Cel mai important meci al serii , pentru noi , pentru Romani era clar meciul Stelei impotriva "masinii de fotbal" , Bayern Munchen.
Dupa un inceput bun de meci , al nemtilor , cu ocazii foarte bune de a marca , Steaua a revenit in joc asta si datorita portarului , Robinson Zapata , care in primele 10 minute a facut minuni in poarta ros-albastrilor.
Dupa pauza , Bayern Munchen a parut ca joaca de una singura si a reusit sa inscrie de 3 ori prin M. Klose (min 57`, 71`) si L. Toni (min 61`).
Meciul s-a incheiat cu victoria categorica a "masinii de fotbal" cu scorul de 3-0.
Rezultate înregistrate marţi în Liga Campionilor:
Grupa E
Aalborg BK - Celtic 2-1 (Caca 73`, G. Caldwell - autogol 87` / B. Robson 53`)
Villareal - Manchester United 0-0
Grupa F
Bayern - Steaua 3-0 (M. Klose 57`, 71`, L. Toni 61`)
Fiorentina - Ol. Lyon 1-2 (Gilardino 45` / Makoun 15`, Benzema 27`)
Grupa G
Arsenal - Dinamo Kiev 1-0 (Bendtner 87`)
Fenerbahce - FC Porto 1-2 (Kazim Kazim 63` /Lisandro Lopez 19`, 28`)
Grupa H
Zenit - Juventus 0-0
BATE Borisov - Real Madrid 0-1 (Raul 7`)
vineri, 28 august 2009
Steaua - Fiorentina , fara spectatori?
NCIDENTE. Aseara in meciul cu Bayern Munchen, suporterii ros-albastri au continuat razboiul contra patronului Stelei, Gigi Becali. In timpul partidei Bayern Munchen - Steaua Bucuresti, disputat in Germania, acestia au aprins torte si fumigene, dorind suspendarea terenului in meciul cu Fiorentina .
Uefa nu tolereaza aceste acte de indisciplina ale suporterilor mai ales cand este vorba de o competitie de amploare , Champions League, organizata chiar de acest for.
Este posibil, ca Steaua sa primeasca doar o amenda consistenta sau in cel mai nefericit caz sa ii fie suspendat terenul pentru ultimul meci din cadrul grupelor contra echipei lui Adrian Mutu, Fiorentina.
Uefa nu tolereaza aceste acte de indisciplina ale suporterilor mai ales cand este vorba de o competitie de amploare , Champions League, organizata chiar de acest for.
Este posibil, ca Steaua sa primeasca doar o amenda consistenta sau in cel mai nefericit caz sa ii fie suspendat terenul pentru ultimul meci din cadrul grupelor contra echipei lui Adrian Mutu, Fiorentina.
Afara din Europa
Cfr Cluj-As Roma 1-3. Dupa infrangerea de aseara si egalul pe care l-a obtinut Bordeaux in fata lui Chelsea, Cfr este eliminata matematic din Europa. Chiar daca CFR Cluj a reusit sa obtina pana acum 4 puncte, rivala Steaua care are un singur punct pastreaza sanse de calificare in Cupa Uefa ..
Pentru CFR meciul a inceput prost. Inca din minutul 11 Brighi a reusit deschiderea scorului la o gafa a fundasului Galliasi impreuna cu portarul Stancioiu. In minutul 23 Totti avea sa dubleze scorul, si sa faca fericiti o gramada de italieni, direct din lovitura libera. Vazandu-se eliminati clujenii au fortat si au reusit sa reduca din scor prin Yssouf Kone in minutul 30.
Visul clujului de a reveni in joc a fost complet distrus in repriza a doua de catre acelasi Brighi in minutul 65 . Scor final CFR Cluj-AS Roma 1-3
Pentru CFR meciul a inceput prost. Inca din minutul 11 Brighi a reusit deschiderea scorului la o gafa a fundasului Galliasi impreuna cu portarul Stancioiu. In minutul 23 Totti avea sa dubleze scorul, si sa faca fericiti o gramada de italieni, direct din lovitura libera. Vazandu-se eliminati clujenii au fortat si au reusit sa reduca din scor prin Yssouf Kone in minutul 30.
Visul clujului de a reveni in joc a fost complet distrus in repriza a doua de catre acelasi Brighi in minutul 65 . Scor final CFR Cluj-AS Roma 1-3
Path to Pelantas
Path to Pelantas nu este doar un nou joc online.Combinand elemente din jocurile de management sportiv si cele role-playing, acest joc e doar unul din genul sau. Incadrarea sa este intr-o lume de fantezie medievala, unde tu preiei controlul unui regat ca lord aspirant. Odata cu insarcinarea ca si conducator al regatului vine responsabilitatea de a conduce o adunatura de eroi, toti doritori sa lupte pentru sub insemnele tale.
