, câştigând mai multe voturi decât la ultimele alegeri, când a înregistrat o înfrângere zdrobitoare.
Potrivit ultimelor rezultate parţiale, PLQ al lui Charest a câştigat 42 la sută din voturi, faţă de 33 la sută în scrutinul precedent. PQ a obţinut 35% la sută, faţă de 28 la sută în 2007.
Charest conduce din 2007 un Guvern minoritar şi a devenit, în prezent, primul
şef de Cabinet care câştigă trei scrutinuri consecutive în provincia francofonă în ultimii 50 de ani.
Partidul din Quebec (separatist) a fost creditat cu 51 de locuri, iar Acţiunea Democrată din Quebec (ADQ, de dreapta), cu şapte locuri.
Charest a câştigat la limită, cu toate că el a provocat acest scrutin anticipat pe motiv că are nevoie de un "mandat puternic" pentru a face faţă "furtunii" provocate de criza economică mondială. "Economia
este o miză care le întrece pe toate", spunea acesta duminică.
PQ, condus de Pauline Marois, a obţinut un scor mai bun decât în sondaje, câştigând mai multe voturi decât la ultimele alegeri, când a înregistrat o înfrângere zdrobitoare.
Potrivit ultimelor rezultate parţiale, PLQ al lui Charest a câştigat 42 la sută din voturi, faţă de 33 la sută în scrutinul precedent. PQ a obţinut 35% la sută, faţă de 28 la sută în 2007.
Dezacord între principalele ţări din UE ceea ce priveşte planul de relansare economică
Uniunea Europeană trebuie să finalizeze, la summitul de joi şi vineri, un plan de relansare coordonat în faţa recesiunii, dar principalele ţări membre nu se înţeleg asupra a ceea ce trebuie făcut, tensiunile fiind clare între Germania, pe de o parte, şi Franţa şi Marea Britanie, de cealaltă parte.
Şefii de stat şi de guvern europeni, care se reunesc joi şi vineri la Bruxelles, ar trebui să valideze ideea de a injecta 200 de miliarde de euro în economie
, aprobată cu rezerve de miniştrii de finanţe europeni săptămâna trecută.
Şefii de stat şi de guvern europeni, care se reunesc joi şi vineri la Bruxelles, ar trebui să valideze ideea de a injecta 200 de miliarde de euro în economie
, aprobată cu rezerve de miniştrii de finanţe europeni săptămâna trecută.
Cel mai greu cartof din lume - circa 12 kilograme
Cel mai greu cartof din lume - circa 12 kilograme
Un libanez crede că a cultivat cel mai greu cartof din lume- un monstru ce cântăreşte aproape 12 kilograme. Greutatea nu a fost încă verificată de Guinness Book of Records, dar ar putea fi de câteva ori mai mare decât cea a deţinătorului actual al recordului mondial- un cartof de 3,5 kg cultivat pe Isle of Man.
"Lucrez pământul de când eram copil
, dar este prima
dată când văd aşa ceva", declara Khalil Semhat, de 56 ani, fermier aflat la 70 de kilometri de Beirut.
Descriind descoperirea sa ca fiind gigantică, Semhat a prezentat cartoful într-o serie de fotografii la scară. Acesta povestea că a fost atât de greu să scoată cartoful din pământ încât a fost nevoit să cheme un prieten pentru a-l ajuta.
Fermierul susţine că în pofida dimensiunilor impresionante ale cartofului, el nu foloseşte chimicale pe pământul său.
Un libanez crede că a cultivat cel mai greu cartof din lume- un monstru ce cântăreşte aproape 12 kilograme. Greutatea nu a fost încă verificată de Guinness Book of Records, dar ar putea fi de câteva ori mai mare decât cea a deţinătorului actual al recordului mondial- un cartof de 3,5 kg cultivat pe Isle of Man.
"Lucrez pământul de când eram copil
, dar este prima
dată când văd aşa ceva", declara Khalil Semhat, de 56 ani, fermier aflat la 70 de kilometri de Beirut.
Descriind descoperirea sa ca fiind gigantică, Semhat a prezentat cartoful într-o serie de fotografii la scară. Acesta povestea că a fost atât de greu să scoată cartoful din pământ încât a fost nevoit să cheme un prieten pentru a-l ajuta.
Fermierul susţine că în pofida dimensiunilor impresionante ale cartofului, el nu foloseşte chimicale pe pământul său.
luni, 20 iulie 2009
Tony Blair, spionat de americani
ostul premier britanic a fost monitorizat de serviciile
americane de informaţii, în perioada în care ocupa această funcţie. Informaţia a fost făcută publică de David Murfee Faulk, un fost agent de interceptare, citat de ABC News.
Astfel, Faull a explicat că a citit atât dosarul "vieţii private" a lui Tony Blair, cât şi interceptări ale unor conversaţii telefonice intime ale lui Ghazi al-Yawer, primul
preşedinte interimar al Irakului.
De asemenea, agentul a spus că funcţia pe care a avut-o la Fort Gordon i-a permis accesul la o bază de date a serviciului de informaţii, denumită "Anchory", prin intermediul căreia a putut vedea dosarul fostului premier britanic Tony Blair.
Mai mulţi foşti ofiţeri americani de informaţii au explicat, potrivit ABS News, că această practică de colectare de informaţii despre conducători străini este întâlnită în toate agenţiile de informaţii din lume, însă conform unei înţelegeri, americanii şi britanicii au convenit "să nu se spioneze unii pe ceilalţi".
Luna trecută, Faulk a fost unul dintre cei doi care au dezvăluit că armata SUA a interceptat convorbirile private ale jurnaliştilor americani, a voluntarilor şi soldaţilor staţionaţi în Irak. În urma acestor declaraţii, Senatul american a deschis o anchetă.
americane de informaţii, în perioada în care ocupa această funcţie. Informaţia a fost făcută publică de David Murfee Faulk, un fost agent de interceptare, citat de ABC News.
Astfel, Faull a explicat că a citit atât dosarul "vieţii private" a lui Tony Blair, cât şi interceptări ale unor conversaţii telefonice intime ale lui Ghazi al-Yawer, primul
preşedinte interimar al Irakului.
De asemenea, agentul a spus că funcţia pe care a avut-o la Fort Gordon i-a permis accesul la o bază de date a serviciului de informaţii, denumită "Anchory", prin intermediul căreia a putut vedea dosarul fostului premier britanic Tony Blair.
Mai mulţi foşti ofiţeri americani de informaţii au explicat, potrivit ABS News, că această practică de colectare de informaţii despre conducători străini este întâlnită în toate agenţiile de informaţii din lume, însă conform unei înţelegeri, americanii şi britanicii au convenit "să nu se spioneze unii pe ceilalţi".
Luna trecută, Faulk a fost unul dintre cei doi care au dezvăluit că armata SUA a interceptat convorbirile private ale jurnaliştilor americani, a voluntarilor şi soldaţilor staţionaţi în Irak. În urma acestor declaraţii, Senatul american a deschis o anchetă.
Ultima cina intre George Bush si Ehud Olmert
Premierul israelian in exercitiu, Ehud Olmert, a sosit la Washington, impreuna cu sotia sa, Aliza, unde va avea o ultima intrevedere oficiala cu presedintele american George W. Bush si sotia acestuia, Laura. Presa israeliana numeste aceasta intrevedere “cina de adio”, in conditiile in care Bush va parasi Casa Alba pe 20 ianuarie 2009, iar Olmert, care a renuntat la postul de prim-ministru, isi asteapta inlocuitorul dupa alegerile parlamentare din februarie. Vizita lui Olmert este tratata cu o oarecare indiferenta de catre presa israeliana, cateva institutii media preferand sa nu deplaseze reporteri la Washington cu avionul premierului. Olmert a avut o prima
intrevedere cu Eliott Abrams, adjunctul consilierului pe probleme de securitate nationala, cel care detine asa-numitul “portofoliu Israel” in actuala Administratie de la Casa
Alba. Ieri-dimineata, Olmert a discutat cu secretarul de stat Condoleezza Rice si cu consilierul pe probleme de securitate, Stephen Hadley, inainte de intrevederea cu Bush si cu vicepresedintele Dick Cheney. Principalul subiect pe care urmau sa-l abordeze Bush si Olmert se refera la asigurarea securitatii Israelului. Olmert doreste asigurari
ca tara sa va beneficia si in timpul Administratiei Barack Obama de cei 30 de miliarde de dolari pentru ajutor militar, in urmatorii zece ani.
intrevedere cu Eliott Abrams, adjunctul consilierului pe probleme de securitate nationala, cel care detine asa-numitul “portofoliu Israel” in actuala Administratie de la Casa
Alba. Ieri-dimineata, Olmert a discutat cu secretarul de stat Condoleezza Rice si cu consilierul pe probleme de securitate, Stephen Hadley, inainte de intrevederea cu Bush si cu vicepresedintele Dick Cheney. Principalul subiect pe care urmau sa-l abordeze Bush si Olmert se refera la asigurarea securitatii Israelului. Olmert doreste asigurari
ca tara sa va beneficia si in timpul Administratiei Barack Obama de cei 30 de miliarde de dolari pentru ajutor militar, in urmatorii zece ani.
Bani pentru cei care îşi botează copiii după Mussolini
Un partid italian de extremă dreaptă oferă câte 1.500 de euro
celor care îşi numesc fiii după dictatorul fascist, informează BBC.
Iniţiativa acoperă cinci zone din privincia Potenza, din sudul Italiei.
Reprezentanţii formaţiunii Mişcarea Socialistă Italiană au explicat că numele fostului dictator, Benito, şi cel al soţiei acestuia, Rachele, sunt "drăguţe" şi au susţinut că alegerea lor este "întâmplătoare".
Potrivit acestora, acţiunea este "încercarea unui partid mic de a încuraja natalitatea".
celor care îşi numesc fiii după dictatorul fascist, informează BBC.
Iniţiativa acoperă cinci zone din privincia Potenza, din sudul Italiei.
Reprezentanţii formaţiunii Mişcarea Socialistă Italiană au explicat că numele fostului dictator, Benito, şi cel al soţiei acestuia, Rachele, sunt "drăguţe" şi au susţinut că alegerea lor este "întâmplătoare".
Potrivit acestora, acţiunea este "încercarea unui partid mic de a încuraja natalitatea".
Trei morţi, în explozia unei maşini la Sankt Petersburg
Trei persoane au fost ucise marţi dimineaţă în explozia unei maşini în apropierea unei staţii de metrou de la Sankt Petersburg, provocată probabil de o grenadă, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, citat de AFP.
"La 08.55 (07.55, ora României), în apropierea staţiei de metrou Udelnaia, o maşină Lada a explodat", cel mai probabil din cauza unei grenade, a declarat purtătorul de cuvânt Andrei Aliabiev.
Un copil
în vârstă de trei ani figurează printre victimele deflagraţiei, care a provocat de asemenea rănirea unei persoane, conform aceleiaşi surse.
"La 08.55 (07.55, ora României), în apropierea staţiei de metrou Udelnaia, o maşină Lada a explodat", cel mai probabil din cauza unei grenade, a declarat purtătorul de cuvânt Andrei Aliabiev.
Un copil
în vârstă de trei ani figurează printre victimele deflagraţiei, care a provocat de asemenea rănirea unei persoane, conform aceleiaşi surse.
Un avion etiopian declanşează o alertă în Israel, care trimite două aeronave de luptă
Două aeronave ale Forţelor aeriene israeliene au escortat un avion de linie etiopian, al cărui pilot a declanşat o alertă deoarece nu a urmat procedura de identificare la apropierea de aeroportul Ben Gurion, a anunţat marţi postul de radio militar, citat de MEDIAFAX.
Avionul de linie etiopian, cu 200 de pasageri la bord, nu a transmis codul său de identificare turnului de control de pe aeroportul Ben Gurion, aparent în urma unei defecţiuni a sistemului de comunicaţii.
Aparatul, care s-a apropiat de spaţiul aerian israelian, a declanşat o alertă şi două avioane de luptă s-au apropiat de el pentru a verifica dacă nu este vorba despre o tentativă de atentat aerian.
Piloţii israelieni au reuşit să intre în legătură cu avionul etiopian, care s-a identificat şi a putut ateriza fără probleme în Israel.
Israelul este echipat de anul trecut cu un sistem de protecţie complex, care îi permite să identifice orice aparat care intră în spaţiul său aerian.
Acest sistem este menit să reducă sensibil riscul ca un avion deturnat de piraţi ai aerului sau neidentificat să poată încălca spaţiul aerian israelian cu intenţia de a comite un atentat, ca acela comis asupra turnurilor gemene din New York, la 11 septembrie 2001.
Avionul de linie etiopian, cu 200 de pasageri la bord, nu a transmis codul său de identificare turnului de control de pe aeroportul Ben Gurion, aparent în urma unei defecţiuni a sistemului de comunicaţii.
Aparatul, care s-a apropiat de spaţiul aerian israelian, a declanşat o alertă şi două avioane de luptă s-au apropiat de el pentru a verifica dacă nu este vorba despre o tentativă de atentat aerian.
Piloţii israelieni au reuşit să intre în legătură cu avionul etiopian, care s-a identificat şi a putut ateriza fără probleme în Israel.
Israelul este echipat de anul trecut cu un sistem de protecţie complex, care îi permite să identifice orice aparat care intră în spaţiul său aerian.
Acest sistem este menit să reducă sensibil riscul ca un avion deturnat de piraţi ai aerului sau neidentificat să poată încălca spaţiul aerian israelian cu intenţia de a comite un atentat, ca acela comis asupra turnurilor gemene din New York, la 11 septembrie 2001.
Kuwait: Guvernul a demisionat
Guvernul kuwaitian şi-a prezentat astăzi demisia, după un scandal stârnit de vizita controversată a unui cleric iranian, a anunţat deputatul Nasser al-San, citat de AFP, relatează Mediafax.
"Guvernul kuwaitian a prezentat demisia şeicului Sabah al-Ahmad Al-Sabah", a anunţat San.
Membrii Guvernului, care sunt şi deputaţi, s-au retras în cursul dimineţii dintr-o şedinţă a Parlamentului pentru a protesta faţă de cererea de audiere a premierului Nasser al-Ahmad Al-Sabah în legătură cu vizita demnitarului şiit iranian.
"Guvernul kuwaitian a prezentat demisia şeicului Sabah al-Ahmad Al-Sabah", a anunţat San.
Membrii Guvernului, care sunt şi deputaţi, s-au retras în cursul dimineţii dintr-o şedinţă a Parlamentului pentru a protesta faţă de cererea de audiere a premierului Nasser al-Ahmad Al-Sabah în legătură cu vizita demnitarului şiit iranian.
"Ne aşteaptă cea mai mare recesiune din ultimii 28 de ani"
Statele dezvoltate vor intra în cea mai gravă recesiune din ultimii 28 de ani. Avertismentul a fost lansat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit specialiştilor numărul şomerilor va creşte cu opt milioane în următorii doi ani.
În raportul semestrial al Organizaţiei pentru Dezvoltare Economică se arată că numărul celor fără un loc de muncă va creşte de la de la 34 de milioane în prezent, la 42 de milioane în 2010.
Rata medie a şomajului ar putea ajunge, în statele membre ale organizaţiei, la 6,3% în ultimul trimestru din acest an, faţă de 5,5% în 2007, pentru că economiile
statelor au intrat în recesiune iar piaţa muncii s-a deteriorat rapid. Rata şomajului va creşte masiv în următoarele 18 luni şi va atinge nivelul record de 7,3% în trimestrul doi din 2010.
Scăderea activităţii economice a afectat deja Statele Unite, unde rata şomajului a ajuns în octombrie la 6,5%. În ultimele 12 luni numărul şomerilor americani a crescut cu aproximativ 2,8 milioane. În zona euro
, şomajul este de asemenea în creştere, chiar dacă la un nivel mai lent.
Europenii încearcă acum să facă faţă acestei situaţii. Comisia Europeană va propune o serie de măsuri pentru stimularea economiei
. Printre ele, cele mai importante sunt reducerea taxei pe valoare adăugată şi reducerea dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene. Varianta preliminară a planului propus de executivul european va fi discutată de statele membre la summit-ul de luna viitoare al Uniunii Europene.
În raportul semestrial al Organizaţiei pentru Dezvoltare Economică se arată că numărul celor fără un loc de muncă va creşte de la de la 34 de milioane în prezent, la 42 de milioane în 2010.
Rata medie a şomajului ar putea ajunge, în statele membre ale organizaţiei, la 6,3% în ultimul trimestru din acest an, faţă de 5,5% în 2007, pentru că economiile
statelor au intrat în recesiune iar piaţa muncii s-a deteriorat rapid. Rata şomajului va creşte masiv în următoarele 18 luni şi va atinge nivelul record de 7,3% în trimestrul doi din 2010.
Scăderea activităţii economice a afectat deja Statele Unite, unde rata şomajului a ajuns în octombrie la 6,5%. În ultimele 12 luni numărul şomerilor americani a crescut cu aproximativ 2,8 milioane. În zona euro
, şomajul este de asemenea în creştere, chiar dacă la un nivel mai lent.
Europenii încearcă acum să facă faţă acestei situaţii. Comisia Europeană va propune o serie de măsuri pentru stimularea economiei
. Printre ele, cele mai importante sunt reducerea taxei pe valoare adăugată şi reducerea dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene. Varianta preliminară a planului propus de executivul european va fi discutată de statele membre la summit-ul de luna viitoare al Uniunii Europene.
Frattini a inaugurat Ambasada Italiei la Chişinău, cozile la Consulatul român s-ar putea reduce
Ministrul de externe Franco Frattini a inaugurat luni Cancelaria Ambasadei Italiei la Chişinău, care urmează să funcţioneze din 2 ianuarie 2009, fiind pregătită să proceseze 50.000 de vize pe an, ceea ce ar putea uşura povara care în prezent apasă asupra consulatului român.
Aflat la Chişinău într-o vizită de lucru, Franco Frattini s-a întâlnit cu oficiali moldoveni, dar principalul punct al agendei sale a fost inaugurarea Cancelariei Ambasadei italiene la Chişinău.