Tu trimiti acesti eroi la o batalie saptamanala in arena impotriva altor lorzi si ii trimiti in salbaticie sa indeplineasca cercetari (quests) periculoase si sa lupte impotriva unor monstri viciosi.
Jocul este disponibil doar cu ajutorul unui browser si al internetului. Este un joc text-based jucat in timp real, in sensul ca toate evenimentele au loc intr-un cadru saptamanal programat. Bataliile sunt purtate intotdeauna sambata si cercetarile sunt rezolvate luni. Exista o posibilitate ca noi evenimente sa aiba loc oricand, asa ca exista numeroase motive sa te loghezi zilnic. Deocamdata Pelantas e disponibil doar in limba engleza, asa ca daca stii cat de cat aceasta limba te poti inscrie cu incredere, jocul va fi tradus oricum in viitor si in limba romana.
Pelantas nu consuma mult timp deloc si de aceasta este o alternativa buna in dauna altor Massive Multi User Online Role-Playing Games (MMORPG-uri). Multi utilizatori se vor multumi cu cateva logari pe saptamana pe cand altii vor dori sa se logheze de mai multe ori pe zi.
Inregistreaza-te si tu azi si spune-le si prietenilor tai sa faca la fel ! In urmatoarea sambata ii vei putea confrunta intr-o batalie violenta in arena pentru a stabili cine e seful...
In final vreau sa va spun ca numele meu de Lord in joc este Dragos si conduc regatul Civitas Mediensis. Sunt printre cei cativa utilizatori romani activi si puteti sa ma contactati daca aveti o intrebare in legatura cu jocul sau vreti sa imi comunicati ceva…
Tu trimiti acesti eroi la o batalie saptamanala in arena impotriva altor lorzi si ii trimiti in salbaticie sa indeplineasca cercetari (quests) periculoase si sa lupte impotriva unor monstri viciosi.
Jocul este disponibil doar cu ajutorul unui browser si al internetului. Este un joc text-based jucat in timp real, in sensul ca toate evenimentele au loc intr-un cadru saptamanal programat. Bataliile sunt purtate intotdeauna sambata si cercetarile sunt rezolvate luni. Exista o posibilitate ca noi evenimente sa aiba loc oricand, asa ca exista numeroase motive sa te loghezi zilnic. Deocamdata Pelantas e disponibil doar in limba engleza, asa ca daca stii cat de cat aceasta limba te poti inscrie cu incredere, jocul va fi tradus oricum in viitor si in limba romana.
Pelantas nu consuma mult timp deloc si de aceasta este o alternativa buna in dauna altor Massive Multi User Online Role-Playing Games (MMORPG-uri). Multi utilizatori se vor multumi cu cateva logari pe saptamana pe cand altii vor dori sa se logheze de mai multe ori pe zi.
Inregistreaza-te si tu azi si spune-le si prietenilor tai sa faca la fel ! In urmatoarea sambata ii vei putea confrunta intr-o batalie violenta in arena pentru a stabili cine e seful...
In final vreau sa va spun ca numele meu de Lord in joc este Dragos si conduc regatul Civitas Mediensis. Sunt printre cei cativa utilizatori romani activi si puteti sa ma contactati daca aveti o intrebare in legatura cu jocul sau vreti sa imi comunicati ceva…
FRF a anulat turneul din Oman
Nationala Romaniei a renuntat la turneul din Oman pe care urma sa il dispute in luna Decembrie a acestui an.In schimb ei vor pregati 2 meciuri amicale la Mogosoaia.
Unul cu echipa de tineret a Romaniei, si cel de-al doilea cu Steaua
Lotul celor 2 echipe, Romania A si Romania B vor fi anuntate sambata dupa-amiaza, care se vor reuni luni pe 1 decembrie
Unul cu echipa de tineret a Romaniei, si cel de-al doilea cu Steaua
Lotul celor 2 echipe, Romania A si Romania B vor fi anuntate sambata dupa-amiaza, care se vor reuni luni pe 1 decembrie
joi, 27 august 2009
Precaritatea educaţiei şi creşterea inconştientă a economiilor au dus la criza de astăzi
Michel Serres ne invită să relativizăm criza financiară care a zguduit capitalismul, punând-o în balanţă cu celelalte "curemure" de mare amploare de care nu mai ţinem cont, cum ar fi educaţia, vorbind despre creşterea gigantescă a economiilor, de tipul celei care a dus la dispariţia dinozaurilor.