Italia nu a avut până în prezent ambasadă şi nici consulat la Chişinău, chiar dacă este una dintre principalele destinaţii ale fluxurilor de emigranţi moldoveni care îşi caută un loc de muncă peste hotare.
Datele oficiale spun că în Italia sunt plecaţi la muncă 132.000 de cetăţeni moldoveni, însă neoficial se consideră că această cifră este de cel puţin două ori mai mare.
Vizele pentru plecarea în Italia sunt perfectate la consulatul de la Bucureşti. Odată cu aderarea României la UE în 2007, când a fost introdus regim de vize cu Republica Moldova, perfectarea unei vize pentru Italia necesită în prealabil obţinerea unei vize pentru România, ceea ce măreşte considerabil numărul de solicitanţi de viză şi implicit cozile din faţa Consulatului român la Chişinău.
Frattini a declarat că noul consulat italian, care va primi primii vizitatori la 2 ianuarie 2009, se aşteaptă la o cerere de 40.000 de vize pentru anul viitor. Capacitatea maximă a consulatului este de 50.000 de vize pe an.
"Avem multe zeci de mii de moldoveni care lucrează în Italia, care sunt bineveniţi şi contribuie la creşterea economică. Deschiderea Ambasadei la Chişinău va mări în mod cert acest flux şi singura condiţie este ca cei care vin în Italia să respecte legile italiene şi să aibă un loc de lucru, iar noi îi vom primi
cu prietenie", a declarat ministrul italian de externe.
Potrivit lui Frattini, deschiderea ambasadei italiene la este un semnal al interesului strategic al Guvernului de la Roma de a consolida relaţiile dintre Republica Moldova şi Italia şi va facilita deplasarea persoanelor şi regimul de vize. Deschiderea Ambasadei favorizează şi dezvoltarea cooperării economice. "Noi vrem să consolidăm prezenţa întreprinderilor italiene în Republica Moldova. Există un interes în creştere al întreprinderilor noastre în foarte multe domenii - infrastructură, agricultura, transport, servicii -şi una dintre sarcinile ambasadorului Italiei de la Chişinău va fi de a pune în legătură cu autorităţile moldovene antreprenorii italieni interesaţi de a investi în Republica Moldova", a declarat şeful diplomaţiei italiene.
Potrivit ministrului moldovean de externe, Andrei Stratan, în Republica Moldova activează în prezent 370 de întreprinderi cu capital italian, iar autorităţile moldovene îşi doresc o creştere considerabilă a numărului acestora.
Franco Frattini a mai spus că Italia vrea să încurajeze o vecinătate puternică şi structurată a Republicii Moldova cu UE. "Republica Moldova are cu mult mai multe afinităţi cu ţările UE decât cu ţări central-asiatice sau din Caucaz. Această vocaţie, precum şi similitudinile istorice, culturale şi lingvistice – în virtutea cărora ne putem înţelege vorbind aceeaşi limbă – înseamnă să negociem cu Europa un acord foarte ambiţios, care să permită Republicii Moldova să avanseze către Europa şi care în mod sigur va facilita şi nişte programe
de investiţii a Comisiei Europene în această ţară. Sunt deja multe iniţiative în curs de negociere, cum ar fi cea de facilitare a libertăţii de circulaţie. Şi evident că intenţia este de a merge mai departe şi de a ajunge cu Europa la o liberalizare a regimului de vize, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să nu mai aibă nevoie de vize pentru a veni în UE. Şi acesta este o finalitate pe care noi
ne-o dorim", a declarat Frattini la Chişinău.
În acelaşi timp, el a subliniat necesitatea continuării reformelor democratice de către autorităţile de la Chişinău. "Vreau să îndemn prietenii din Republica Moldova să continue procesul de reforme şi de promovare a economiei de piaţă, pentru a ne putea opune împreună criminalităţii. Criminalitatea organizată, criminalitatea economică sunt fenomene contrare intereselor Republicii Moldova şi a Republicii Italiene. Şi cu siguranţă că aceste reforme vor aduce rezultate – pentru că reformele pe care le cerem nu sunt reforme în interesul Bruxelles-ului sau al Romei. Sunt reforme în interesul cetăţenilor Republicii Moldova şi guvernul moldovean are un interes la fel de mare ca şi al nostru ca întreprinderile nostre să se simtă aici ca la ele acasă şi, în mod evident, şi fluxurile migraţionale să fie reglementate", a spus Frattini.
Potrivit fostului comisar european, toate ţările care au mers pe calea integrării europene au fost nevoite să facă unele sacrificii – au trebuit să facă reforme, să combată corupţia, criminalitatea şi să amelioreze economia
de piaţă, să obţină nişte criterii minime europene la aceste capitole. "Şi cred că este interesul Republicii Moldova să aibă ambiţia să parcurgă şi ea această cale", a mai spus ministrul italian de externe.
Întrebat dacă o ţară cu guvernare comunistă are şanse de a ajung în UE, Frattini a spus că este dreptul cetăţenilor moldoveni să-şi aleagă guvernarea. "Condiţiile Europei sunt ca alegerile să fie transparente şi conforme regulilor internaţionale", a reamintit oficialul italian. "Noi cerem guvernelor să facă nişte eforturi. Şi dacă aceastea se bucură de încrederea cetăţenilor şi îşi îndeplinesc angajamentele stabilite, noi îl respectăm şi ajutăm şi în mod evident. Dacă acest guvern îndeplineşte criteriile stabilite de Europa, noi vom fi foarte fericiţi să recunoaştem acest lucru", a mai declarat oficialul de la Roma.
După ceremonia de inaugurare a Cancelariei Ambasadei italiene la Chişinău, Franco Frattini s-a întîlnit cu reprezentanţi ai diasporei italiene de la Chişinău.
Frattini a fost primit şi de preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. În cadrul întrevederii pe care a avut-o cu ministrul de externe al Italiei, preşedintele Vladimir Voronin a vorbit despre "evoluţiile de ultimă oră în procesul de integrare europeană". Potrivit unui comunicat de la Preşedinţia moldoveană, şeful diplomaţiei italiene a reafirmat sprijinul ferm al ţării sale pentru aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. "Republica Italiană susţine Republica Moldova în eforturile de semnare a unui Acord de asociere cu UE, care trebuie să fie unul ambiţios şi să-i ofere un cadru avansat de colaborare cu Uniunea Europeană", a declarat Franco Frattini, citat de serviciul de presă al Preşedinţiei de la Chişinău.
Referindu-se la perspectivele reglementării transnistrene, ministrul afacerilor externe al Italiei a reiterat sprijinul deplin al ţării sale pentru eforturile Republicii Moldova de reintegrare teritorială prin soluţionarea politică a problemei transnistrene.
Aflat la Chişinău într-o vizită de lucru, Franco Frattini s-a întâlnit cu oficiali moldoveni, dar principalul punct al agendei sale a fost inaugurarea Cancelariei Ambasadei italiene la Chişinău.
Italia nu a avut până în prezent ambasadă şi nici consulat la Chişinău, chiar dacă este una dintre principalele destinaţii ale fluxurilor de emigranţi moldoveni care îşi caută un loc de muncă peste hotare.
Datele oficiale spun că în Italia sunt plecaţi la muncă 132.000 de cetăţeni moldoveni, însă neoficial se consideră că această cifră este de cel puţin două ori mai mare.
Vizele pentru plecarea în Italia sunt perfectate la consulatul de la Bucureşti. Odată cu aderarea României la UE în 2007, când a fost introdus regim de vize cu Republica Moldova, perfectarea unei vize pentru Italia necesită în prealabil obţinerea unei vize pentru România, ceea ce măreşte considerabil numărul de solicitanţi de viză şi implicit cozile din faţa Consulatului român la Chişinău.
Frattini a declarat că noul consulat italian, care va primi primii vizitatori la 2 ianuarie 2009, se aşteaptă la o cerere de 40.000 de vize pentru anul viitor. Capacitatea maximă a consulatului este de 50.000 de vize pe an.
"Avem multe zeci de mii de moldoveni care lucrează în Italia, care sunt bineveniţi şi contribuie la creşterea economică. Deschiderea Ambasadei la Chişinău va mări în mod cert acest flux şi singura condiţie este ca cei care vin în Italia să respecte legile italiene şi să aibă un loc de lucru, iar noi îi vom primi
cu prietenie", a declarat ministrul italian de externe.
Potrivit lui Frattini, deschiderea ambasadei italiene la este un semnal al interesului strategic al Guvernului de la Roma de a consolida relaţiile dintre Republica Moldova şi Italia şi va facilita deplasarea persoanelor şi regimul de vize. Deschiderea Ambasadei favorizează şi dezvoltarea cooperării economice. "Noi vrem să consolidăm prezenţa întreprinderilor italiene în Republica Moldova. Există un interes în creştere al întreprinderilor noastre în foarte multe domenii - infrastructură, agricultura, transport, servicii -şi una dintre sarcinile ambasadorului Italiei de la Chişinău va fi de a pune în legătură cu autorităţile moldovene antreprenorii italieni interesaţi de a investi în Republica Moldova", a declarat şeful diplomaţiei italiene.
Potrivit ministrului moldovean de externe, Andrei Stratan, în Republica Moldova activează în prezent 370 de întreprinderi cu capital italian, iar autorităţile moldovene îşi doresc o creştere considerabilă a numărului acestora.
Franco Frattini a mai spus că Italia vrea să încurajeze o vecinătate puternică şi structurată a Republicii Moldova cu UE. "Republica Moldova are cu mult mai multe afinităţi cu ţările UE decât cu ţări central-asiatice sau din Caucaz. Această vocaţie, precum şi similitudinile istorice, culturale şi lingvistice – în virtutea cărora ne putem înţelege vorbind aceeaşi limbă – înseamnă să negociem cu Europa un acord foarte ambiţios, care să permită Republicii Moldova să avanseze către Europa şi care în mod sigur va facilita şi nişte programe
de investiţii a Comisiei Europene în această ţară. Sunt deja multe iniţiative în curs de negociere, cum ar fi cea de facilitare a libertăţii de circulaţie. Şi evident că intenţia este de a merge mai departe şi de a ajunge cu Europa la o liberalizare a regimului de vize, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să nu mai aibă nevoie de vize pentru a veni în UE. Şi acesta este o finalitate pe care noi
ne-o dorim", a declarat Frattini la Chişinău.
În acelaşi timp, el a subliniat necesitatea continuării reformelor democratice de către autorităţile de la Chişinău. "Vreau să îndemn prietenii din Republica Moldova să continue procesul de reforme şi de promovare a economiei de piaţă, pentru a ne putea opune împreună criminalităţii. Criminalitatea organizată, criminalitatea economică sunt fenomene contrare intereselor Republicii Moldova şi a Republicii Italiene. Şi cu siguranţă că aceste reforme vor aduce rezultate – pentru că reformele pe care le cerem nu sunt reforme în interesul Bruxelles-ului sau al Romei. Sunt reforme în interesul cetăţenilor Republicii Moldova şi guvernul moldovean are un interes la fel de mare ca şi al nostru ca întreprinderile nostre să se simtă aici ca la ele acasă şi, în mod evident, şi fluxurile migraţionale să fie reglementate", a spus Frattini.
Potrivit fostului comisar european, toate ţările care au mers pe calea integrării europene au fost nevoite să facă unele sacrificii – au trebuit să facă reforme, să combată corupţia, criminalitatea şi să amelioreze economia
de piaţă, să obţină nişte criterii minime europene la aceste capitole. "Şi cred că este interesul Republicii Moldova să aibă ambiţia să parcurgă şi ea această cale", a mai spus ministrul italian de externe.
Întrebat dacă o ţară cu guvernare comunistă are şanse de a ajung în UE, Frattini a spus că este dreptul cetăţenilor moldoveni să-şi aleagă guvernarea. "Condiţiile Europei sunt ca alegerile să fie transparente şi conforme regulilor internaţionale", a reamintit oficialul italian. "Noi cerem guvernelor să facă nişte eforturi. Şi dacă aceastea se bucură de încrederea cetăţenilor şi îşi îndeplinesc angajamentele stabilite, noi îl respectăm şi ajutăm şi în mod evident. Dacă acest guvern îndeplineşte criteriile stabilite de Europa, noi vom fi foarte fericiţi să recunoaştem acest lucru", a mai declarat oficialul de la Roma.
După ceremonia de inaugurare a Cancelariei Ambasadei italiene la Chişinău, Franco Frattini s-a întîlnit cu reprezentanţi ai diasporei italiene de la Chişinău.
Frattini a fost primit şi de preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. În cadrul întrevederii pe care a avut-o cu ministrul de externe al Italiei, preşedintele Vladimir Voronin a vorbit despre "evoluţiile de ultimă oră în procesul de integrare europeană". Potrivit unui comunicat de la Preşedinţia moldoveană, şeful diplomaţiei italiene a reafirmat sprijinul ferm al ţării sale pentru aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. "Republica Italiană susţine Republica Moldova în eforturile de semnare a unui Acord de asociere cu UE, care trebuie să fie unul ambiţios şi să-i ofere un cadru avansat de colaborare cu Uniunea Europeană", a declarat Franco Frattini, citat de serviciul de presă al Preşedinţiei de la Chişinău.
Referindu-se la perspectivele reglementării transnistrene, ministrul afacerilor externe al Italiei a reiterat sprijinul deplin al ţării sale pentru eforturile Republicii Moldova de reintegrare teritorială prin soluţionarea politică a problemei transnistrene.
George W. Bush graţiază 14 condamnaţi şi ia în considerare alte gesturi de clemenţă
Preşedintele american George W. Bush a graţiat luni 14 persoane şi a comutat pedepsele altor două, rezervându-şi posibilitatea unor noi măsuri de clemenţă în cele mai puţin de două luni în care va mai rămâne la Casa Albă, informează AFP, citată de Mediafax.
Măsurile anunţate luni nu sunt în favoarea unor personalităţi şi vizează încălcările legilor privind stupefiantele, protecţia animalelor sau a mediului, fapte de fraudă fiscală, delapidări bancare
, potrivit unei liste publicate de Departamentul de Justiţie.
Acestea ridică la 171 numărul de graţieri şi la opt numărul de comutări de pedeapsă pronunţate de Bush, cunoscut ca fiind zgârcit cu astfel de gesturi în timpul celor aproape opt ani de preşedinţie, a afirmat Casa
Albă.
"Preşedintele a examinat cu atenţie şi caz cu caz recomandările care i-au fost făcute pentru graţieri şi comutări de pedepse. El va continua să examineze cererile de graţiere", a declarat un purtător de cuvânt, Carlton Carroll.
Ultimele luni de exercitare a puterii de către un preşedinte conduc, de multe ori, la un efort sporit de obţinere a indulgenţei sale.
Potrivit publicaţiei Washington Post de luni, personalităţi precum fostul congresman republican Randy "Duke" Cunningham şi fostul guvernator democrat al satului Louisiana, Edwin Washington Edwards, îi cer lui Bush să le micşoreze perioada de detenţie.
Măsurile anunţate luni nu sunt în favoarea unor personalităţi şi vizează încălcările legilor privind stupefiantele, protecţia animalelor sau a mediului, fapte de fraudă fiscală, delapidări bancare
, potrivit unei liste publicate de Departamentul de Justiţie.
Acestea ridică la 171 numărul de graţieri şi la opt numărul de comutări de pedeapsă pronunţate de Bush, cunoscut ca fiind zgârcit cu astfel de gesturi în timpul celor aproape opt ani de preşedinţie, a afirmat Casa
Albă.
"Preşedintele a examinat cu atenţie şi caz cu caz recomandările care i-au fost făcute pentru graţieri şi comutări de pedepse. El va continua să examineze cererile de graţiere", a declarat un purtător de cuvânt, Carlton Carroll.
Ultimele luni de exercitare a puterii de către un preşedinte conduc, de multe ori, la un efort sporit de obţinere a indulgenţei sale.
Potrivit publicaţiei Washington Post de luni, personalităţi precum fostul congresman republican Randy "Duke" Cunningham şi fostul guvernator democrat al satului Louisiana, Edwin Washington Edwards, îi cer lui Bush să le micşoreze perioada de detenţie.
Dragonul chinezesc, cu ochii pe Muzeul Taranului Roman
Incearca sa patrunzi in simplitate. Urmeaza natura lucrurilor si renunta la orice impuls personal si astfel lumea va fi armonioasa, este una dintre invataturile poporului chinez transmise din generatie in generatie. Pentru acesti oameni, traditia a ramas un rezervor spiritual activ. Pentru multi dintre noi, obiectele chinezesti sunt un adevarat cult, desi nu cunoastem intotdeauna semnificatia figurinelor deja celebre la expozitiile de profil. Fie ca este vorba despre broastele din bronz, snururile rosii ce alunga spiritele rele, banutii de diferite marimi pe care ii gasim de obicei la lumanarile parfumate sau brelocurile simbolizand yin si yang, prea putin cunoastem din originile si traditiile care au dat nastere acestor obiecte.
Muzeul Taranului Roman organizeaza in acest sens, impreuna cu Ambasada Republicii Populare Chineze in Romania, expozitia "China. Sarbatori si Festivaluri". Evenimentul, care a debutat pe 19 noiembrie se va incheia pe 1 decembrie. Desi intrarea este libera, marti, cand am ajuns in sala de oaspeti a Muzeului Taranului, nu era nici un vizitator. Am aflat insa, ca de cand s-a deschis expozitia au fost prezente aproximativ 900 de persoane, majoritatea copii. Pasionati, nepasionati, ei au privit cu entuziasm figurinele si portelanurile norocoase chinezesti si au aflat cate ceva despre sarbatorile, festivalurile si mancarurile traditionale chinezesti. In cadrul expozitiei veti avea prilejul sa admirati obiecte rituale pentru alungarea duhurilor rele, sa aflati despre cum se face in China pomenirea mortilor, sa descoperiti locul important ocupat in cultura chineza de fazele lunii, de anumite cifre si simboluri considerate benefice.
Ziua Desprafuirii si alte sarbatori
Cand noi
sarbatorim ajunul Craciunului, la chinezi este "Ziua Desprafuirii". Tot in aceasta zi, zeii se intorc in Rai. Astfel, chinezii au crezut mereu ca este o perioada propice pentru a face curatenie sau pentru a rearanja mobilierul. Aceasta zi, dedicata curateniei in casa, este pastrata si in ziua de azi, "desprafuirea" numindu-se in timp "alungarea vechiului". Chinezii vor sa se debaraseze de tot ce au vechi prin locuinte
in speranta ca toate obiectele vor capata un nou aspect in anul ce vine.
Anul Nou este foarte important pentru ei, el aducand de fiecare data recolte mai bogate. La sfarsitul fiecarui an ei isi pun pe usile de la intrare imagini religioase sau desene vesele pentru a indeparta spiritele rele. Obiceiul provine de la vechea datina de a pune paznic la usa. Dupa mii de ani paznicii au fost inlocuiti cu "imaginile de Anul Nou", cu lampioanele mari si rosii sau amuletele patrate avand caracterul grafic "fu" ce inseamna "binecuvantare" sau "fericire".
Artificiile simbolizeaza bucuria
Obiceiul "bubuiturilor" de Anul Nou este prezent si la chinezi. Ca si la noi, familile se reunesc la cina pana la miezul noptii, cand bate ora doisprezece isi ureaza un an mai bun si aprind petarde si pocnitori intampinand Anul Nou. In trecut, artificiile erau aprinse tot pentru a izgoni spiritele rele si ghinionul. In prezent, petardele si artificiile sunt nelipsite de la festivalurile traditionale chinezesti, simbolizand bucuria. Urarile de Anul Nou ocupa si ele un rol foarte important, dimineata rudele felicitandu-se ca au scapat de "nian", anul vechi, care pe vremuri era un animal feroce. Cei care scapau din ghiarele lui "nian" se felicitau a doua zi, cand "nian" disparea. Acele urari sunt cunoscute astazi in toata lumea ca insemnand dorinta pentru un an mai bun si prosper, fara ghinioane.
De asemenea, odata cu vremea propice recoltelor, un simbol important pentru chinezi este "recolta bogata". De multe ori in una dintre imaginile de Anul Nou este un copil ce tine un vas in mana, simbolizand recolta care nu se termina niciodata din hambare. O sarbatoare foarte importanta la chinezi este "Zeul noroc" ce are loc in a cinsprezecea zi a primei luni din an. In ajunul acestei zile familiile se reunesc la masa in cinstea Zeului. Se spune ca exista mai multi Zei ai norocului, insa chinezii de rand il iubesc pe Zeul Norocului Casei
. De asemenea, Zeul Fericirii, al Castigului, al Longevitatii si al Casatoriei sunt foarte importanti pentru chienzi, ei agatand tablourile cu acesti zei mereu unele langa altele, pentru a avea parte de tot ce isi doresc.
Festivalul Qing Ming este foarte important in traditia chineza, intrucat el nu este doar o sarbatoare ci si o perioada solara importanta intre cele 24 de perioade solare chinezesti. In cadrul acestei sarbatori se aduc ofrande batranilor, stramosilor importanti, se prepara mancaruri traditionale si, asemeni celorlalte sarbatori exista simboluri ce alunga spiritele rele. Nici Festivalul Lampioanelor nu este mai putin important pentru chinezi, fiind o zi de carnaval in care oamenii inundau strazile Chinei pentru a se bucura de spectacolul lampioanelor aprinse. In aceasta zi se dadau spectacole de strada cum ar fi acrobatiile, teatrul de papusi, spectacole cu panglici.
Mancaruri traditionale
Sarbatorile chinezesti se leaga de multe ori si de anumite specialitati gastronomice deosebite. Cum chinezii sunt foarte uniti de familiile lor, cinele sunt nelipsite. De exemplu, in Ajunul Festivalului Primaverii, membrii familiilor se reunesc pentru a cina impreuna. De la aceasta cina nu trebuie sa lipseasca chiftelele de orez, simbolizand bogatia. Festivalul Primaverii este, de asemenea, un prilej foarte bun pentru etalarea culturii gastronomice. Bucatele pentru festival se gatesc inca din 25 decembrie, fiecare parte a Chinei axandu-se pe bucatele specifice zonei.
Astfel, in nordul Chinei mancarea preferata este Jiao Zi, un produs
de patiserie facut dintr-o foaie de aluat din faina de grau, cu diferite umpluturi. Pentru ca preparatul seamana cu vechile lingouri de aur se crede ca aceste prajituri aduc bogatie si noroc in casa. In sudul Chinei, locuitorii prefera prajitura Nian Gao, facuta din orez si fiarta in aburi. Numele prajiturii inseamna "sa-ti mearga bine in anul care vine", de aceea fiind foarte populara.
O alta mancare ritual, La Ba, se mananca de obicei cu cateva zile inaintea Anului Nou. Mancarea se face din boabe de orez, orez negru salbatic, boabe de palmier, alune, nuci, stafide, castane, fasole rosie si susan. Fiind un preparat gustos si hranitor, chinezii cred ca daca il mananca vor fi binecuvantati de Buddha si vor trai o viata indelungata.
De asemenea, specialitatea Sang Zi este un meniu obligatoriu in nordul si sudul Chinei. Este o mancare crocanta si delicioasa, facuta din taitei fierti in ulei. Prajitura Qing Ming este, de asemenea, foarte importanta in traditia chineza. Inainte de a o face trebuie extras sucul din orezul salbatic care se amesteca cu faina lipicioasa de orez intr-un aluat. Apoi se pune o pasta de fasole rosie in aluat si se infasoara forme rotunde ce se fierb in aburi si se acopera, la sfarsit, cu o crusta de ulei vegetal. Prajtura este lipicioasa si moale, si avand o culoare de jad mai este numita "bila verde".
Nici chiftelutele de orez Yuan Xiao nu sunt mai putin importante in gastronomia chineza. Traditia spune ca daca manaci aceste chiftele, intreaga familie va merge la fel de usor cum se rostogolesc mingiutele de orez. Yuan Xiao sunt facute dintr-o pasta de orez lipicioasa, cu amestec de fructe si zahar drept umplutura. Bilutele pot fi coapte, fierte in aburi sau prajite si sunt foarte bune la gust. De asemenea, prajiturile lunii sunt foarte importante pentru chinezi, ele fiind nelipsite la Festivalul de la Mijlocul Toamnei sau Sarbatoarea Lunii, cand oamenii se bucura de luna plina. Prajiturile sunt rotunde si rumene, umplute cu pasta de fasole rosie, trestie de zahar, susan si sunca.
Galusca de orez in forma de piramida, Zong Zi, a devenit mancarea preferata a Sarbatorii Maestrului Qu Yuan. Poetul a fost salvat cand a cazut in rau prin aruncarea in apa a ingredientelor acestei prajituri, pentru ca pestii sa nu il manance. Pentru ca memoria poetului este inca vie
in mintile chinezilor, prajitura dedicata lui este inca foarte populara.
Muzeul Taranului Roman organizeaza in acest sens, impreuna cu Ambasada Republicii Populare Chineze in Romania, expozitia "China. Sarbatori si Festivaluri". Evenimentul, care a debutat pe 19 noiembrie se va incheia pe 1 decembrie. Desi intrarea este libera, marti, cand am ajuns in sala de oaspeti a Muzeului Taranului, nu era nici un vizitator. Am aflat insa, ca de cand s-a deschis expozitia au fost prezente aproximativ 900 de persoane, majoritatea copii. Pasionati, nepasionati, ei au privit cu entuziasm figurinele si portelanurile norocoase chinezesti si au aflat cate ceva despre sarbatorile, festivalurile si mancarurile traditionale chinezesti. In cadrul expozitiei veti avea prilejul sa admirati obiecte rituale pentru alungarea duhurilor rele, sa aflati despre cum se face in China pomenirea mortilor, sa descoperiti locul important ocupat in cultura chineza de fazele lunii, de anumite cifre si simboluri considerate benefice.
Ziua Desprafuirii si alte sarbatori
Cand noi
sarbatorim ajunul Craciunului, la chinezi este "Ziua Desprafuirii". Tot in aceasta zi, zeii se intorc in Rai. Astfel, chinezii au crezut mereu ca este o perioada propice pentru a face curatenie sau pentru a rearanja mobilierul. Aceasta zi, dedicata curateniei in casa, este pastrata si in ziua de azi, "desprafuirea" numindu-se in timp "alungarea vechiului". Chinezii vor sa se debaraseze de tot ce au vechi prin locuinte
in speranta ca toate obiectele vor capata un nou aspect in anul ce vine.
Anul Nou este foarte important pentru ei, el aducand de fiecare data recolte mai bogate. La sfarsitul fiecarui an ei isi pun pe usile de la intrare imagini religioase sau desene vesele pentru a indeparta spiritele rele. Obiceiul provine de la vechea datina de a pune paznic la usa. Dupa mii de ani paznicii au fost inlocuiti cu "imaginile de Anul Nou", cu lampioanele mari si rosii sau amuletele patrate avand caracterul grafic "fu" ce inseamna "binecuvantare" sau "fericire".
Artificiile simbolizeaza bucuria
Obiceiul "bubuiturilor" de Anul Nou este prezent si la chinezi. Ca si la noi, familile se reunesc la cina pana la miezul noptii, cand bate ora doisprezece isi ureaza un an mai bun si aprind petarde si pocnitori intampinand Anul Nou. In trecut, artificiile erau aprinse tot pentru a izgoni spiritele rele si ghinionul. In prezent, petardele si artificiile sunt nelipsite de la festivalurile traditionale chinezesti, simbolizand bucuria. Urarile de Anul Nou ocupa si ele un rol foarte important, dimineata rudele felicitandu-se ca au scapat de "nian", anul vechi, care pe vremuri era un animal feroce. Cei care scapau din ghiarele lui "nian" se felicitau a doua zi, cand "nian" disparea. Acele urari sunt cunoscute astazi in toata lumea ca insemnand dorinta pentru un an mai bun si prosper, fara ghinioane.
De asemenea, odata cu vremea propice recoltelor, un simbol important pentru chinezi este "recolta bogata". De multe ori in una dintre imaginile de Anul Nou este un copil ce tine un vas in mana, simbolizand recolta care nu se termina niciodata din hambare. O sarbatoare foarte importanta la chinezi este "Zeul noroc" ce are loc in a cinsprezecea zi a primei luni din an. In ajunul acestei zile familiile se reunesc la masa in cinstea Zeului. Se spune ca exista mai multi Zei ai norocului, insa chinezii de rand il iubesc pe Zeul Norocului Casei
. De asemenea, Zeul Fericirii, al Castigului, al Longevitatii si al Casatoriei sunt foarte importanti pentru chienzi, ei agatand tablourile cu acesti zei mereu unele langa altele, pentru a avea parte de tot ce isi doresc.
Festivalul Qing Ming este foarte important in traditia chineza, intrucat el nu este doar o sarbatoare ci si o perioada solara importanta intre cele 24 de perioade solare chinezesti. In cadrul acestei sarbatori se aduc ofrande batranilor, stramosilor importanti, se prepara mancaruri traditionale si, asemeni celorlalte sarbatori exista simboluri ce alunga spiritele rele. Nici Festivalul Lampioanelor nu este mai putin important pentru chinezi, fiind o zi de carnaval in care oamenii inundau strazile Chinei pentru a se bucura de spectacolul lampioanelor aprinse. In aceasta zi se dadau spectacole de strada cum ar fi acrobatiile, teatrul de papusi, spectacole cu panglici.
Mancaruri traditionale
Sarbatorile chinezesti se leaga de multe ori si de anumite specialitati gastronomice deosebite. Cum chinezii sunt foarte uniti de familiile lor, cinele sunt nelipsite. De exemplu, in Ajunul Festivalului Primaverii, membrii familiilor se reunesc pentru a cina impreuna. De la aceasta cina nu trebuie sa lipseasca chiftelele de orez, simbolizand bogatia. Festivalul Primaverii este, de asemenea, un prilej foarte bun pentru etalarea culturii gastronomice. Bucatele pentru festival se gatesc inca din 25 decembrie, fiecare parte a Chinei axandu-se pe bucatele specifice zonei.
Astfel, in nordul Chinei mancarea preferata este Jiao Zi, un produs
de patiserie facut dintr-o foaie de aluat din faina de grau, cu diferite umpluturi. Pentru ca preparatul seamana cu vechile lingouri de aur se crede ca aceste prajituri aduc bogatie si noroc in casa. In sudul Chinei, locuitorii prefera prajitura Nian Gao, facuta din orez si fiarta in aburi. Numele prajiturii inseamna "sa-ti mearga bine in anul care vine", de aceea fiind foarte populara.
O alta mancare ritual, La Ba, se mananca de obicei cu cateva zile inaintea Anului Nou. Mancarea se face din boabe de orez, orez negru salbatic, boabe de palmier, alune, nuci, stafide, castane, fasole rosie si susan. Fiind un preparat gustos si hranitor, chinezii cred ca daca il mananca vor fi binecuvantati de Buddha si vor trai o viata indelungata.
De asemenea, specialitatea Sang Zi este un meniu obligatoriu in nordul si sudul Chinei. Este o mancare crocanta si delicioasa, facuta din taitei fierti in ulei. Prajitura Qing Ming este, de asemenea, foarte importanta in traditia chineza. Inainte de a o face trebuie extras sucul din orezul salbatic care se amesteca cu faina lipicioasa de orez intr-un aluat. Apoi se pune o pasta de fasole rosie in aluat si se infasoara forme rotunde ce se fierb in aburi si se acopera, la sfarsit, cu o crusta de ulei vegetal. Prajtura este lipicioasa si moale, si avand o culoare de jad mai este numita "bila verde".
Nici chiftelutele de orez Yuan Xiao nu sunt mai putin importante in gastronomia chineza. Traditia spune ca daca manaci aceste chiftele, intreaga familie va merge la fel de usor cum se rostogolesc mingiutele de orez. Yuan Xiao sunt facute dintr-o pasta de orez lipicioasa, cu amestec de fructe si zahar drept umplutura. Bilutele pot fi coapte, fierte in aburi sau prajite si sunt foarte bune la gust. De asemenea, prajiturile lunii sunt foarte importante pentru chinezi, ele fiind nelipsite la Festivalul de la Mijlocul Toamnei sau Sarbatoarea Lunii, cand oamenii se bucura de luna plina. Prajiturile sunt rotunde si rumene, umplute cu pasta de fasole rosie, trestie de zahar, susan si sunca.
Galusca de orez in forma de piramida, Zong Zi, a devenit mancarea preferata a Sarbatorii Maestrului Qu Yuan. Poetul a fost salvat cand a cazut in rau prin aruncarea in apa a ingredientelor acestei prajituri, pentru ca pestii sa nu il manance. Pentru ca memoria poetului este inca vie
in mintile chinezilor, prajitura dedicata lui este inca foarte populara.
miercuri, 8 iulie 2009
Au inceput sa ne napadeasca palmierii
Problema nu e de ce palmieri, ci de ce abia acum palmieri. Si de ce palmieri intr-un spatiu cåt de cåt amenajat si care la summitul NATO arata chiar bine, cu rondul acela de panselute mov si galben, din mijlocul caruia se inalta o magaoaie de ceas inexpresiv, ca in picturile metafizice ale lui Giorgio de Chirico sau Carlo Carrà, spatiu care a trebuit sa fie anulat – panselutele sa moara, iar ceasul sa crape si sa fie inmormåntat intr-un loc necunoscut – pentru a face loc unei idei exotice incoltite atåt de tårziu in capul sterp al edililor. Pare-se ca primarii nostri se confrunta cu o flagranta lipsa de imaginatie daca abia acum, la inceput de mileniu trei, le-a venit ideea sa planteze palmieri in parcuri sau spatii verzi. M-am nascut in Sighetu Marmatiei, un mic oras chezaro-craiesc, cu clima sub-baltica, unde vara aveam palmieri in parcuri. Am inteles ca palmierul era un fel de arbore emblematic pe intregul teritoriu al Imperiului Austro-Ungar, ce simboliza logodna cu Adriatica, ce substituia nemurirea, ce facea trimitere la Iisus Hristos, intåmpinat cu ramuri de finic, adica de palmier, la intrarea triumfala in Ierusalim. Palmierul a fost adus de Agathon la Mamaia, dupa ce ministrul il vazuse pe litoralul bulgaresc, fapt ce l-a basicat nespus si l-a determinat sa ia contramasuri si sa ureze boala lunga caprei vecinului. Aventura palmiericeasca a fostului ministru al turismului ne-a costat sute de mii de euro si, pe scurt, este una dintre nenumaratele furaciuni din bani publici, savårsite de unul dintre guvernele de serviciu ale Romåniei, nu conteaza care, ca toate fac la fel si toate experimenteaza tot soiul de ineptii pe nervii si pe banii nostri. Ideea de palmier de la Mamaia a fost importata, in sfårsit, si de edilii bucuresteni, si de cei din Vaslui si va trebui sa ne tinem tari, caci incepånd de la toamna vom auzi tot felul de explicatii, ca de ce a dat boala in palmieri, ca de ce s-au rascracanat de frig, ca de ce au uitat habaucele alea de la spatii verzi sa-i dezgroape din rond si sa-i care in serele unde isi vor petrece concediul de iarna, si asta in timp ce orasul avea ca, de obicei, cu totul si cu totul alte probleme.
Mavrichie a recunoscut in instanta ca l-a ucis pe Caiac… de frica
atalin Mavrichie, asasinul lui Mihai Pârvu, zis „Caiac”, impuscat mortal in fata locuintei sale din Craiova, a facut recurs impotriva mandatului de arestare. Recursul a fost judecat, ieri, de catre magistratii Curtii de Apel Craiova. Judecatorii au decis insa ca Mavrichie va ramâne in continuare in arest. Ieri, in jurul orei 09.00, criminalul lui Caiac a fost externat din Clinica de Chirurgie Buco-Maxio-Faciala a Spitalului Judetean de Urgenta Craiova.