"Văd importanţa crizei voastre, miliardele care sunt în joc
, dispariţia unor averi. Dar sunteţi voi conştienţi de dispariţia cunoştinţelor?", întreabă retoric Serres, amintind că tinerele generaţii nu mai au acces la latină, greacă veche ori învăţământ literar.
"Această criză financiară nu este decât unul dintre multiplele focuri roşii care au fost aprinse. Dar dacă ne gândim că este singurul, ne înşelăm", spune Serres, într-un interviu acordat les Echos. Universitatea este în criză mondială de 25 de ani, la fel ca sănătatea. Şcolile şi spitalele, condiţia umană, ştiinţa, toate acestea trec de mult timp
"printr-un cutremur" la care societatea pare imună, spune universitarul. "Criza voastră a făcut mai mult zgomot, dar sociatetea nu s-a sesizat la tsunami-ul trăi de copii. Ea preferă banii în detrimentul propriilor copiilor", sună avertismentul tranşant al unuia dintre umaniştii secolului XXI.
În plus
, trăim o mare criză a catolicismului, spune Serres. Asistăm la precipitarea integrismelor în majoritatea monoteismelor, alături de o criză a militarului: " există în lume o supraputere şi nimeni nu poate ajuta SUA, care cheltuie 1.000 de miliarde de dolari în războiul cu una dintre cele mai slabe ţări din lume, Irakul şi nu-l câştigă".
Din poziţia unui universitar pentru care educaţia este cea care articulează bunul mers al lucrurilor, inclusiv în economie, Serres avertizează că a privi criza actuală exclusiv în registrul financiar este o gravă eroare. Criza, spune filosoful, nu este greşeala unui anumit ministru şi nici nu este de dată recentă, semnele ei apărând în 1968. 40% dintre lucrători erau agricultori în 1900, iar acum vorbim de 4%, ceea ce înseamnă "un tsunami gigantesc". Ce s-a transformat radical în ultima jumătate de secol este "homo sapiens".
Nu este societatea cea care s-a schimbat, ci condiţia umană. Corpul s-a schimbat, raportarea la natură, la naştere şi la moarte şi totuşi nimic nu s-a schimbat în instituţiile noastre politice şi economice. "Instituţiile se comportă ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat şi vreţi să nu avem o criză?", se întreabă Serres.
Pentru Michel Serres, perioada pe care o traversăm acum este una dintre cele mai pasionante perioade ale istoriei. "Am chef să vă vorbesc despre diapriţia dinozaurilor. Motivul este foarte simplu: au dispărut pentru că au crescut. Mărimea lor este cea care i-a ucis. Viaţa nu poare exceda o anumită mărime. Murim de-atâta creştere", avertizează Serres, amintind de eşecul Imperiului Roman, cauzat de aceeaşi necontrolată poftă de grandoare. "În economie, nu ştiu, dar în viaţă, creşteţi, creşteţi şi apoi dispăreţi", adaugă filosoful, trimiţând la marile instituţii economice care s-au dezvoltat peste limita naturală.
"Războiul pe care îl purtăm astăzi nu este un război între oameni, ci războiul pe care oamenii îl duc contra lumii. Suntem pe cale de a câştiga acest război, adică să pierdem lumea", conhide pe un ton pesimist şi profetic Serres.
Michel Serres, autor a 50 de volume, a predat istoria ştiinţelor la Sorbonna şi la universitatea Stanford. A studiat matematicile şi filosofia la Şcoala Normală Superioară din Paris, fiind coleg cu Derrida. Prezent la Timişoara în 2007, Michel Serres a vorbit despre modificarea obiectelor în secolul XX, când apar obiectele-lume, gigantice şi incontrolabile: bomba nucleara, satelitul, rachetele cosmice şi Internetul.
Un alt intelectual al secolului, Noam Chomsky scria, săptămâna trecută, că ideologia "fanatică" a eficacităţii pieţelor şi puterea crescândă a sectorului financiar au precipitat criza globală, a cărei gravitate este dată nu de prăbuşirea pieţelor, ci de "imposibilitatea speranţei". Fără a-şi abandona tezele stângiste, Chomsky înainta singura opţiune pe care, spunea el, o are sistemul capitalist pentru a ieşi din criza economică care nu are precedent nici măcar în Marea Depresiune a anilor '30: reîntoarcerea la paradigma stângii, cu sindicatele ei active şi încrederea că sistemul, oricât de lovit ar fi, îşi va reveni în direcţia unui teoretic "bine general".