Catalin Mavrichie, barbatul acuzat ca l-ar fi impuscat mortal pe Mihai Pârvu, zis „Caiac”, a fost externat din Clinica de Chirurgie Buco-Maxilo-Faciala a Spitalului Judetean de Urgenta din Craiova, marti, in jurul orei 09.00. Acesta a fost transportat sub paza la Curtea de Apel Craiova, unde s-a judecat recursul inaintat de aparatorii sai impotriva mandatului de arestare emis, vineri seara, de magistratii Tribunalului Dolj. Judecatorii au emis, vineri seara, mandat de arestare preventiva pe numele lui Catalin Mavrichie, in vârsta de 31 de ani, acesta fiind acuzat de omor calificat si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, dupa ce, martea trecuta, l-ar fi impuscat mortal pe partenerul sau de poker, Mihai Pârvu, de 41 ani, zis Caiac. Catalin Mavrichie este acuzat ca, in dimineata de 26 august, la ora 04.30, a plecat la locuinta
lui Mihai Pârvu, asupra caruia, dupa „discutii contradictorii”, a tras mai multe focuri cu o „arma letala”. Potrivit anchetatorilor, arma cu care Mavrichie a tras avea munitie cu proiectil metalic, unul din gloante provocându-i victimei o plaga impuscata ce a determinat o hemoragie cu ruptura de organe interne. In urma necropsiei, Institutul de Medicina Legala Craiova a stabilit ca moartea lui Mihai Pârvu a fost violenta si a fost provocata de o hemoragie interna, urmare a unei plagi impuscate cu ruptura de organe interne, respectiv ficat
si pancreas. Catalin Mavrichie le-a spus, ieri, magistratilor Curtii de Apel Craiova, care judeca recursul facut de el la masura arestarii, ca regreta fapta si ca a comis crima fara intentie, si apoi a izbucnit in plâns. Fota Barbulescu, avocatul lui Catalin Mavrichie, le-a cerut magistratilor sa respinga propunerea de arestare preventiva si sa caseze incheierea de sedinta a Tribunalului Dolj prin care clientul sau a fost arestat, aparatorul motivând ca Mavrichie a fost „provocat”. „Inculpatul nu neaga, dar exista dubii legate de conditiile producerii faptei”, a spus avocatul lui Catalin Mavrichie. Presupusul asasin a intrat in sala de judecata imbracat intr-un tricou negru, el izbucnind in plâns in momentul in care judecatorul l-a intrebat daca regreta fapta. „Regret fapta. Am fost prieteni. Ne stie lumea. Am tras de frica. Nu am vrut sa fac cu intentie”, le-a spus Mavrichie magistratilor.
«Nu am plecat cu intentia de a-l omori»
Acesta sustine ca in noaptea de 25 spre 26 august, atunci când Mihai Pârvu, zis Caiac, a fost impuscat mortal nu a mers la acesta cu intentia de a-l ucide. „L-am sunat sa-i spun ca mi-a luat banii cu carti masluite. L-am sunat sa-l trag la raspundere si mi-a zis ca il trimite pe Chinezu la mine, dar eu am vrut sa ma conving singur ca este asa cum spune si m-am dus spre locuinta lui Caiac. Pe drum, pe o alee, m-am intersectat cu Chinezu, care a coborât din masina. Eu cred ca Chinezul l-a sunat pe Caiac sa-i spuna ca e Mavrichie la el. Nu m-am dus acolo cu intentia de a-l omori. Sunt criminal, cum spune lumea, dar nu am facut-o cu intentie”, a mai spus Mavrichie. El sustine ca a tras cu pistolul dupa ce Mihai Pârvu a incercat sa-l loveasca cu sabia, provocându-i mai multe plagi.
„Daca nu cobora atunci când am ajuns eu in preajma locuintei sale nu se ajungea aici. El s-a facut cu sabia spre mine, iar nevasta mea l-a rugat in genunchi sa ma lase in pace ca sunt beat. El a impins-o si a dat cu sabia, iar eu daca nu puneam mâna, acum eram mort. Am tras cu pistolul de frica. M-am dus cu doua pistoale, dar nu am plecat cu intentia de a-l omori”, le-a mai spus Mavrichie judecatorilor.
Avocatul a cerut expertizarea pistoalelor
Avocatul lui Catalin Mavrichie, presupusul asasin al lui Mihai Pârvu, a recunoscut, vineri dupa-amiaza, la Tribunalul Dolj, ca clientul sau a tras cu pistolul, solicitând o contraexpertiza pentru a stabili daca amprentele clientului sau se gasesc pe ambele pistoale gasite la locul faptei. Comandantul Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj, comisar-sef Gheorghe Bica, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca presupusul asasin al lui Caiac, Catalin Mavrichie, este detinatorul legal
al unei arme cu bile de cauciuc cu care insa nu s-a tras. Politistii au gasit la fata locului, intr-un gard viu, un al doilea pistol cu glont, care, potrivit anchetatorilor, ar putea fi arma crimei.
Criminalul ramâne in arest
Magistratii Curtii de Apel Craiova au respins, ieri, recursul inaintat de avocatii lui Catalin Mavriche impotriva deciziei Tribunalului Dolj de arestare preventiva. Inculpatul a fost adus la Curtea de Apel Craiova direct din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova. Catalin Mavrichie a fost dus in arestul Inspectoratului Judetean de Politie Dolj. Catalin Mavrichie a fost condamnat in 1993 la sase luni de inchisoare pentru furt. In 1996, a primit opt luni de inchisoare pentru violare de domiciliu si furt, iar in 1997 a fost condamnat din nou la trei ani de inchisoare pentru furt.
Catalin Mavrichie, barbatul acuzat ca l-ar fi impuscat mortal pe Mihai Pârvu, zis „Caiac”, a fost externat din Clinica de Chirurgie Buco-Maxilo-Faciala a Spitalului Judetean de Urgenta din Craiova, marti, in jurul orei 09.00. Acesta a fost transportat sub paza la Curtea de Apel Craiova, unde s-a judecat recursul inaintat de aparatorii sai impotriva mandatului de arestare emis, vineri seara, de magistratii Tribunalului Dolj. Judecatorii au emis, vineri seara, mandat de arestare preventiva pe numele lui Catalin Mavrichie, in vârsta de 31 de ani, acesta fiind acuzat de omor calificat si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, dupa ce, martea trecuta, l-ar fi impuscat mortal pe partenerul sau de poker, Mihai Pârvu, de 41 ani, zis Caiac. Catalin Mavrichie este acuzat ca, in dimineata de 26 august, la ora 04.30, a plecat la locuinta
lui Mihai Pârvu, asupra caruia, dupa „discutii contradictorii”, a tras mai multe focuri cu o „arma letala”. Potrivit anchetatorilor, arma cu care Mavrichie a tras avea munitie cu proiectil metalic, unul din gloante provocându-i victimei o plaga impuscata ce a determinat o hemoragie cu ruptura de organe interne. In urma necropsiei, Institutul de Medicina Legala Craiova a stabilit ca moartea lui Mihai Pârvu a fost violenta si a fost provocata de o hemoragie interna, urmare a unei plagi impuscate cu ruptura de organe interne, respectiv ficat
si pancreas. Catalin Mavrichie le-a spus, ieri, magistratilor Curtii de Apel Craiova, care judeca recursul facut de el la masura arestarii, ca regreta fapta si ca a comis crima fara intentie, si apoi a izbucnit in plâns. Fota Barbulescu, avocatul lui Catalin Mavrichie, le-a cerut magistratilor sa respinga propunerea de arestare preventiva si sa caseze incheierea de sedinta a Tribunalului Dolj prin care clientul sau a fost arestat, aparatorul motivând ca Mavrichie a fost „provocat”. „Inculpatul nu neaga, dar exista dubii legate de conditiile producerii faptei”, a spus avocatul lui Catalin Mavrichie. Presupusul asasin a intrat in sala de judecata imbracat intr-un tricou negru, el izbucnind in plâns in momentul in care judecatorul l-a intrebat daca regreta fapta. „Regret fapta. Am fost prieteni. Ne stie lumea. Am tras de frica. Nu am vrut sa fac cu intentie”, le-a spus Mavrichie magistratilor.
«Nu am plecat cu intentia de a-l omori»
Acesta sustine ca in noaptea de 25 spre 26 august, atunci când Mihai Pârvu, zis Caiac, a fost impuscat mortal nu a mers la acesta cu intentia de a-l ucide. „L-am sunat sa-i spun ca mi-a luat banii cu carti masluite. L-am sunat sa-l trag la raspundere si mi-a zis ca il trimite pe Chinezu la mine, dar eu am vrut sa ma conving singur ca este asa cum spune si m-am dus spre locuinta lui Caiac. Pe drum, pe o alee, m-am intersectat cu Chinezu, care a coborât din masina. Eu cred ca Chinezul l-a sunat pe Caiac sa-i spuna ca e Mavrichie la el. Nu m-am dus acolo cu intentia de a-l omori. Sunt criminal, cum spune lumea, dar nu am facut-o cu intentie”, a mai spus Mavrichie. El sustine ca a tras cu pistolul dupa ce Mihai Pârvu a incercat sa-l loveasca cu sabia, provocându-i mai multe plagi.
„Daca nu cobora atunci când am ajuns eu in preajma locuintei sale nu se ajungea aici. El s-a facut cu sabia spre mine, iar nevasta mea l-a rugat in genunchi sa ma lase in pace ca sunt beat. El a impins-o si a dat cu sabia, iar eu daca nu puneam mâna, acum eram mort. Am tras cu pistolul de frica. M-am dus cu doua pistoale, dar nu am plecat cu intentia de a-l omori”, le-a mai spus Mavrichie judecatorilor.
Avocatul a cerut expertizarea pistoalelor
Avocatul lui Catalin Mavrichie, presupusul asasin al lui Mihai Pârvu, a recunoscut, vineri dupa-amiaza, la Tribunalul Dolj, ca clientul sau a tras cu pistolul, solicitând o contraexpertiza pentru a stabili daca amprentele clientului sau se gasesc pe ambele pistoale gasite la locul faptei. Comandantul Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj, comisar-sef Gheorghe Bica, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca presupusul asasin al lui Caiac, Catalin Mavrichie, este detinatorul legal
al unei arme cu bile de cauciuc cu care insa nu s-a tras. Politistii au gasit la fata locului, intr-un gard viu, un al doilea pistol cu glont, care, potrivit anchetatorilor, ar putea fi arma crimei.
Criminalul ramâne in arest
Magistratii Curtii de Apel Craiova au respins, ieri, recursul inaintat de avocatii lui Catalin Mavriche impotriva deciziei Tribunalului Dolj de arestare preventiva. Inculpatul a fost adus la Curtea de Apel Craiova direct din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova. Catalin Mavrichie a fost dus in arestul Inspectoratului Judetean de Politie Dolj. Catalin Mavrichie a fost condamnat in 1993 la sase luni de inchisoare pentru furt. In 1996, a primit opt luni de inchisoare pentru violare de domiciliu si furt, iar in 1997 a fost condamnat din nou la trei ani de inchisoare pentru furt.
Cum au reuşit românii să-ţi fure singuri zahărul primit gratis de la UE
“Odată intrată în familia Uniunii Europene, România a început să aibă o serie de avantaje. Unul dintre ele este că, din cînd în cînd, UE îi face cinste cu potol. Neam prost din fire, deşi îi arde buza de foame, România aruncă aproape jumătate din haleala oferită moca de UE la cîinii care dau tîrcoale mesei Guvernului.
Un astfel de dezmăţ a avut loc recent, la începutul lunii iulie. S-a risipit cu acea ocazie un munte de zahăr care era destinat să îndulcească un pic amarul de viaţă a milioane de români săraci.
Povestea muntelui de zahăr în litere (de lege) este cam aşa: UE a stabilit, prin regulamente,
că acordă anual, cu titlu gratuit, celor mai defavorizate persoane din comunitate, alimente din stocurile de intervenţie. Făină, zahăr, lapte praf, unt, cereale şi ce-i mai lipseşte amărăşteanului
din casă (la noi era cu atît mai rău cu cît nici casă
nu mai avea amărăşteanul). Pomana pleacă din stocurile Uniunii în depozitele statului cu flămînzi, urmînd să ajungă la gura lor cu ajutorul unor organizaţii de caritate. |n funcţie de natura alimentelor, pomana poate fi ambalată sau neambalată. Aici apar specificaţii punctuale. Ca să nu vă bateţi capul cu ele, o să le prezentăm pe exemple clare. Să zicem că UE vrea să dea cetăţenilor săi cu risc mic de diabet
, dar cu risc mare
de moarte prin inaniţie, cîteva kilograme de zahăr pe cap de burtă goală. Ca să ajungă la destinatar, zahărul trebuie ambalat. Dar Uniunea are pe stoc
zahăr vrac, sub formă de munte. Atunci ce face? Dă posibilitatea
ca statul lu’ Mafoame să găsească pe bază de licitaţie un furnizor de pe piaţă, care poate livra de la el zahăr gata ambalat, în cantitate mai mică, să zicem un deal de zahăr ambalat la pungă, şi
care să primească, la schimb, muntele de zahăr vrac. Diferenţa dintre munte şi deal este plata pentru faptul că furnizorul a ambalat zahărul. Furnizorului i se plăteşte şi transportul
produselor în ţara lu’ Mafoame, dar în bani de data asta, nu în potol vrac. Banii pentru transport vor fi decontaţi de UE, care astfel face cinste şi cu delivering.”
Un astfel de dezmăţ a avut loc recent, la începutul lunii iulie. S-a risipit cu acea ocazie un munte de zahăr care era destinat să îndulcească un pic amarul de viaţă a milioane de români săraci.
Povestea muntelui de zahăr în litere (de lege) este cam aşa: UE a stabilit, prin regulamente,
că acordă anual, cu titlu gratuit, celor mai defavorizate persoane din comunitate, alimente din stocurile de intervenţie. Făină, zahăr, lapte praf, unt, cereale şi ce-i mai lipseşte amărăşteanului
din casă (la noi era cu atît mai rău cu cît nici casă
nu mai avea amărăşteanul). Pomana pleacă din stocurile Uniunii în depozitele statului cu flămînzi, urmînd să ajungă la gura lor cu ajutorul unor organizaţii de caritate. |n funcţie de natura alimentelor, pomana poate fi ambalată sau neambalată. Aici apar specificaţii punctuale. Ca să nu vă bateţi capul cu ele, o să le prezentăm pe exemple clare. Să zicem că UE vrea să dea cetăţenilor săi cu risc mic de diabet
, dar cu risc mare
de moarte prin inaniţie, cîteva kilograme de zahăr pe cap de burtă goală. Ca să ajungă la destinatar, zahărul trebuie ambalat. Dar Uniunea are pe stoc
zahăr vrac, sub formă de munte. Atunci ce face? Dă posibilitatea
ca statul lu’ Mafoame să găsească pe bază de licitaţie un furnizor de pe piaţă, care poate livra de la el zahăr gata ambalat, în cantitate mai mică, să zicem un deal de zahăr ambalat la pungă, şi
care să primească, la schimb, muntele de zahăr vrac. Diferenţa dintre munte şi deal este plata pentru faptul că furnizorul a ambalat zahărul. Furnizorului i se plăteşte şi transportul
produselor în ţara lu’ Mafoame, dar în bani de data asta, nu în potol vrac. Banii pentru transport vor fi decontaţi de UE, care astfel face cinste şi cu delivering.”
Fondul Proprietatea, ultima cuponiadă
Tărăgănarea listării la Bursă a Fondului Proprietatea dublată de o lipsă a transparenţei informaţiilor privind acţionarii întreţin piaţa gri cu titlurile fondului, scrie „Capital“ în ediţia de azi.
Din cei peste 3.000 de acţionari pe care îi avea fondul la sfârşitul anului trecut, au mai rămas puţin peste 1.900. Sătui să aştepte o listare la Bursă care pare că nu mai vine, mulţi dintre despăgubiţi preferă să-şi vândă proprietăţile cu greu câştigate în justiţie la 30%-60% din valoare.
Cei care au de câştigat de pe urma unor astfel de tranzacţii sunt intermediarii care-i abordează pe proaspeţii proprietari chiar la Depozitarul Central, instituţia care ţine evidenţa acţionarilor, sau prin anunţurile de mica publicitate. Ei vând apoi titlurile la preţ dublu către cumpărătorii instituţionali, manageri de fonduri internaţionale. Numărul mare
al acţionarilor şi imposibilitatea aflării numelui lor pe căi legale
au făcut ca această situaţie să fie perpetuată.
Cu active în valoare de 14 miliarde de lei
, Fondul nu are încă un administrator. Abia luna aceasta va fi întocmit caietul de sarcini necesar licitaţiei pentru administrarea
activelor.
Din cei peste 3.000 de acţionari pe care îi avea fondul la sfârşitul anului trecut, au mai rămas puţin peste 1.900. Sătui să aştepte o listare la Bursă care pare că nu mai vine, mulţi dintre despăgubiţi preferă să-şi vândă proprietăţile cu greu câştigate în justiţie la 30%-60% din valoare.
Cei care au de câştigat de pe urma unor astfel de tranzacţii sunt intermediarii care-i abordează pe proaspeţii proprietari chiar la Depozitarul Central, instituţia care ţine evidenţa acţionarilor, sau prin anunţurile de mica publicitate. Ei vând apoi titlurile la preţ dublu către cumpărătorii instituţionali, manageri de fonduri internaţionale. Numărul mare
al acţionarilor şi imposibilitatea aflării numelui lor pe căi legale
au făcut ca această situaţie să fie perpetuată.
Cu active în valoare de 14 miliarde de lei
, Fondul nu are încă un administrator. Abia luna aceasta va fi întocmit caietul de sarcini necesar licitaţiei pentru administrarea
activelor.
Mitrea renunţă la deputăţie
n prima zi de lucru a Camerei Deputaţilor este aşteptată şi demisia lui Miron Mitrea. Acesta a anunţat că va demisiona din funcţia de deputat după ce colegii săi au respins cererea de urmărire penală. Ultimul greu al Partidului Social-Democrat pare că a intrat mai devrem în campania electorală, lansându-se în comunitatea virtuală a politicienilor români. "Da! Putem schimba România" este mesajul de întâmpinare de pe site-ul lui Miron Mitrea.