"Văd importanţa crizei voastre, miliardele care sunt în joc
, dispariţia unor averi. Dar sunteţi voi conştienţi de dispariţia cunoştinţelor?", întreabă retoric Serres, amintind că tinerele generaţii nu mai au acces la latină, greacă veche ori învăţământ literar.
"Această criză financiară nu este decât unul dintre multiplele focuri roşii care au fost aprinse. Dar dacă ne gândim că este singurul, ne înşelăm", spune Serres, într-un interviu acordat les Echos. Universitatea este în criză mondială de 25 de ani, la fel ca sănătatea. Şcolile şi spitalele, condiţia umană, ştiinţa, toate acestea trec de mult timp
"printr-un cutremur" la care societatea pare imună, spune universitarul. "Criza voastră a făcut mai mult zgomot, dar sociatetea nu s-a sesizat la tsunami-ul trăi de copii. Ea preferă banii în detrimentul propriilor copiilor", sună avertismentul tranşant al unuia dintre umaniştii secolului XXI.
În plus
, trăim o mare criză a catolicismului, spune Serres. Asistăm la precipitarea integrismelor în majoritatea monoteismelor, alături de o criză a militarului: " există în lume o supraputere şi nimeni nu poate ajuta SUA, care cheltuie 1.000 de miliarde de dolari în războiul cu una dintre cele mai slabe ţări din lume, Irakul şi nu-l câştigă".
Din poziţia unui universitar pentru care educaţia este cea care articulează bunul mers al lucrurilor, inclusiv în economie, Serres avertizează că a privi criza actuală exclusiv în registrul financiar este o gravă eroare. Criza, spune filosoful, nu este greşeala unui anumit ministru şi nici nu este de dată recentă, semnele ei apărând în 1968. 40% dintre lucrători erau agricultori în 1900, iar acum vorbim de 4%, ceea ce înseamnă "un tsunami gigantesc". Ce s-a transformat radical în ultima jumătate de secol este "homo sapiens".
Nu este societatea cea care s-a schimbat, ci condiţia umană. Corpul s-a schimbat, raportarea la natură, la naştere şi la moarte şi totuşi nimic nu s-a schimbat în instituţiile noastre politice şi economice. "Instituţiile se comportă ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat şi vreţi să nu avem o criză?", se întreabă Serres.
Pentru Michel Serres, perioada pe care o traversăm acum este una dintre cele mai pasionante perioade ale istoriei. "Am chef să vă vorbesc despre diapriţia dinozaurilor. Motivul este foarte simplu: au dispărut pentru că au crescut. Mărimea lor este cea care i-a ucis. Viaţa nu poare exceda o anumită mărime. Murim de-atâta creştere", avertizează Serres, amintind de eşecul Imperiului Roman, cauzat de aceeaşi necontrolată poftă de grandoare. "În economie, nu ştiu, dar în viaţă, creşteţi, creşteţi şi apoi dispăreţi", adaugă filosoful, trimiţând la marile instituţii economice care s-au dezvoltat peste limita naturală.
"Războiul pe care îl purtăm astăzi nu este un război între oameni, ci războiul pe care oamenii îl duc contra lumii. Suntem pe cale de a câştiga acest război, adică să pierdem lumea", conhide pe un ton pesimist şi profetic Serres.
Michel Serres, autor a 50 de volume, a predat istoria ştiinţelor la Sorbonna şi la universitatea Stanford. A studiat matematicile şi filosofia la Şcoala Normală Superioară din Paris, fiind coleg cu Derrida. Prezent la Timişoara în 2007, Michel Serres a vorbit despre modificarea obiectelor în secolul XX, când apar obiectele-lume, gigantice şi incontrolabile: bomba nucleara, satelitul, rachetele cosmice şi Internetul.
Un alt intelectual al secolului, Noam Chomsky scria, săptămâna trecută, că ideologia "fanatică" a eficacităţii pieţelor şi puterea crescândă a sectorului financiar au precipitat criza globală, a cărei gravitate este dată nu de prăbuşirea pieţelor, ci de "imposibilitatea speranţei". Fără a-şi abandona tezele stângiste, Chomsky înainta singura opţiune pe care, spunea el, o are sistemul capitalist pentru a ieşi din criza economică care nu are precedent nici măcar în Marea Depresiune a anilor '30: reîntoarcerea la paradigma stângii, cu sindicatele ei active şi încrederea că sistemul, oricât de lovit ar fi, îşi va reveni în direcţia unui teoretic "bine general".
Finanţele au respins toate ofertele pentru certificatele de trezorerie cu discont la un an
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins luni toate ofertele
pentru certificatele de trezorerie cu discont cu maturitate la un an, considerând inacceptabil nivelul randamentului solicitat de bănci, potrivit datelor băncii centrale.
Valoarea anunţată a emisiunii era de 1,2 miliarde lei, iar băncile au depus cereri de cumpărare de 1,85 miliarde lei (438 milioane euro).
La şedinţa similară din 10 august, MFP a obţinut 1,199 miliarde lei (285 milioane euro) prin certificate de trezorerie cu discont, scadente la 12 luni, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 10,42%.
În acest an, Finanţele au emis în total
titluri de stat în lei de 51,2 miliarde lei (peste 12 miliarde euro), ceea ce reprezintă de peste patru ori mai mult decât în întregul an 2008. Totuşi, în august, din cele 6,5 miliarde lei anunţate iniţial, MFP a atras mai puţin de 3 miliarde lei.
Pe 14 august, MFP a plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la 4 ani, de 447 milioane euro, la o rată
a dobânzii de 5,25% pe an, la puţin timp
după ce au obţinut de la un grup de bănci un împrumut de tip "club loan" de circa 1 miliard euro.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit ţinta agreată cu autorităţile române pentru deficitul bugetar la 7,3% din produsul
intern brut (PIB) în acest an, faţă de nivelul stabilit anterior, de 4,6% din PIB, iar Fondul va aloca pentru acoperirea deficitului bugetar al României jumătate din tranşa care trebuie să intre în septembrie şi jumătate din cea din decembrie, respectiv circa 1,75 miliarde euro.
După primele şapte luni, deficitul bugetar al României a ajuns la circa 3% din PIB, potrivit ministrului finanţelor.
pentru certificatele de trezorerie cu discont cu maturitate la un an, considerând inacceptabil nivelul randamentului solicitat de bănci, potrivit datelor băncii centrale.
Valoarea anunţată a emisiunii era de 1,2 miliarde lei, iar băncile au depus cereri de cumpărare de 1,85 miliarde lei (438 milioane euro).
La şedinţa similară din 10 august, MFP a obţinut 1,199 miliarde lei (285 milioane euro) prin certificate de trezorerie cu discont, scadente la 12 luni, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 10,42%.
În acest an, Finanţele au emis în total
titluri de stat în lei de 51,2 miliarde lei (peste 12 miliarde euro), ceea ce reprezintă de peste patru ori mai mult decât în întregul an 2008. Totuşi, în august, din cele 6,5 miliarde lei anunţate iniţial, MFP a atras mai puţin de 3 miliarde lei.
Pe 14 august, MFP a plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la 4 ani, de 447 milioane euro, la o rată
a dobânzii de 5,25% pe an, la puţin timp
după ce au obţinut de la un grup de bănci un împrumut de tip "club loan" de circa 1 miliard euro.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit ţinta agreată cu autorităţile române pentru deficitul bugetar la 7,3% din produsul
intern brut (PIB) în acest an, faţă de nivelul stabilit anterior, de 4,6% din PIB, iar Fondul va aloca pentru acoperirea deficitului bugetar al României jumătate din tranşa care trebuie să intre în septembrie şi jumătate din cea din decembrie, respectiv circa 1,75 miliarde euro.
După primele şapte luni, deficitul bugetar al României a ajuns la circa 3% din PIB, potrivit ministrului finanţelor.
Se scot costurile ascunse din comertul pe Internet
Consumatorii nu vor fi obligati sa achite costuri
suplimentare precum comisioane sau taxe de reziliere, in cazul in care furnizorul denunta unilateral un contract la distanta, conform unui amendament adoptat, luni, de Comisia juridica a Senatului, informeaza Agerpres.
Senatorii au acordat aviz favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 65/2009 pentru modificarea OG 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aducandu-i insa un amendament, formulat de vicepresedintele comisiei, democrat-liberalul Iulian Urban.
'Sa ne aducem aminte de concertul Depeche Mode, cand s-au cumparat pe internet
bilete, concertul s-a anulat, s-a restituit contravaloarea biletului la concertul respectiv, dar cumparatorul a platit si niste costuri suplimentare, pe care nu le-a mai restituit nimeni. Tocmai aceasta este, de fapt, miza, ca in momentul in care cineva a facut o comanda pe internet si, independent de vointa sa, nu se realizeaza comanda
- fie ca ea presupune cumpararea unor produse
sau achizitia unor servicii
- sa fie restituite toate costurile', a declarat Iulian Urban, pentru Agerpres.
El si-a motivat initiativa, aratand ca aceasta este menita sa ii protejeze pe consumatori de eventuale abuzuri ale furnizorilor pe latura impunerii unor taxe suplimentare pentru denuntarea unilaterala a contractelor incheiate.