Imaginile dinamice alături de soţie şi copil
însoţesc prezentarea omului şi a politicianului Miron Mitrea. "Cine sunt", "Ce am făcut", "Ce pot să fac", "Ce vreau să fac" sunt întrebările la care răspunde social-democratul pe site-ul său personal.
Mai multe despre Miron Mitrea este o altă secţiune care face trimitere la o serie de interviuri acordate de acesta presei. "Nu sunt sclavul banilor", "Viorica Mitrea despre fiul ei", "Averea, verificată şi înainte de '89", "Bunicul, persecutat de comunişti" sunt câteva titluri care încearcă să contureze imaginea politicianului Miron Mitrea.
Nu lipseşte nici blogul, o modalitate de rebranduire a politicianului care nu a primit avizul de urmărie penală a colegilor săi deputaţi, dar care urmează ca astăzi să îşi anunţe demisia din Camera
Inferioară a Parlamentului. Dar asta nu înseamnă că va renunţa la locul călduţ din Legislativ.
El a renunţat la protecţia în faţa justiţiei doar pentru trei luni. În noiembrie, el candidează la Senat şi are mandatul ca şi asigurat într-un colegiu din Vrancea, şi are 100% şanse să fie reales, fiind sprijinit de Marian Oprişan. "Candidez la Senat pentru că am mai îmbătrâni. Sunt politician. Asta este meseria mea.Nu mă retag din politică astăzi, din contră", a motivat, astăzi, social-democratul dorinţa de a deveni senator.
"O demisie îndelung comentată"
Primul comentariu de pe blogul său personal se referă chiar la renunţarea la imunitatea
de parlamentar.
"Demisia mea din Parlament a fost comentată în fel şi chip. “Copie a demisiei lui Traian Băsescu de acum câţiva ani”, “lovitură de imagine”, “frecţie la picior de lemn”, “gest de campanie, electoral”, “act de curaj politic” au fost câteva dintre formulele cele mai folosite de presă în perioada care a urmat anunţului că voi demisiona", a scris acesta pe 1 septembrie, promiţând ca va da mai multe detalii în următoarele zile.
"Fac un gest pentru mine ca să îmi apăr onoarea mea şi ca să arăt că nu am niciun fel de frică. Să facă anchete, să facă dosare
, să le trimită în justiţie. Să vedem ce există în dosarul acela. Eu ştiu ce este în dosar. Sunt un om care a fost întotdeauna responsabil pentru faptele mele şi încă sunt. Nu vă aşteptaţi să mă călugăresc după acest moment. Nu mă retrag la mănăstire, rămân în politică ", a reconfirmat Mitrea decizia de a demisiona, astăzi pe holurile Palatului Parlamentului.
Imaginile dinamice alături de soţie şi copil
însoţesc prezentarea omului şi a politicianului Miron Mitrea. "Cine sunt", "Ce am făcut", "Ce pot să fac", "Ce vreau să fac" sunt întrebările la care răspunde social-democratul pe site-ul său personal.
Mai multe despre Miron Mitrea este o altă secţiune care face trimitere la o serie de interviuri acordate de acesta presei. "Nu sunt sclavul banilor", "Viorica Mitrea despre fiul ei", "Averea, verificată şi înainte de '89", "Bunicul, persecutat de comunişti" sunt câteva titluri care încearcă să contureze imaginea politicianului Miron Mitrea.
Nu lipseşte nici blogul, o modalitate de rebranduire a politicianului care nu a primit avizul de urmărie penală a colegilor săi deputaţi, dar care urmează ca astăzi să îşi anunţe demisia din Camera
Inferioară a Parlamentului. Dar asta nu înseamnă că va renunţa la locul călduţ din Legislativ.
El a renunţat la protecţia în faţa justiţiei doar pentru trei luni. În noiembrie, el candidează la Senat şi are mandatul ca şi asigurat într-un colegiu din Vrancea, şi are 100% şanse să fie reales, fiind sprijinit de Marian Oprişan. "Candidez la Senat pentru că am mai îmbătrâni. Sunt politician. Asta este meseria mea.Nu mă retag din politică astăzi, din contră", a motivat, astăzi, social-democratul dorinţa de a deveni senator.
"O demisie îndelung comentată"
Primul comentariu de pe blogul său personal se referă chiar la renunţarea la imunitatea
de parlamentar.
"Demisia mea din Parlament a fost comentată în fel şi chip. “Copie a demisiei lui Traian Băsescu de acum câţiva ani”, “lovitură de imagine”, “frecţie la picior de lemn”, “gest de campanie, electoral”, “act de curaj politic” au fost câteva dintre formulele cele mai folosite de presă în perioada care a urmat anunţului că voi demisiona", a scris acesta pe 1 septembrie, promiţând ca va da mai multe detalii în următoarele zile.
"Fac un gest pentru mine ca să îmi apăr onoarea mea şi ca să arăt că nu am niciun fel de frică. Să facă anchete, să facă dosare
, să le trimită în justiţie. Să vedem ce există în dosarul acela. Eu ştiu ce este în dosar. Sunt un om care a fost întotdeauna responsabil pentru faptele mele şi încă sunt. Nu vă aşteptaţi să mă călugăresc după acest moment. Nu mă retrag la mănăstire, rămân în politică ", a reconfirmat Mitrea decizia de a demisiona, astăzi pe holurile Palatului Parlamentului.
Preţul vieţii şi al morţii în Afganistan
ot mai mulţi militari români trimişi la război, departe de ţară, sunt aduşi acasă în sicriu. Discursul oficial este acela că securitatea naţională a României trebuie apărată şi în afara frontierelor, iar această misiune nu se poate face fără sacrificii.
Acum câţiva ani, atraşi de bani, de aventură sau de speranţa unei avansări rapide, soldaţii români se înghesuiau să plece în teatrele de luptă externe. Unii dădeau chiar şi şpagă, diurna pe o lună, ca să prindă un loc în Afganistan ori în Irak.
Treptat însă, numărul voluntarilor a scăzut. Cei care au continuat să plece pe front au făcut-o în urma unui calcul rece: „Dacă mă întorc viu, îmi pot cumpăra un loc de casă
. Poate am noroc şi nu mă aleg cu unul de veci", declara un militar din Batalionul „Dragoslavele".
În urma unei misiuni de şase luni un militar primeşte 16.000 de euro, dar şi salariul lunar încasat acasă de familie. În cazul unui deces, familiile sunt despăgubite cu suma de 80.000 de euro
.
Oficial, militarii merg să lupte în "teatre de operaţii externe" pentru siguranţa naţională a României. Neoficial, comandanţii lor admit faptul că principala lor motivaţie este una de natură financiară
Pentru o misiune de şase luni în Irak sau în Afganistan, un militar român câştigă 16.000 de euro. Dacă soldaţii mor în misiune, familiile acestora primesc 80.000 de euro.
Trupul neînsufleţit al subofiţerului Dragoş Alexandrescu, ultimul militar român căzut în Afganistan, va fi adus în România în această după-amiază cu un avion special.
Făcea parte din Batalionul 30 Vânători de Munte "Dragoslavele". A murit acum trei zile în timpul unei misiuni de patrulare, iar transportorul blindat în care se afla a "călcat" peste o mină artizanală.
Blindatele, scrie pe roţi
La propunerea şefului Statului Major General, ministrul Apărării Teodor Meleşcanu a semnat ordinul de înaintare la gradul de sublocotenent post-mortem a sergentului-major Dragoş Alexandrescu.
De asemenea, ministrul Apărării a înaintat preşedintelui României propunerea de decorare post-mortem a sublocotenentului Dragoş Alexandrescu, căzut la datorie în Afganistan, şi a celor patru camarazi ai săi răniţi în incident – sergentul major Matei Gheorghe Irinel, fruntaşul Angelescu Dumitru Bogdan, soldatul Mihai Dumitru Marius şi soldatul Butoi Ionuţ Claudiu.
În ultimii şase ani, opt militari români au murit în Afganistan, iar alţi 20 au fost răniţi. Majoritatea acestor incidente s-au produs din cauza minelor artizanale care distrug cu uşurinţă transportoarele învechite ale soldaţilor români.
În toamna anului 2007, în Afganistan a murit sergentul major Aurel Marcu, iar în Irak a murit caporalul Ioan Grosaru. În primăvara acestui an, tot în Afganistan, a murit fruntaşul Ionuţ Sandu. Maşinile lor de luptă au fost distruse de explozia unor bombe artizanale. Marcu era într-un transportor TABC 79, iar Grosaru într-un B-33 Zimbru - ambele de fabricaţie românească. Ionuţ Sandu a murit într-un Humvee american.
Militarii primesc binecuvântarea în biserica de campanie
Militarii primesc binecuvântarea în biserica de campanie
Bani şi hrană gratuită
O misiune într-un teatru de luptă durează de regulă şase luni. Orice militar care ajunge în Afganistan sau în Irak spune că a mers acolo ca să-şi completeze experienţa profesională.
Dar ofiţerii mai în vârstă sunt reticenţi faţă de asemenea declaraţii. "Un tânăr sublocotenent, abia ieşit din şcoala militară, ce experienţă să-şi completeze? E clar că un asemenea om merge în Afganistan pentru bani", ne explica zilele trecute un ofiţer din Forţele Speciale. Militarii din teatrele de luptă externe primesc în România solda în lei
, la care se adaugă diurna primită în străinătate.
Pentru Afganistan şi Irak, diurna ofiţerilor este de 90 de euro, iar pentru subofiţeri, gradaţi şi soldaţi – de 70 de euro pe zi. Diurnele s-au mărit ultima oară acum două luni, prin Hotărâre de Guvern, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Andreea Dumitru.
În teatrele de luptă internaţionale, militarii români nu îşi plătesc mâncarea, astfel că diurna le rămâne în buzunar. În plus
, pe lângă diurnă, salariile le intră lunar în cont
, în ţară.
Acum câţiva ani, atraşi de bani, de aventură sau de speranţa unei avansări rapide, soldaţii români se înghesuiau să plece în teatrele de luptă externe. Unii dădeau chiar şi şpagă, diurna pe o lună, ca să prindă un loc în Afganistan ori în Irak.
Treptat însă, numărul voluntarilor a scăzut. Cei care au continuat să plece pe front au făcut-o în urma unui calcul rece: „Dacă mă întorc viu, îmi pot cumpăra un loc de casă
. Poate am noroc şi nu mă aleg cu unul de veci", declara un militar din Batalionul „Dragoslavele".
În urma unei misiuni de şase luni un militar primeşte 16.000 de euro, dar şi salariul lunar încasat acasă de familie. În cazul unui deces, familiile sunt despăgubite cu suma de 80.000 de euro
.
Oficial, militarii merg să lupte în "teatre de operaţii externe" pentru siguranţa naţională a României. Neoficial, comandanţii lor admit faptul că principala lor motivaţie este una de natură financiară
Pentru o misiune de şase luni în Irak sau în Afganistan, un militar român câştigă 16.000 de euro. Dacă soldaţii mor în misiune, familiile acestora primesc 80.000 de euro.
Trupul neînsufleţit al subofiţerului Dragoş Alexandrescu, ultimul militar român căzut în Afganistan, va fi adus în România în această după-amiază cu un avion special.
Făcea parte din Batalionul 30 Vânători de Munte "Dragoslavele". A murit acum trei zile în timpul unei misiuni de patrulare, iar transportorul blindat în care se afla a "călcat" peste o mină artizanală.
Blindatele, scrie pe roţi
La propunerea şefului Statului Major General, ministrul Apărării Teodor Meleşcanu a semnat ordinul de înaintare la gradul de sublocotenent post-mortem a sergentului-major Dragoş Alexandrescu.
De asemenea, ministrul Apărării a înaintat preşedintelui României propunerea de decorare post-mortem a sublocotenentului Dragoş Alexandrescu, căzut la datorie în Afganistan, şi a celor patru camarazi ai săi răniţi în incident – sergentul major Matei Gheorghe Irinel, fruntaşul Angelescu Dumitru Bogdan, soldatul Mihai Dumitru Marius şi soldatul Butoi Ionuţ Claudiu.
În ultimii şase ani, opt militari români au murit în Afganistan, iar alţi 20 au fost răniţi. Majoritatea acestor incidente s-au produs din cauza minelor artizanale care distrug cu uşurinţă transportoarele învechite ale soldaţilor români.
În toamna anului 2007, în Afganistan a murit sergentul major Aurel Marcu, iar în Irak a murit caporalul Ioan Grosaru. În primăvara acestui an, tot în Afganistan, a murit fruntaşul Ionuţ Sandu. Maşinile lor de luptă au fost distruse de explozia unor bombe artizanale. Marcu era într-un transportor TABC 79, iar Grosaru într-un B-33 Zimbru - ambele de fabricaţie românească. Ionuţ Sandu a murit într-un Humvee american.
Militarii primesc binecuvântarea în biserica de campanie
Militarii primesc binecuvântarea în biserica de campanie
Bani şi hrană gratuită
O misiune într-un teatru de luptă durează de regulă şase luni. Orice militar care ajunge în Afganistan sau în Irak spune că a mers acolo ca să-şi completeze experienţa profesională.
Dar ofiţerii mai în vârstă sunt reticenţi faţă de asemenea declaraţii. "Un tânăr sublocotenent, abia ieşit din şcoala militară, ce experienţă să-şi completeze? E clar că un asemenea om merge în Afganistan pentru bani", ne explica zilele trecute un ofiţer din Forţele Speciale. Militarii din teatrele de luptă externe primesc în România solda în lei
, la care se adaugă diurna primită în străinătate.
Pentru Afganistan şi Irak, diurna ofiţerilor este de 90 de euro, iar pentru subofiţeri, gradaţi şi soldaţi – de 70 de euro pe zi. Diurnele s-au mărit ultima oară acum două luni, prin Hotărâre de Guvern, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Andreea Dumitru.
În teatrele de luptă internaţionale, militarii români nu îşi plătesc mâncarea, astfel că diurna le rămâne în buzunar. În plus
, pe lângă diurnă, salariile le intră lunar în cont
, în ţară.
Medvedev: Mihail Saakaşvili este doar "un cadavru politic"
Rusia nu-l mai recunoaşte ca preşedinte al Georgiei pe Mihail Saakaşvili, pe care-l consideră "un cadavru politic". Declaraţia a fost făcută de preşedintele Dmitri Medvedev, la o zi după summitul extraordinar al Uniunii Europene, la care atât Rusia cât şi Georgia susţin că au repurtat o victorie diplomatică.
"Regimul actual din Georgia este falimentar. Preşedintele Saakaşvili nu mai există pentru noi. Este un cadavru politic", a spus Medvedev într-un interviu acordat televiziunii publice italiene. După conflictul de luna trecută, ministrul rus de Externe afirma că Saakaşvili "nu mai poate fi un partener" pentru Moscova, dar declaraţiile lui Medvedev sunt de o duritate fără precedent.
În replică, secretarul Consiliului de Securitate al Georgiei l-a acuzat pe Medvedev că "a pierdut controlul", deoarece nu a reuşit să doboare guvernul de la Tbilisi.
Georgienii au salutat decizia Uniunii Europene de a suspenda negocierea noului parteneriat cu Moscova până la retragerea trupelor ruseşti din Georgia.
Şi conducătorii ruşi se declară mulţumiţi de rezultatele summitului de la Bruxelles.
"Au fost o mulţime de emoţii în timpul pregătirii summitului, o mulţime de propuneri radicale, unele, aş zice, chiar extremiste. Slavă Domnului, bunul simţ a învins. Nu vedem aici concluzii sau propuneri extremiste şi asta este foarte bine", a declarat Putin.
Acesta a regretat totuşi că Uniunea Europeană nu a condamnat aşa-zisa "agresiune georgiană". El a criticat şi folosirea navelor militare americane pentru transportul
ajutoarelor umanitare în Georgia. Presa de la Moscova consideră, şi ea, că decizia Uniunii Europene de a suspenda negocierile cu Rusia este mai mult "simbolică".
Comisia bugetară a Parlamentului European are, însă, în vedere şi o sancţiune concretă: blocarea unor ajutoare financiare
pentru Rusia, de peste 60 de milioane de euro. Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional intenţionează să ofere Georgiei o linie de credit
de 750 milioane de dolari
. Wall Street Journal scrie că volumul total al ajutoarelor europene şi americane pentru reconstrucţia Georgiei ar putea ajunge la două miliarde de dolari sau chiar mai mult.
"Regimul actual din Georgia este falimentar. Preşedintele Saakaşvili nu mai există pentru noi. Este un cadavru politic", a spus Medvedev într-un interviu acordat televiziunii publice italiene. După conflictul de luna trecută, ministrul rus de Externe afirma că Saakaşvili "nu mai poate fi un partener" pentru Moscova, dar declaraţiile lui Medvedev sunt de o duritate fără precedent.
În replică, secretarul Consiliului de Securitate al Georgiei l-a acuzat pe Medvedev că "a pierdut controlul", deoarece nu a reuşit să doboare guvernul de la Tbilisi.
Georgienii au salutat decizia Uniunii Europene de a suspenda negocierea noului parteneriat cu Moscova până la retragerea trupelor ruseşti din Georgia.
Şi conducătorii ruşi se declară mulţumiţi de rezultatele summitului de la Bruxelles.
"Au fost o mulţime de emoţii în timpul pregătirii summitului, o mulţime de propuneri radicale, unele, aş zice, chiar extremiste. Slavă Domnului, bunul simţ a învins. Nu vedem aici concluzii sau propuneri extremiste şi asta este foarte bine", a declarat Putin.
Acesta a regretat totuşi că Uniunea Europeană nu a condamnat aşa-zisa "agresiune georgiană". El a criticat şi folosirea navelor militare americane pentru transportul
ajutoarelor umanitare în Georgia. Presa de la Moscova consideră, şi ea, că decizia Uniunii Europene de a suspenda negocierile cu Rusia este mai mult "simbolică".