Noua forma a articolului amendat prevede ca 'in cazul exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului conform art. 9, consumatorului ii poate fi solicitata achitarea, fara intarzieri nejustificate, doar a cheltuielilor aferente serviciului deja furnizat, in conformitate cu clauzele contractuale, fara alte costuri suplimentare'.
OUG 65/2009 urmareste aplicarea dispozitiilor de drept intern in conformitate cu prevederile comunitare in domeniu, asigurand aceleasi drepturi si obligatii pentru toti consumatorii si furnizorii de servicii financiare din statele membre ale Uniunii Europene la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare.
Senatul este prima Camera legislativa sesizata in cazul acestui proiect
suplimentare precum comisioane sau taxe de reziliere, in cazul in care furnizorul denunta unilateral un contract la distanta, conform unui amendament adoptat, luni, de Comisia juridica a Senatului, informeaza Agerpres.
Senatorii au acordat aviz favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 65/2009 pentru modificarea OG 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aducandu-i insa un amendament, formulat de vicepresedintele comisiei, democrat-liberalul Iulian Urban.
'Sa ne aducem aminte de concertul Depeche Mode, cand s-au cumparat pe internet
bilete, concertul s-a anulat, s-a restituit contravaloarea biletului la concertul respectiv, dar cumparatorul a platit si niste costuri suplimentare, pe care nu le-a mai restituit nimeni. Tocmai aceasta este, de fapt, miza, ca in momentul in care cineva a facut o comanda pe internet si, independent de vointa sa, nu se realizeaza comanda
- fie ca ea presupune cumpararea unor produse
sau achizitia unor servicii
- sa fie restituite toate costurile', a declarat Iulian Urban, pentru Agerpres.
El si-a motivat initiativa, aratand ca aceasta este menita sa ii protejeze pe consumatori de eventuale abuzuri ale furnizorilor pe latura impunerii unor taxe suplimentare pentru denuntarea unilaterala a contractelor incheiate.
Noua forma a articolului amendat prevede ca 'in cazul exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului conform art. 9, consumatorului ii poate fi solicitata achitarea, fara intarzieri nejustificate, doar a cheltuielilor aferente serviciului deja furnizat, in conformitate cu clauzele contractuale, fara alte costuri suplimentare'.
OUG 65/2009 urmareste aplicarea dispozitiilor de drept intern in conformitate cu prevederile comunitare in domeniu, asigurand aceleasi drepturi si obligatii pentru toti consumatorii si furnizorii de servicii financiare din statele membre ale Uniunii Europene la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare.
Senatul este prima Camera legislativa sesizata in cazul acestui proiect
Stocurile minime de produse petroliere pentru 2009 sunt de 111.600 tone, în creştere cu 21%
Stocurile minime de produse
petroliere, pentru 2009, sunt de 111.600 tone, în creştere cu 21% faţă de stocurile minime aprobate pentru anul trecut, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicată luni în Monitorul Oficial.
Cantitatea pentru acest an a fost calculată pe baza consumului de produse petroliere realizat în 2008.
Stocurile minime de produse petroliere pentru anul 2008 au fost de 92.100 tone.
Stocurile minime de siguranţă pentru produse petroliere pentru 2009 au fost constituite de Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat din subordinea Ministerului Adminitraţiei şi Internelor.
Societăţile care au contribuit la realizarea acestor stocuri
sunt Petrom (21.700 tone), Rompetrol Rafinare (28.900 tone), Petrotel LukOil (8.300 tone), Oscar Downstream SA Bucureşti (2.250 tone), DG Petrol SRL Bucureşti (1.350 tone), Unicom Holding (1.150 tone) şi MOL România Petroleum Products (450 tone), cu o cantitate direct
proporţională cu cea livrată pe piaţa internă.
De asemenea, companiile
care depozitează, în custodie, stocurile minime de produse petroliere sunt Rompetrol Rafinare, Petrotel LukOil şi Oil Terminal Constanţa.
petroliere, pentru 2009, sunt de 111.600 tone, în creştere cu 21% faţă de stocurile minime aprobate pentru anul trecut, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicată luni în Monitorul Oficial.
Cantitatea pentru acest an a fost calculată pe baza consumului de produse petroliere realizat în 2008.
Stocurile minime de produse petroliere pentru anul 2008 au fost de 92.100 tone.
Stocurile minime de siguranţă pentru produse petroliere pentru 2009 au fost constituite de Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat din subordinea Ministerului Adminitraţiei şi Internelor.
Societăţile care au contribuit la realizarea acestor stocuri
sunt Petrom (21.700 tone), Rompetrol Rafinare (28.900 tone), Petrotel LukOil (8.300 tone), Oscar Downstream SA Bucureşti (2.250 tone), DG Petrol SRL Bucureşti (1.350 tone), Unicom Holding (1.150 tone) şi MOL România Petroleum Products (450 tone), cu o cantitate direct
proporţională cu cea livrată pe piaţa internă.
De asemenea, companiile
care depozitează, în custodie, stocurile minime de produse petroliere sunt Rompetrol Rafinare, Petrotel LukOil şi Oil Terminal Constanţa.
Economia Rusiei a înregistrat în iulie o creştere lunară de 0,5%, însă criza continuă
Economia
Rusiei a avansat în iulie cu 0,5% faţă de luna precedentă, lăsând să se întrevadă o ieşire din recesiune, însă autorităţile au avertizat că este încă prea devreme pentru a anunţa sfârşitul crizei, relatează Les Echos.
Ieftinirea petrolului, scăderea cererii pentru produsele ruseşti de export, temerile investitorilor legate de pieţele emergente şi criza creditelor au dus în acest an la intrarea Rusiei în recesiune pentru prima oară de la începutul deceniului.
"Putem susţine cu o mai mare certitudine că ritmul de creştere economică a încetat să scadă în iulie şi a început să revină", a explicat ministrul economiei, Andrei Klepaci, care a fost primul înalt responsabil care a recunoscut intrarea Rusiei în recesiune în decembrie.
Departe de a fi total încrezător într-o eventuală revenire durabilă, acesta a adăugat că "recesiunea s-a încheiat, însă criza continuă".
Confruntându-se cu o comprimare majoră, economia Rusiei nu urmează să înregistreze o creştere anuală înainte de 2010.
Produsul
intern brut (PIB) a scăzut în iulie cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o comprimare de 10,1% în iunie.
Economia Rusiei a înregistrat un nivel record de contracţie în al doilea trimestru din 2009, din cauza creşterii şomajului ce a afectat consumul, a reducerii drastice a creditării şi a apatiei guvernului în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri de sprijin.
Produsul intern brut (PIB) s-a contractat cu 10,9% în al doilea trimestru, în termeni anual, a anunţat în 11 august serviciul federal de statistică, citând date preliminare.
Nivelul de contracţie este cel mai accentuat înregistrat din 1995, când au început să fie adunate datele statistice în acest sens.
Declinul economic al Rusiei se accentuează, după ce producţia s-a redus cu 9,8% în primul trimestru, punând capăt unei perioade de 10 ani de creştere economică.
Cea mai nefastă perioadă economică de la Marea Criză a redus cererea pentru resursele naturale
ale Rusiei, precum petrol, gaze
naturale şi metale.
Producţia industrială a statului rus s-a prăbuşit după ce companiile au eliminat stocurile şi momentan nu reuşesc să facă rost de finanţare, într-o perioadă de adâncire a crizei.
FMI prognozează o contracţie de 6,5% a economiei ruse în 2009, urmând apoi o creştere de 1,5% în 2010.
Şomajul în Rusia ar putea urca la 13% în 2009, faţă de nivelul de 8,3% înregistrat în iunie, scrie Bloomberg.
Până la sfârşitul anului 2009, 17,4% din populaţia Rusiei, sau 24,6 milioane persoane, va trăi sub nivelul de subzistenţă de 185 de dolari pe lună, cu circa 5% peste nivelul înregistrat înainte de criză, arată un raport al Băncii Mondiale, publicat în iunie.
Rusiei a avansat în iulie cu 0,5% faţă de luna precedentă, lăsând să se întrevadă o ieşire din recesiune, însă autorităţile au avertizat că este încă prea devreme pentru a anunţa sfârşitul crizei, relatează Les Echos.
Ieftinirea petrolului, scăderea cererii pentru produsele ruseşti de export, temerile investitorilor legate de pieţele emergente şi criza creditelor au dus în acest an la intrarea Rusiei în recesiune pentru prima oară de la începutul deceniului.
"Putem susţine cu o mai mare certitudine că ritmul de creştere economică a încetat să scadă în iulie şi a început să revină", a explicat ministrul economiei, Andrei Klepaci, care a fost primul înalt responsabil care a recunoscut intrarea Rusiei în recesiune în decembrie.
Departe de a fi total încrezător într-o eventuală revenire durabilă, acesta a adăugat că "recesiunea s-a încheiat, însă criza continuă".
Confruntându-se cu o comprimare majoră, economia Rusiei nu urmează să înregistreze o creştere anuală înainte de 2010.
Produsul
intern brut (PIB) a scăzut în iulie cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o comprimare de 10,1% în iunie.