Comisia bugetară a Parlamentului European are, însă, în vedere şi o sancţiune concretă: blocarea unor ajutoare financiare
pentru Rusia, de peste 60 de milioane de euro. Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional intenţionează să ofere Georgiei o linie de credit
de 750 milioane de dolari
. Wall Street Journal scrie că volumul total al ajutoarelor europene şi americane pentru reconstrucţia Georgiei ar putea ajunge la două miliarde de dolari sau chiar mai mult.
Guvernul le va plăti poliţiştilor ratele la casă
iniţiativă a Ministerului de Interne permite poliţiştilor să beneficieze de indemnizaţii lunare de 50% din salariul de bază, pe o perioadă de 15 ani, ca să-şi cumpere o locuinţă.
Ministerul de Interne a redevenit agent imobiliar pentru angajaţii din sistem, odată cu proiectul de modificare a Legii privind Statutul poliţistului, prezentat luni. Potrivit viitoarei hotărâri de guvern, poliţiştii vor putea beneficia de „acordarea unei indemnizaţii lunare de 50% din salariul de bază, pe o perioadă ce nu poate depăşi 15 ani, ca formă de sprijin în vederea construirii sau cumpărării, în sistemul creditelor bancare, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală“, se susţine în proiect.
Agenţii care nu deţin locuinţă proprietate personală în localitatea în care sunt încadraţi sau la 30 de kilometri de aceasta îşi vor putea lua o locuinţă pe credit, cu rate plătite de stat timp de 15 ani.
De asemenea, potrivit reglementărilor propuse, poliţiştii pot beneficia, alternativ, de compensaţia pentru chirie în cazul în care nu doresc să achiziţioneze o casă. Salariile de bază din cadrul Poliţiei încep de la 600 de lei şi ajung până la aproximativ 10.000 de lei, deci ajutorul statului ar putea fi undeva între 300 şi 5.000 de lei.
Practic, această iniţiativă a ministrului Cristian David, luată cu câteva luni înainte de alegeri, vine după celebrul scandal al locuinţelor de serviciu vândute de minister angajaţilor din poliţie în condiţii foarte avantajoase. Şi atunci era permisă cumpărarea locuinţei de serviciu, în cazul în care poliţistul nu deţinea o alta în localitatea unde îşi avea serviciul, ceea ce a permis multora să le cumpere în condiţiile în care mai aveau cel puţin o casă proprietate personală.
Sub justificarea că încearcă să elimine corupţia din sistem, iniţiatorii proiectului au mai propus, pe lângă povestea cu ratele la casă, şi despăgubiri în caz de rănire în timpul misiunii ori creşterea salariilor poliţiştilor în funcţie de activitate. În plus, poliţiştii vor mai beneficia de asistenţă juridică, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, care va fi plătită de stat. „Se vor acorda despăgubiri agenţilor în cazurile de rănire în timpul serviciului, dar şi în situaţiile de invaliditate sau deces“, se specifică în actul normativ.
Sumele propuse în proiect pentru despăgubiri sunt cuprinse între 6.000 şi 20.000 de euro şi vor fi acordate sub formă de sprijin cu destinaţie specială. Noile norme urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2009.
Internele au vechime în imobiliare
Ministerul de Interne a vândut, acum trei ani, la un preţ mult mai mic faţă de preţul pieţei, locuinţele de serviciu chiriaşilor care au solicitat acest lucru, caz dezvăluit de ziarul Cotidianul. Solicitanţii şi-au cumpărat locuinţele, deşi mai aveau şi altele în proprietate, iar unii dintre ei le-au revândut la un preţ cel puţin dublu. Astfel, în 2005, mai mulţi angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), unii dintre ei cu grade şi funcţii mari, au devenit proprietari ai apartamentelor de serviciu în care stăteau cu chirie, beneficiind de evaluări avantajoase şi credite subvenţionate. În plus, Parlamentul le-a mai făcut un hatâr: a scăzut dobânda în lei de la 8 la 5 la sută şi i-a scutit de plata TVA.
Printre cei care şi-au cumpărat case atunci se numără: colonelul Geantă Ştefan, şeful Direcţiei Protecţiei Civile din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, chestorul Ion Burciu, şef serviciu în Direcţia Generală Management Operaţional din MAI, şi fostul şef al Direcţiei Logistice din Jandarmeria Română - colonelul în rezervă Nicolae Lecu. După o jumătate de an de la articolul publicat de Cotidianul, şeful Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI, Marian Sântion, a demisionat când i s-au cerut dosarele în care ancheta „poliţişti imobiliari“ din Corpul de Control invocând „motive profesionale“.
Ministerul de Interne a redevenit agent imobiliar pentru angajaţii din sistem, odată cu proiectul de modificare a Legii privind Statutul poliţistului, prezentat luni. Potrivit viitoarei hotărâri de guvern, poliţiştii vor putea beneficia de „acordarea unei indemnizaţii lunare de 50% din salariul de bază, pe o perioadă ce nu poate depăşi 15 ani, ca formă de sprijin în vederea construirii sau cumpărării, în sistemul creditelor bancare, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală“, se susţine în proiect.
Agenţii care nu deţin locuinţă proprietate personală în localitatea în care sunt încadraţi sau la 30 de kilometri de aceasta îşi vor putea lua o locuinţă pe credit, cu rate plătite de stat timp de 15 ani.
De asemenea, potrivit reglementărilor propuse, poliţiştii pot beneficia, alternativ, de compensaţia pentru chirie în cazul în care nu doresc să achiziţioneze o casă. Salariile de bază din cadrul Poliţiei încep de la 600 de lei şi ajung până la aproximativ 10.000 de lei, deci ajutorul statului ar putea fi undeva între 300 şi 5.000 de lei.
Practic, această iniţiativă a ministrului Cristian David, luată cu câteva luni înainte de alegeri, vine după celebrul scandal al locuinţelor de serviciu vândute de minister angajaţilor din poliţie în condiţii foarte avantajoase. Şi atunci era permisă cumpărarea locuinţei de serviciu, în cazul în care poliţistul nu deţinea o alta în localitatea unde îşi avea serviciul, ceea ce a permis multora să le cumpere în condiţiile în care mai aveau cel puţin o casă proprietate personală.
Sub justificarea că încearcă să elimine corupţia din sistem, iniţiatorii proiectului au mai propus, pe lângă povestea cu ratele la casă, şi despăgubiri în caz de rănire în timpul misiunii ori creşterea salariilor poliţiştilor în funcţie de activitate. În plus, poliţiştii vor mai beneficia de asistenţă juridică, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, care va fi plătită de stat. „Se vor acorda despăgubiri agenţilor în cazurile de rănire în timpul serviciului, dar şi în situaţiile de invaliditate sau deces“, se specifică în actul normativ.
Sumele propuse în proiect pentru despăgubiri sunt cuprinse între 6.000 şi 20.000 de euro şi vor fi acordate sub formă de sprijin cu destinaţie specială. Noile norme urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2009.
Internele au vechime în imobiliare
Ministerul de Interne a vândut, acum trei ani, la un preţ mult mai mic faţă de preţul pieţei, locuinţele de serviciu chiriaşilor care au solicitat acest lucru, caz dezvăluit de ziarul Cotidianul. Solicitanţii şi-au cumpărat locuinţele, deşi mai aveau şi altele în proprietate, iar unii dintre ei le-au revândut la un preţ cel puţin dublu. Astfel, în 2005, mai mulţi angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), unii dintre ei cu grade şi funcţii mari, au devenit proprietari ai apartamentelor de serviciu în care stăteau cu chirie, beneficiind de evaluări avantajoase şi credite subvenţionate. În plus, Parlamentul le-a mai făcut un hatâr: a scăzut dobânda în lei de la 8 la 5 la sută şi i-a scutit de plata TVA.
Printre cei care şi-au cumpărat case atunci se numără: colonelul Geantă Ştefan, şeful Direcţiei Protecţiei Civile din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, chestorul Ion Burciu, şef serviciu în Direcţia Generală Management Operaţional din MAI, şi fostul şef al Direcţiei Logistice din Jandarmeria Română - colonelul în rezervă Nicolae Lecu. După o jumătate de an de la articolul publicat de Cotidianul, şeful Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI, Marian Sântion, a demisionat când i s-au cerut dosarele în care ancheta „poliţişti imobiliari“ din Corpul de Control invocând „motive profesionale“.
România şi-a prezentat primele argumente în procesul de la Haga cu Ucraina
omânia nu poate accepta extinderea consecinţelor inechitabile produse
deja de nedreptatea istorică prin care formaţiunea geografică Insula Şerpilor a fost ocupată ilicit de către URSS în 1948, a susţinut, ieri, agentul nostru la Haga, Bogdan Aurescu, în debutul procesului cu Ucraina.
În discursul susţinut în faţa judecătorilor CIJ, agentul României a precizat că efectul total al preluării formaţiunii maritime, cumulat cu modul arbitrar de trasare a frontierei, poate fi cuantificat la peste 1.600 de km pătraţi de spaţii maritime care s-ar fi cuvenit de drept României, dacă dreptul internaţional ar fi fost respectat întocmai. Bogdan Aurescu a prezentat Curţii istoricul ocupării ilicite a Insulei Şerpilor de către URSS şi a demonstrat "consecinţele inechitabile" produse de această situaţie "contrară dreptului internaţional", argumentând că ar fi injust ca aceste efecte deja produse în perioada sovietică să genereze efecte negative suplimentare în detrimentul României, prin acordarea unui rol mărit Insulei Şerpilor în delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive. Aurescu a susţinut că în procesul de delimitare maritimă de la CIJ, Insula Şerpilor trebuie tratată conform normelor de drept internaţional care se referă la stânci, mai ales că acest statut a fost recunoscut şi de Ucraina în 1997 când a fost încheiat Tratatul cu România.
"Ucraina doreşte o delimitare inechitabilă pentru România"
Pledoaria lui Bogdan Aurescu a fost urmată de alte trei, cea a lui Allain Pellet, care a vorbit despre competenţa CIJ asupra acestei cauze, competenţă negată la un moment dat de Ucraina, apoi a urmat Cosmin Dinescu care a prezentat contextul geografic al diferendului, iar profesorul James Crawford a vorbit despre coastele relevante şi aria de delimitare. Dintre aceste pledoarii, cea a co-agentului României, Cosmin Dinescu, s-a remarcat prin faptul că acesta a susţinut că metoda pe care Ucraina ar dori s-o aplice în delimitarea platoului ar modifica geografia zonei în mod inadmisibil, ceea ce ar avea consecinţe inechitabile pentru ţara noatră.
deja de nedreptatea istorică prin care formaţiunea geografică Insula Şerpilor a fost ocupată ilicit de către URSS în 1948, a susţinut, ieri, agentul nostru la Haga, Bogdan Aurescu, în debutul procesului cu Ucraina.
În discursul susţinut în faţa judecătorilor CIJ, agentul României a precizat că efectul total al preluării formaţiunii maritime, cumulat cu modul arbitrar de trasare a frontierei, poate fi cuantificat la peste 1.600 de km pătraţi de spaţii maritime care s-ar fi cuvenit de drept României, dacă dreptul internaţional ar fi fost respectat întocmai. Bogdan Aurescu a prezentat Curţii istoricul ocupării ilicite a Insulei Şerpilor de către URSS şi a demonstrat "consecinţele inechitabile" produse de această situaţie "contrară dreptului internaţional", argumentând că ar fi injust ca aceste efecte deja produse în perioada sovietică să genereze efecte negative suplimentare în detrimentul României, prin acordarea unui rol mărit Insulei Şerpilor în delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive. Aurescu a susţinut că în procesul de delimitare maritimă de la CIJ, Insula Şerpilor trebuie tratată conform normelor de drept internaţional care se referă la stânci, mai ales că acest statut a fost recunoscut şi de Ucraina în 1997 când a fost încheiat Tratatul cu România.
"Ucraina doreşte o delimitare inechitabilă pentru România"
Pledoaria lui Bogdan Aurescu a fost urmată de alte trei, cea a lui Allain Pellet, care a vorbit despre competenţa CIJ asupra acestei cauze, competenţă negată la un moment dat de Ucraina, apoi a urmat Cosmin Dinescu care a prezentat contextul geografic al diferendului, iar profesorul James Crawford a vorbit despre coastele relevante şi aria de delimitare. Dintre aceste pledoarii, cea a co-agentului României, Cosmin Dinescu, s-a remarcat prin faptul că acesta a susţinut că metoda pe care Ucraina ar dori s-o aplice în delimitarea platoului ar modifica geografia zonei în mod inadmisibil, ceea ce ar avea consecinţe inechitabile pentru ţara noatră.
Triunghiul Nisipurilor a inverzit
Va marturisesc, stimati cititori, ca m-am saturat de rele. Parca ar trebui sa mai vedem si ce-i bun. Am fost stimulat in acest demers si de cititorul nostru Mihail Voicu din Oltenita, satul si dansul de atatea Casandre care creeaza o imagine apocaliptica a Romaniei de astazi – ce nu inseamna neaparat coruptie, manele, borfasi, alba-neagra parlamentara, gunoaie, transmisii in direct ale procesiunilor mortuare ale lumii interlope. Misiunea presei este, intr-adevar, sa descopere raul, partea intunecata a societatii, dar, ca sa nu innebunim cu totii, este nevoie sa descoperim si oazele de performanta, actiunea, intrajutorarea intr-o Romanie defrisata. Am descoperit o oaza de Rai intr-o adevarata stepa.
Care se mai numeste si Triunghiul Nisipurilor, intre Craiova-Bechet-Corabia, campion al zonelor cu intensitate a fenomenului de arsita – nu numai din acest an (peste zece zile cu temperaturi de peste 32°C). Anul trecut, la Calafat s-au inregistrat chiar 44,2°C. Temperatura nisipului ajunge si la 62°C.
Cat vezi cu ochii, numai nisip alb (provenit tocmai din Carpatii Meridionali), unde creste o iarba care nu trece de iunie si se usuca. Porumbul s-a uscat la inaltimea unui caine, din cauza secetei pedologice extreme. Mergi pe campul parjolit si, deodata, dai de verdeata: padure noua.
Din ‘90 incoace, despre impaduriri n-am auzit decat discutii. Teorie. Nu si "Hai sa facem ceva".
Dupa ce am batut in lung si in lat Triunghiul Nisipurilor, pot sa afirm: am umblat prin arsita stepei, am traversat desertul, nisipurile zburatoare si am vazut, in final, Raiul.
Nu se poate face silvicultura pe "curele" de doi metri
Inginerul Dan Popescu si alti cativa silvicultori, iubitori ai acestor locuri, au reusit sa-i convinga pe proprietarii de terenuri ca vor ramane stapani peste un desert daca nu accepta impaduririle. Din 2006 pana acum s-au plantat 3.000 ha. Urmeaza anul viitor inca pe atata, potentialul impaduririi ridicandu-se la 35.000 ha. Ideea era ca amenajarile silvice sa se faca pe suprafete mari
. Arborii sunt invatati sa traiasca in masiv.
— Cand au inceput impaduririle?
— Romsilva a inceput mai devreme, prin l998, pe terenurile recuperate de la Statiunea de Cercetari Dabuleni. Acum se poate vorbi de o padure de toata frumusetea, Dabuleni II, de 1.200 ha. Un alt corp de 1.300 ha se afla in zona Daina-Poligon-Troaca-Chiroiu. Dar importante erau terenurile oamenilor, adica sa realizam si perimetre de ameliorare cu terenurile oamenilor, tot timpul neincrezatori ca li se iau din nou pamanturile.
In 1990, cand oamenii si-au reprimit pamanturile si padurile, proprietatile erau denumite "curele", adica fasii, ca nici nu stiai bine unde este terenul unuia sau al altuia. Solutia nu era alta decat asociatia. "Fugi de aici, dom’le, cin’ sa creada ca vine statul si ne planteaza noua padure?", se aratau neincrezatori localnicii. Dar asocierea era importanta, pentru ca nu poti face silvicultura pe "curele" de doi metri. Oamenii nici macar nu erau informati ca legislatia le da voie sa infiinteze paduri, ba pe cheltuiala statului. Hotararea de Guvern 786 dateaza din decembrie 1993. Triunghiul Nisipurilor a devenit primul loc din tara unde s-au infiintat asociatii pentru impaduriri. Ulterior au aparut si fondurile pentru impaduriri pe terenuri degradate. si costurile de intretinere sunt suportabile din ajutor public.
A disparut un vant
Un vant dominant in zona a fost Baltaretul, caldut si umed, aducator de ploi. Spunem "a fost" pentru ca a disparut in ultimii 30 de ani, mai ales dupa defrisarile masive cu ocazia amenajarii canalelor pentru irigatii.
Vant local, Baltaretul sufla din primavara pana in toamna dinspre sud, dinspre Dunare, aducand cu el si ceva precipitatii. In zilele in care se forma Baltaretul, ce lua nastere datorita diferentelor de temperatura dintre uscat si suprafata acvatica, precipitatiile erau mai bogate. Acum, de sagalnicul Baltaret, prevestitor de ploi, favorabil dezvoltarii vegetatiei, insotit de nori grosi, nu-si mai amintesc decat cei mai in varsta. Cu noile paduri, "Baltaretul nostru", cum alinta localnicii acest vant cald, va alerga cu pasi vioi din nou prin Triunghiul Nisipurilor. Oamenii stepei oltene spun ca se vor incumetri din nou cu Baltaretul.
Deocamdata mai au de luptat cu dunele de nisip in triunghiul Bechet-Dabuleni-Corabia, in bataia Austrului si Crivatului, vanturi care aduc cu ele deflatia eoliana – spulberarea nisipului.
"Plantam?" "Daaa!..."
Inceputul a fost la Urzica (Olt), unde primarul Gheorghe Spiridon a fost receptiv la ideea unei paduri de cateva sute de hectare, langa comuna. Ce n-a facut primarul sa raspandeasca zvonul ca deja s-au inscris in asociatie foarte multi, dar, mai ales, sa se sadeasca in sufletul urzicenilor ca padurile le raman in proprietate? Locul celor mai aprinse dezbateri a fost biserica. Isi da omul pamantul? Nu-l da, ca prea are in minte ceapeurile. In 2006, in februarie, s-a reusit strangerea oamenilor la o adunare populara.
Inginerul Dan Popescu, desi stia toate rosturile impaduririlor pe nisipuri, pentru ca era de-al locului, a chemat cei mai buni specialisti din tara sa le explice acestia binefacerile impaduririlor. Important era sa li se explice oamenilor, pana la saturatie, ca padurile, desi se realizau cu bani de la stat, ramaneau ale lor. Dupa patru ani, perioada in care tot pe cheltuiala statului se executa toate lucrarile de intretinere, padurea se preda asociatiei, cu respectarea regimului silvic.
— Mai aveti intrebari?, s-a auzit o voce din sala.
— Nuuu…
— Plantam?
— Daaaa…
Febra impaduririlor s-a extins. Asa s-au "strans" 188 de hectare, localnicii fiind convinsi ca padurile si perdelele asigura protectia solului.
— A fost lupta cu "iar ne luati pamantul", zice tanarul si inimosul inginer Dan Popescu.
A urmat apoi Dobrun (Olt), cu un teren al primariei de 80 de hectare. Cei din Daneti au inceput sa cocheteze si ei cu ideea. Primarul din Marsani (Dolj) era cel mai sceptic. Asta pana s-a intalnit cu primarul din Dobrun, care a reusit sa-l convinga. Virusul "se poate" s-a raspandit dupa aceea la toti. La Marsani s-au impadurit 1.118 hectare, la Doneti – 1.350. In "lucru", cum zice inginerul Popescu, mai sunt vreo sapte primarii, pentru ca fara sprijinul acestora n-ar fi posibile nici asocierile, nici impaduririle. In luna mai 2009 vor mai fi finalizate proiecte pentru 2.006 hectare.
"Am inteles fenomenul mai repede"
La Marsani oamenii s-au coagulat in jurul fostului tehnician auto Alexandru Dunoiu, om gospodar, cu vorba domoala, dar si convingatoare, care a devenit seful asociatiei.
— Cum ati reusit sa coagulati 1.230 de familii?
— E greu sa-i convingi pe oamenii care au trecut prin colectivizare. Noi aveam ceva padure, vreo 830 de hectare, dar se degradase, dupa ce din l990 incoace oamenii au taiat masiv, din cauza furturilor. Deci stiam valoarea padurii. Am inteles fenomenul mai repede ca altii. La noi oamenii stiu ce inseamna lipsa lemnului
. Acum avem o singura asociatie si pentru padurea veche, si pentru cea abia plantata, de 430 hectare. Inca 800 de hectare se vor planta in aceasta toamna.
Peste patru ani vom avea 2.020 hectare de padure.
— Mai exista sceptici?
— si acum ma mai opreste cate unul: "Ne mai dai pamantul inapoi?", ma intreaba. "Pai, esti proprietar, iar peste patru ani il exploatezi singur", raspund.
A fost un adevarat spectacol la impaduriri, cand se aflau in pustia din preajma Marsanilor 600 de oameni. La plantat de puieti de salcam. In aceasta zona se planteaza in conditii extreme. Cand se starneste o furtuna de nisip nu se mai vede om cu om (de ani de zile praful din pamanturile uscate este inhalat, cauzand probleme de sanatate si marirea ratei mortalitatii). Depind de natura. si lucrarile agrosilvice ulterioare sunt dificile.
Cel mai important: oamenii au inceput sa inteleaga ce inseamna lipsa padurii.
Pasunatul, dusmanul padurii
Inginerul Dan Popescu s-a luptat ani de zile cu ciobanii care nu intelegeau raul pe care il pricinuiesc padurilor, mai ales celor in regenerare sau plantate de curand. Ajunsesera chiar sa-l ameninte.
— Pentru o galeata de branza se distrug miliarde, se arata revoltat silvicultorul.
Dupa ce s-a constituit asociatia la Marsani, oile si caprele n-au mai intrat in padure. Asta, pentru ca 1.230 de familii sunt cu ochii pe padurea "lor". In numai doua saptamani s-au mutat tarlele.
— Ne-am chinuit ceva timp sa scoatem pasunatul din padure, mai ales din cea care trebuie regenerata, zice Alexandru Dunoiu.
Dar s-au gandit si la pasunat. Asociatiile proprietarilor privati pentru impaduriri au intocmit si amenajamente silvo-pastorale.
Cand ploua peste tot, numai la Daneti este uscat
In 1972, la Daneti existau 800 de hectare de padure. Cand s-a amenajat sistemul de irigatii Sadova-Corabia s-a ras toata padurea. In lipsa padurii, Daneti a devenit o zona secetoasa.
— Ploua peste tot in jurul nostru, numai la Daneti nu ploua, se plange primarul Ion Spiridon. Trebuie sa ploua in toata tara, sa picure si la noi.
— Sunteti si primar, si seful asociatiei, cum i-ati convins pe oameni?
— La inceput a existat si la noi indoiala ca se face un fel de CAP si li se iau oamenilor padurile. I-am lamurit ca le raman. Am avut doar doua familii care s-au impotrivit. Iar in asociatie avem 3.000 de familii. Oricum, nu-i joaca sa aduci la un loc, sa apropii 3.000 de familii. La inceput nu credeam sa adun pamant pentru mai mult de 100 de hectare destinate impaduririi. In plina febra a vanzarilor.
Le spuneam: nu vindeti pamantul. Il vindeti mai bine impadurit. N-a mai vandut nimeni de cand au vazut cum arata padurea. Acum isi dau seama ce inseamna padurea. Un hectar de padure aduce un venit cat unul semanat cu grau intr-un an bun in Danemarca. Au venit bani in comuna: locuri de munca la plantari, la intretinere. Am atins si o problema sociala.
si aici a existat un inimos, asemanator inginerului Dan Popescu: Radu Florian. A batut din poarta in poarta.
— Cand vezi atatea paduri tinere, ai un sentiment nemaipomenit ca lasi ceva in urma, zice Radu Florian.
Acesti oameni au reusit sa intemeieze trei perimetre de 444 hectare, urmand ca in aceasta toamna sa se mai planteze 1.350 ha. Cand vad padurile verzi, danetenii vor sa ajunga la 2.200 de hectare. Au si depistat terenurile.
Triunghiul chel, invins
In aceste locuri se dezvolta tot mai mult principiul "sa tii la padure". In zona au aparut si cele mai puternice firme de impaduriri, dotate cu utilaje adecvate. Cand apar atacuri de daunatori, cum este cazul acum al afidelor, se face combatere cu avionul. O astfel de plantatie se regenereaza singura, prin trei taieri, o data la circa 20 de ani. Ce plantezi acum o faci pentru 70 de ani. Dupa cativa ani de la plantari, de la curatari, apar primele produse
ale padurii – aracii, atat de utili la gradinarit. Apoi incep taierile in regim silvic. Cand se va ajunge la 10.000 ha de padure, locuitorii din Triunghiul Nisipurilor nu vor mai avea probleme cu lemnul. Imensele paduri de salcam vor constitui principalul suport si pentru dezvoltarea apiculturii.
Noile plantatii devin aici si elementul principal al neomogenitatii dintre apa si padure, care determina vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi de ploaie. Peste ceva timp acesti oameni nu vor mai fi la mana naturii, desi in triunghiul nisipos Craiova-Bechet-Corabia nu exista nici o apa curgatoare.
Important pentru mediu: se fac si proiecte de fixare de carbon. Aceasta regiune desertica va deveni un loc suplimentar de stocare a carbonului. Protejarea ecosistemelor este importanta pentru rolul lor in reglarea climatului.
Mai citeam cate o stire ca in zona cutare s-a impadurit un hectar. Oameni din Triunghiul Nisipurilor au transformat 3.000 de hectare de desert, vaste campuri cu dune, in paduri si nu stie nimeni de ei.
Dupa ce am vazut ce-au realizat acesti oameni in tacere, mi-au revenit prin fata ochilor imagini televizate si repetate de zeci de ori, unde Elena Udrea zgarma cu o lopata prin pamant pentru a planta un arbore. Acesti oameni au plantat milioane de arbori si n-a aflat de isprava lor decat nisipul nimicitor.
Din cele 100.000 hectare de desert din nordul Olteniei (cea mai arida zona din Romania), 3.000 ha impadurite inseamna, poate, putin. Dar reprezinta un bun inceput pentru reconstructia ecologica forestiera pentru protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic, imbunatatirea conditiilor de mediu.
Este insa mult daca ne gandim ca s-a schimbat o mentalitate. Dupa ani de zile de defrisari salbatice, oamenii locului si-au dat seama ca nisipul poate fi stapanit, iar terenurile ruinate revin la viata.
O vorba de duh zice ca se termina hotia cand se termina padurea. Dar si viata. Asta, sa nu devenim a 111-a tara afectata de cancerul
pamantului, cum i s-a mai spus desertificarii, ce poate fi simbolizata de un arbore sub forma unei ciuperci atomice.
MAREA DEFRISARE
» Triungiul Nisipurilor se afla intre Dunare si localitatile Dabuleni-Bechet-Sadova-Poiana Mare-Calafat. Este terenul dintre Jiu si Olt – Campia Romanati si are cinci terase. Zona dintre terasele a doua si a treia, adica dintre Corabia si Bailesti, a avut destinatie agricola dupa ce au fost defrisate padurile de salcam.
Exista un top al defrisarilor fara cap, necontrolate, din zona Olteniei: Dolj – 5.400 ha, Mehedinti – 1.700 ha, Olt – 350 ha, Valcea – 260 ha. In Dolj, din ‘89 incoace, suprafetele impadurite au ajuns la jumatate. Pe cele 100.000 de hectare aride din sudul Olteniei au existat paduri si perdele de salcam amenajate inca de la jumatatea secolului trecut. Se reusise fixarea nisipurilor miscatoare. Arborii au fost taiati insa fara mila. Dupa ce se reusise stabilizarea nisipurilor, incepand cu anii ‘50 s-a purces la defrisari masive, in special in perdelele de protectie. A urmat o degradare fara precedent a acestei zone. Spatiile defrisate nu s-au mai regenerat.
Prin despaduriri au fost inlaturati arborii care sustineau solul fertil. Pagubele provocate asupra vegetatiei au fost mari. Padurile au fost hacuite si de drujbari iresponsabili, hotii de lemne. Dupa toate aceste interventii brutale in echilibrul natural, proprietarii de paduri s-au grabit si ei sa taie, temandu-se ca vor veni altii sa doboare arborii. Din ceea ce reprezentau lizierele de pe nisipuri n-au mai ramas decat palcuri imprastiate, mutilate in urma defrisarilor abuzive.
Intre Corabia si Sadova exista si un important sistem de irigatii, dar acesta a fost amenajat prin sacrificarea a 9.000 ha de padure ("marea defrisare"). A fiintat la Dabuleni si un institut de cercetari care reusise sa impanzeasca vaste teritorii cu vii si livezi, care au fost practic vandalizate, instalandu-se din nou pustiul. Revigorat acum, sub denumirea Centru de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni, desfasoara, printre altele, si un proiect pentru limitarea si prevenirea proceselor de desertificare si aridizare a solurilor nisipoase prin cultura catinei albe ecologice.
Actiunea de impaduriri din sudul Olteniei este importanta si pentru faptul ca Doljul, de pilda, se afla cu cei mai putini arbori din tara (8,6 din suprafata judetului).
» Oameni din Triunghiul Nisipurilor au transformat 3.000 de hectare de desert, vaste campuri cu dune, in paduri si nu stie nimeni de ei.
PERICOLUL DESERTIFICARII
» stie tot omul ca padurile joaca un rol primordial in reglarea climei planetei. Padurile sunt adevarate rezervoare care absorb apa si stavilesc torentii.
Statisticile sunt abundente: 70% din suprafata uscatului este afectata de desertifiere (modificarea cumulativa a mediului prin distrugerea covorului fertil, urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte).
Defrisarile fara noima devin catastrofice si pentru faptul ca animalele padurii sunt nevoite sa-si schimbe habitatul.
Cresterea preturilor la alimente este determinata si de desertificare.
In Romania exista 220.000 de hectare acoperite cu dune de nisip, dintre care 100.000 in sudul Olteniei.
MUZEUL NISIPURILOR
» Dabuleni este singura localitate din Europa care are un muzeu al nisipurilor pe 12 ha. Poate in muzeu isi va face loc si aceasta vasta activitate de impadurire. Dabuleni este inconjurata de 3.500 ha de nisipuri.
La Dabuleni exista doua banci
, ceea ce inseamna ca aici se vehiculeaza bani. Bani scosi din nisip (mai ales din pepeni).
Padurile se vor lupta din nou cu desertul
» Dle prof. dr. ing. Constantin Rosu, v-ati ocupat de proiectarea unor perimetre forestiere pe nisipurile din Oltenia. De unde oportunitatea investitiei?
Nisipurile din stanga Jiului reprezinta una dintre zonele tarii expuse in cea mai mare masura secetei si aridizarii si, in acelasi timp, deloc intamplator, zona are si unul dintre cele mai slabe grade de impadurire din tara.
In aceste conditii, cresterea suprafetei acoperite cu vegetatie forestiera si aplicarea unor masuri integrate de combatere a secetei, desertificarii si degradarii terenurilor se inscriu in strategia nationala privind prevenirea si combaterea acestor procese. Aceste terenuri, pe de o parte, sunt foarte slab productive pentru culturi agricole in regim neirigat, iar pe de alta parte, fiind situate in panta si foarte slab protejate, in conditiile de folosinta actuala, sunt expuse unei degradari continue prin eroziune, indeosebi eoliana.
Terenuri caracterizate prin climat stepic, deficit de apa in sol in perioada estivala, cel mai inalt grad de insolatie la nivelul solului din tara. Conditii dintre cele mai dificile de instalare si mentinere si pentru vegetatia forestiera lemnoasa, ceea ce impune atentie sporita atat in ce priveste alegerea speciilor pentru impadurire, cat si aplicarea corespunzatoare a tehnologiilor de pregatire a terenului si solului, ca si a lucrarilor de intretinere a culturilor.
» V-ati ocupat cu precadere de perimetrul Cuculeanu-Marsani. Ce particularitati are?
Este acoperit exclusiv de nisipuri aduse de vant. Lanturi de dune lungi, de la cateva sute de metri pana la 1-3 km, avand in general o orientare VNV-SSE, deci paralela cu directia de bataie a Austrului, vantul cu intensitatea cea mai mare din cursul verii. Diferenta de altitudine intre dunele si interdunele de nisip (altitudinea relativa) poate sa varieze de la cativa metri, obisnuit 5-6 m, pana la 8-10 m. Relief larg deschis, expus vanturilor si insolatiei, avand aspect de semipustiu.
» De unde acest nisip la campie?
Din Carpatii Meridionali. Nisipurile sunt formate in marea lor majoritate din material de cuart, bioxid de siliciu, spre deosebire de nisipurile din preajma Dunarii, mai bogate in ioni de calciu.
» Aici suntem in stepa?
La limita dintre silvostepa si stepa, mai curand in stepa. In timpul verii, nisipurile se incalzesc puternic, iar iarna se racesc foarte mult. In cursul zilelor calduroase, temperatura la suprafata nisipurilor se ridica uneori la peste 62°C in luna iulie.
Reteaua hidrografica este extrem de saraca, iar apa freatica este relativ adanca.
Intre Jiu si Olt, peste 70 km lungime, Dunarea nu primeste de pe tarmul romanesc nici un afluent. Insusi Jiul, relativ bogat in afluenti in partea lui centrala si superioara, este lipsit de afluenti pe tot cursul dintre Craiova si Dunare, astfel incat triunghiul nisipos Craiova-Bechet-Corabia nu are nici o apa curgatoare.
Care se mai numeste si Triunghiul Nisipurilor, intre Craiova-Bechet-Corabia, campion al zonelor cu intensitate a fenomenului de arsita – nu numai din acest an (peste zece zile cu temperaturi de peste 32°C). Anul trecut, la Calafat s-au inregistrat chiar 44,2°C. Temperatura nisipului ajunge si la 62°C.
Cat vezi cu ochii, numai nisip alb (provenit tocmai din Carpatii Meridionali), unde creste o iarba care nu trece de iunie si se usuca. Porumbul s-a uscat la inaltimea unui caine, din cauza secetei pedologice extreme. Mergi pe campul parjolit si, deodata, dai de verdeata: padure noua.
Din ‘90 incoace, despre impaduriri n-am auzit decat discutii. Teorie. Nu si "Hai sa facem ceva".
Dupa ce am batut in lung si in lat Triunghiul Nisipurilor, pot sa afirm: am umblat prin arsita stepei, am traversat desertul, nisipurile zburatoare si am vazut, in final, Raiul.
Nu se poate face silvicultura pe "curele" de doi metri
Inginerul Dan Popescu si alti cativa silvicultori, iubitori ai acestor locuri, au reusit sa-i convinga pe proprietarii de terenuri ca vor ramane stapani peste un desert daca nu accepta impaduririle. Din 2006 pana acum s-au plantat 3.000 ha. Urmeaza anul viitor inca pe atata, potentialul impaduririi ridicandu-se la 35.000 ha. Ideea era ca amenajarile silvice sa se faca pe suprafete mari
. Arborii sunt invatati sa traiasca in masiv.
— Cand au inceput impaduririle?
— Romsilva a inceput mai devreme, prin l998, pe terenurile recuperate de la Statiunea de Cercetari Dabuleni. Acum se poate vorbi de o padure de toata frumusetea, Dabuleni II, de 1.200 ha. Un alt corp de 1.300 ha se afla in zona Daina-Poligon-Troaca-Chiroiu. Dar importante erau terenurile oamenilor, adica sa realizam si perimetre de ameliorare cu terenurile oamenilor, tot timpul neincrezatori ca li se iau din nou pamanturile.
In 1990, cand oamenii si-au reprimit pamanturile si padurile, proprietatile erau denumite "curele", adica fasii, ca nici nu stiai bine unde este terenul unuia sau al altuia. Solutia nu era alta decat asociatia. "Fugi de aici, dom’le, cin’ sa creada ca vine statul si ne planteaza noua padure?", se aratau neincrezatori localnicii. Dar asocierea era importanta, pentru ca nu poti face silvicultura pe "curele" de doi metri. Oamenii nici macar nu erau informati ca legislatia le da voie sa infiinteze paduri, ba pe cheltuiala statului. Hotararea de Guvern 786 dateaza din decembrie 1993. Triunghiul Nisipurilor a devenit primul loc din tara unde s-au infiintat asociatii pentru impaduriri. Ulterior au aparut si fondurile pentru impaduriri pe terenuri degradate. si costurile de intretinere sunt suportabile din ajutor public.
A disparut un vant
Un vant dominant in zona a fost Baltaretul, caldut si umed, aducator de ploi. Spunem "a fost" pentru ca a disparut in ultimii 30 de ani, mai ales dupa defrisarile masive cu ocazia amenajarii canalelor pentru irigatii.
Vant local, Baltaretul sufla din primavara pana in toamna dinspre sud, dinspre Dunare, aducand cu el si ceva precipitatii. In zilele in care se forma Baltaretul, ce lua nastere datorita diferentelor de temperatura dintre uscat si suprafata acvatica, precipitatiile erau mai bogate. Acum, de sagalnicul Baltaret, prevestitor de ploi, favorabil dezvoltarii vegetatiei, insotit de nori grosi, nu-si mai amintesc decat cei mai in varsta. Cu noile paduri, "Baltaretul nostru", cum alinta localnicii acest vant cald, va alerga cu pasi vioi din nou prin Triunghiul Nisipurilor. Oamenii stepei oltene spun ca se vor incumetri din nou cu Baltaretul.
Deocamdata mai au de luptat cu dunele de nisip in triunghiul Bechet-Dabuleni-Corabia, in bataia Austrului si Crivatului, vanturi care aduc cu ele deflatia eoliana – spulberarea nisipului.
"Plantam?" "Daaa!..."
Inceputul a fost la Urzica (Olt), unde primarul Gheorghe Spiridon a fost receptiv la ideea unei paduri de cateva sute de hectare, langa comuna. Ce n-a facut primarul sa raspandeasca zvonul ca deja s-au inscris in asociatie foarte multi, dar, mai ales, sa se sadeasca in sufletul urzicenilor ca padurile le raman in proprietate? Locul celor mai aprinse dezbateri a fost biserica. Isi da omul pamantul? Nu-l da, ca prea are in minte ceapeurile. In 2006, in februarie, s-a reusit strangerea oamenilor la o adunare populara.
Inginerul Dan Popescu, desi stia toate rosturile impaduririlor pe nisipuri, pentru ca era de-al locului, a chemat cei mai buni specialisti din tara sa le explice acestia binefacerile impaduririlor. Important era sa li se explice oamenilor, pana la saturatie, ca padurile, desi se realizau cu bani de la stat, ramaneau ale lor. Dupa patru ani, perioada in care tot pe cheltuiala statului se executa toate lucrarile de intretinere, padurea se preda asociatiei, cu respectarea regimului silvic.
— Mai aveti intrebari?, s-a auzit o voce din sala.
— Nuuu…
— Plantam?
— Daaaa…
Febra impaduririlor s-a extins. Asa s-au "strans" 188 de hectare, localnicii fiind convinsi ca padurile si perdelele asigura protectia solului.
— A fost lupta cu "iar ne luati pamantul", zice tanarul si inimosul inginer Dan Popescu.
A urmat apoi Dobrun (Olt), cu un teren al primariei de 80 de hectare. Cei din Daneti au inceput sa cocheteze si ei cu ideea. Primarul din Marsani (Dolj) era cel mai sceptic. Asta pana s-a intalnit cu primarul din Dobrun, care a reusit sa-l convinga. Virusul "se poate" s-a raspandit dupa aceea la toti. La Marsani s-au impadurit 1.118 hectare, la Doneti – 1.350. In "lucru", cum zice inginerul Popescu, mai sunt vreo sapte primarii, pentru ca fara sprijinul acestora n-ar fi posibile nici asocierile, nici impaduririle. In luna mai 2009 vor mai fi finalizate proiecte pentru 2.006 hectare.
"Am inteles fenomenul mai repede"
La Marsani oamenii s-au coagulat in jurul fostului tehnician auto Alexandru Dunoiu, om gospodar, cu vorba domoala, dar si convingatoare, care a devenit seful asociatiei.
— Cum ati reusit sa coagulati 1.230 de familii?
— E greu sa-i convingi pe oamenii care au trecut prin colectivizare. Noi aveam ceva padure, vreo 830 de hectare, dar se degradase, dupa ce din l990 incoace oamenii au taiat masiv, din cauza furturilor. Deci stiam valoarea padurii. Am inteles fenomenul mai repede ca altii. La noi oamenii stiu ce inseamna lipsa lemnului
. Acum avem o singura asociatie si pentru padurea veche, si pentru cea abia plantata, de 430 hectare. Inca 800 de hectare se vor planta in aceasta toamna.
Peste patru ani vom avea 2.020 hectare de padure.
— Mai exista sceptici?
— si acum ma mai opreste cate unul: "Ne mai dai pamantul inapoi?", ma intreaba. "Pai, esti proprietar, iar peste patru ani il exploatezi singur", raspund.
A fost un adevarat spectacol la impaduriri, cand se aflau in pustia din preajma Marsanilor 600 de oameni. La plantat de puieti de salcam. In aceasta zona se planteaza in conditii extreme. Cand se starneste o furtuna de nisip nu se mai vede om cu om (de ani de zile praful din pamanturile uscate este inhalat, cauzand probleme de sanatate si marirea ratei mortalitatii). Depind de natura. si lucrarile agrosilvice ulterioare sunt dificile.
Cel mai important: oamenii au inceput sa inteleaga ce inseamna lipsa padurii.
Pasunatul, dusmanul padurii
Inginerul Dan Popescu s-a luptat ani de zile cu ciobanii care nu intelegeau raul pe care il pricinuiesc padurilor, mai ales celor in regenerare sau plantate de curand. Ajunsesera chiar sa-l ameninte.
— Pentru o galeata de branza se distrug miliarde, se arata revoltat silvicultorul.
Dupa ce s-a constituit asociatia la Marsani, oile si caprele n-au mai intrat in padure. Asta, pentru ca 1.230 de familii sunt cu ochii pe padurea "lor". In numai doua saptamani s-au mutat tarlele.
— Ne-am chinuit ceva timp sa scoatem pasunatul din padure, mai ales din cea care trebuie regenerata, zice Alexandru Dunoiu.
Dar s-au gandit si la pasunat. Asociatiile proprietarilor privati pentru impaduriri au intocmit si amenajamente silvo-pastorale.
Cand ploua peste tot, numai la Daneti este uscat
In 1972, la Daneti existau 800 de hectare de padure. Cand s-a amenajat sistemul de irigatii Sadova-Corabia s-a ras toata padurea. In lipsa padurii, Daneti a devenit o zona secetoasa.
— Ploua peste tot in jurul nostru, numai la Daneti nu ploua, se plange primarul Ion Spiridon. Trebuie sa ploua in toata tara, sa picure si la noi.
— Sunteti si primar, si seful asociatiei, cum i-ati convins pe oameni?
— La inceput a existat si la noi indoiala ca se face un fel de CAP si li se iau oamenilor padurile. I-am lamurit ca le raman. Am avut doar doua familii care s-au impotrivit. Iar in asociatie avem 3.000 de familii. Oricum, nu-i joaca sa aduci la un loc, sa apropii 3.000 de familii. La inceput nu credeam sa adun pamant pentru mai mult de 100 de hectare destinate impaduririi. In plina febra a vanzarilor.
Le spuneam: nu vindeti pamantul. Il vindeti mai bine impadurit. N-a mai vandut nimeni de cand au vazut cum arata padurea. Acum isi dau seama ce inseamna padurea. Un hectar de padure aduce un venit cat unul semanat cu grau intr-un an bun in Danemarca. Au venit bani in comuna: locuri de munca la plantari, la intretinere. Am atins si o problema sociala.
si aici a existat un inimos, asemanator inginerului Dan Popescu: Radu Florian. A batut din poarta in poarta.
— Cand vezi atatea paduri tinere, ai un sentiment nemaipomenit ca lasi ceva in urma, zice Radu Florian.
Acesti oameni au reusit sa intemeieze trei perimetre de 444 hectare, urmand ca in aceasta toamna sa se mai planteze 1.350 ha. Cand vad padurile verzi, danetenii vor sa ajunga la 2.200 de hectare. Au si depistat terenurile.
Triunghiul chel, invins
In aceste locuri se dezvolta tot mai mult principiul "sa tii la padure". In zona au aparut si cele mai puternice firme de impaduriri, dotate cu utilaje adecvate. Cand apar atacuri de daunatori, cum este cazul acum al afidelor, se face combatere cu avionul. O astfel de plantatie se regenereaza singura, prin trei taieri, o data la circa 20 de ani. Ce plantezi acum o faci pentru 70 de ani. Dupa cativa ani de la plantari, de la curatari, apar primele produse
ale padurii – aracii, atat de utili la gradinarit. Apoi incep taierile in regim silvic. Cand se va ajunge la 10.000 ha de padure, locuitorii din Triunghiul Nisipurilor nu vor mai avea probleme cu lemnul. Imensele paduri de salcam vor constitui principalul suport si pentru dezvoltarea apiculturii.
Noile plantatii devin aici si elementul principal al neomogenitatii dintre apa si padure, care determina vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi de ploaie. Peste ceva timp acesti oameni nu vor mai fi la mana naturii, desi in triunghiul nisipos Craiova-Bechet-Corabia nu exista nici o apa curgatoare.
Important pentru mediu: se fac si proiecte de fixare de carbon. Aceasta regiune desertica va deveni un loc suplimentar de stocare a carbonului. Protejarea ecosistemelor este importanta pentru rolul lor in reglarea climatului.
Mai citeam cate o stire ca in zona cutare s-a impadurit un hectar. Oameni din Triunghiul Nisipurilor au transformat 3.000 de hectare de desert, vaste campuri cu dune, in paduri si nu stie nimeni de ei.
Dupa ce am vazut ce-au realizat acesti oameni in tacere, mi-au revenit prin fata ochilor imagini televizate si repetate de zeci de ori, unde Elena Udrea zgarma cu o lopata prin pamant pentru a planta un arbore. Acesti oameni au plantat milioane de arbori si n-a aflat de isprava lor decat nisipul nimicitor.
Din cele 100.000 hectare de desert din nordul Olteniei (cea mai arida zona din Romania), 3.000 ha impadurite inseamna, poate, putin. Dar reprezinta un bun inceput pentru reconstructia ecologica forestiera pentru protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic, imbunatatirea conditiilor de mediu.
Este insa mult daca ne gandim ca s-a schimbat o mentalitate. Dupa ani de zile de defrisari salbatice, oamenii locului si-au dat seama ca nisipul poate fi stapanit, iar terenurile ruinate revin la viata.
O vorba de duh zice ca se termina hotia cand se termina padurea. Dar si viata. Asta, sa nu devenim a 111-a tara afectata de cancerul
pamantului, cum i s-a mai spus desertificarii, ce poate fi simbolizata de un arbore sub forma unei ciuperci atomice.
MAREA DEFRISARE
» Triungiul Nisipurilor se afla intre Dunare si localitatile Dabuleni-Bechet-Sadova-Poiana Mare-Calafat. Este terenul dintre Jiu si Olt – Campia Romanati si are cinci terase. Zona dintre terasele a doua si a treia, adica dintre Corabia si Bailesti, a avut destinatie agricola dupa ce au fost defrisate padurile de salcam.
Exista un top al defrisarilor fara cap, necontrolate, din zona Olteniei: Dolj – 5.400 ha, Mehedinti – 1.700 ha, Olt – 350 ha, Valcea – 260 ha. In Dolj, din ‘89 incoace, suprafetele impadurite au ajuns la jumatate. Pe cele 100.000 de hectare aride din sudul Olteniei au existat paduri si perdele de salcam amenajate inca de la jumatatea secolului trecut. Se reusise fixarea nisipurilor miscatoare. Arborii au fost taiati insa fara mila. Dupa ce se reusise stabilizarea nisipurilor, incepand cu anii ‘50 s-a purces la defrisari masive, in special in perdelele de protectie. A urmat o degradare fara precedent a acestei zone. Spatiile defrisate nu s-au mai regenerat.
Prin despaduriri au fost inlaturati arborii care sustineau solul fertil. Pagubele provocate asupra vegetatiei au fost mari. Padurile au fost hacuite si de drujbari iresponsabili, hotii de lemne. Dupa toate aceste interventii brutale in echilibrul natural, proprietarii de paduri s-au grabit si ei sa taie, temandu-se ca vor veni altii sa doboare arborii. Din ceea ce reprezentau lizierele de pe nisipuri n-au mai ramas decat palcuri imprastiate, mutilate in urma defrisarilor abuzive.
Intre Corabia si Sadova exista si un important sistem de irigatii, dar acesta a fost amenajat prin sacrificarea a 9.000 ha de padure ("marea defrisare"). A fiintat la Dabuleni si un institut de cercetari care reusise sa impanzeasca vaste teritorii cu vii si livezi, care au fost practic vandalizate, instalandu-se din nou pustiul. Revigorat acum, sub denumirea Centru de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni, desfasoara, printre altele, si un proiect pentru limitarea si prevenirea proceselor de desertificare si aridizare a solurilor nisipoase prin cultura catinei albe ecologice.
Actiunea de impaduriri din sudul Olteniei este importanta si pentru faptul ca Doljul, de pilda, se afla cu cei mai putini arbori din tara (8,6 din suprafata judetului).
» Oameni din Triunghiul Nisipurilor au transformat 3.000 de hectare de desert, vaste campuri cu dune, in paduri si nu stie nimeni de ei.
PERICOLUL DESERTIFICARII
» stie tot omul ca padurile joaca un rol primordial in reglarea climei planetei. Padurile sunt adevarate rezervoare care absorb apa si stavilesc torentii.
Statisticile sunt abundente: 70% din suprafata uscatului este afectata de desertifiere (modificarea cumulativa a mediului prin distrugerea covorului fertil, urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte).
Defrisarile fara noima devin catastrofice si pentru faptul ca animalele padurii sunt nevoite sa-si schimbe habitatul.
Cresterea preturilor la alimente este determinata si de desertificare.
In Romania exista 220.000 de hectare acoperite cu dune de nisip, dintre care 100.000 in sudul Olteniei.
MUZEUL NISIPURILOR
» Dabuleni este singura localitate din Europa care are un muzeu al nisipurilor pe 12 ha. Poate in muzeu isi va face loc si aceasta vasta activitate de impadurire. Dabuleni este inconjurata de 3.500 ha de nisipuri.
La Dabuleni exista doua banci
, ceea ce inseamna ca aici se vehiculeaza bani. Bani scosi din nisip (mai ales din pepeni).
Padurile se vor lupta din nou cu desertul
» Dle prof. dr. ing. Constantin Rosu, v-ati ocupat de proiectarea unor perimetre forestiere pe nisipurile din Oltenia. De unde oportunitatea investitiei?
Nisipurile din stanga Jiului reprezinta una dintre zonele tarii expuse in cea mai mare masura secetei si aridizarii si, in acelasi timp, deloc intamplator, zona are si unul dintre cele mai slabe grade de impadurire din tara.
In aceste conditii, cresterea suprafetei acoperite cu vegetatie forestiera si aplicarea unor masuri integrate de combatere a secetei, desertificarii si degradarii terenurilor se inscriu in strategia nationala privind prevenirea si combaterea acestor procese. Aceste terenuri, pe de o parte, sunt foarte slab productive pentru culturi agricole in regim neirigat, iar pe de alta parte, fiind situate in panta si foarte slab protejate, in conditiile de folosinta actuala, sunt expuse unei degradari continue prin eroziune, indeosebi eoliana.
Terenuri caracterizate prin climat stepic, deficit de apa in sol in perioada estivala, cel mai inalt grad de insolatie la nivelul solului din tara. Conditii dintre cele mai dificile de instalare si mentinere si pentru vegetatia forestiera lemnoasa, ceea ce impune atentie sporita atat in ce priveste alegerea speciilor pentru impadurire, cat si aplicarea corespunzatoare a tehnologiilor de pregatire a terenului si solului, ca si a lucrarilor de intretinere a culturilor.
» V-ati ocupat cu precadere de perimetrul Cuculeanu-Marsani. Ce particularitati are?
Este acoperit exclusiv de nisipuri aduse de vant. Lanturi de dune lungi, de la cateva sute de metri pana la 1-3 km, avand in general o orientare VNV-SSE, deci paralela cu directia de bataie a Austrului, vantul cu intensitatea cea mai mare din cursul verii. Diferenta de altitudine intre dunele si interdunele de nisip (altitudinea relativa) poate sa varieze de la cativa metri, obisnuit 5-6 m, pana la 8-10 m. Relief larg deschis, expus vanturilor si insolatiei, avand aspect de semipustiu.
» De unde acest nisip la campie?
Din Carpatii Meridionali. Nisipurile sunt formate in marea lor majoritate din material de cuart, bioxid de siliciu, spre deosebire de nisipurile din preajma Dunarii, mai bogate in ioni de calciu.
» Aici suntem in stepa?
La limita dintre silvostepa si stepa, mai curand in stepa. In timpul verii, nisipurile se incalzesc puternic, iar iarna se racesc foarte mult. In cursul zilelor calduroase, temperatura la suprafata nisipurilor se ridica uneori la peste 62°C in luna iulie.
Reteaua hidrografica este extrem de saraca, iar apa freatica este relativ adanca.
Intre Jiu si Olt, peste 70 km lungime, Dunarea nu primeste de pe tarmul romanesc nici un afluent. Insusi Jiul, relativ bogat in afluenti in partea lui centrala si superioara, este lipsit de afluenti pe tot cursul dintre Craiova si Dunare, astfel incat triunghiul nisipos Craiova-Bechet-Corabia nu are nici o apa curgatoare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