Economia Rusiei a înregistrat un nivel record de contracţie în al doilea trimestru din 2009, din cauza creşterii şomajului ce a afectat consumul, a reducerii drastice a creditării şi a apatiei guvernului în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri de sprijin.
Produsul intern brut (PIB) s-a contractat cu 10,9% în al doilea trimestru, în termeni anual, a anunţat în 11 august serviciul federal de statistică, citând date preliminare.
Nivelul de contracţie este cel mai accentuat înregistrat din 1995, când au început să fie adunate datele statistice în acest sens.
Declinul economic al Rusiei se accentuează, după ce producţia s-a redus cu 9,8% în primul trimestru, punând capăt unei perioade de 10 ani de creştere economică.
Cea mai nefastă perioadă economică de la Marea Criză a redus cererea pentru resursele naturale
ale Rusiei, precum petrol, gaze
naturale şi metale.
Producţia industrială a statului rus s-a prăbuşit după ce companiile au eliminat stocurile şi momentan nu reuşesc să facă rost de finanţare, într-o perioadă de adâncire a crizei.
FMI prognozează o contracţie de 6,5% a economiei ruse în 2009, urmând apoi o creştere de 1,5% în 2010.
Şomajul în Rusia ar putea urca la 13% în 2009, faţă de nivelul de 8,3% înregistrat în iunie, scrie Bloomberg.
Până la sfârşitul anului 2009, 17,4% din populaţia Rusiei, sau 24,6 milioane persoane, va trăi sub nivelul de subzistenţă de 185 de dolari pe lună, cu circa 5% peste nivelul înregistrat înainte de criză, arată un raport al Băncii Mondiale, publicat în iunie.
Creşte rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti
Rata totală de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti a atins în primul semestru al anului 13%, ceea ce reprezintă cel mai mare grad de neocupare din ultimii cinci ani, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă imobiliară Colliers International.
"Cererea slabă, corelată cu cea mai mare suprafaţă de spaţii de birouri livrată într-o perioadă de şase luni, au condus la o rată
totală de neocupare de 13%, situaţie neobişnuită pentru piaţa din Bucureşti care a înregistrat o rată de neocupare aproape nulă în ultimii ani", se arată în raportul Colliers.
Potrivit sursei citate, piaţa spaţiilor de birouri a înregistrat un nivel scăzut de cerere în primele şase luni ale anului 2009. Doar 26.500 mp au fost închiriaţi în această perioadă, în scădere cu 80% faţă de prima jumătate a anului 2008, distribuiţi în mod egal între zona centrală, semi-centrală şi periferică.
"Spre deosebire de anul trecut, când pre-închirierile au fost răspunzătoare pentru mai mult de 80% din cerere, prima jumătate a anului 2009 nu a înregistrat tranzacţii de pre-închiriere, criza financiară amânând planurile de expansiune ale multor companii
", se mai spune în raportul Colliers.
Zona cea mai căutată pentru spaţii de birouri a fost zona centrală, iar cele mai importante categorii de chiriaşi au fost, ca şi în trecut, instituţiile financiare, companile de IT şi auto
.
De asemenea, numeroase companii care au pre-închiriat spaţii în urmă cu un an sau doi au căutat să-şi reducă costurile sub-închiriind o parte din spaţiul pe care îl aveau la dispoziţie.
"Chiriile au înregistrat o scădere medie de 10 - 20% în primul semestru, chiriaşi căutând să-şi renegocieze contractele în această perioadă (...) Astfel, proprietarii sunt în prezent dispuşi să ofere chiriaşilor stimulente importante (termene de închiriere mai scurte, chirii reduse
pentru primii ani, luni cu chirie
gratuită, sume oferite pentru amenajarea birourilor) pentru a se asigura de grade înalte de închiriere", se precizează în raport.
"Cererea slabă, corelată cu cea mai mare suprafaţă de spaţii de birouri livrată într-o perioadă de şase luni, au condus la o rată
totală de neocupare de 13%, situaţie neobişnuită pentru piaţa din Bucureşti care a înregistrat o rată de neocupare aproape nulă în ultimii ani", se arată în raportul Colliers.
Potrivit sursei citate, piaţa spaţiilor de birouri a înregistrat un nivel scăzut de cerere în primele şase luni ale anului 2009. Doar 26.500 mp au fost închiriaţi în această perioadă, în scădere cu 80% faţă de prima jumătate a anului 2008, distribuiţi în mod egal între zona centrală, semi-centrală şi periferică.
"Spre deosebire de anul trecut, când pre-închirierile au fost răspunzătoare pentru mai mult de 80% din cerere, prima jumătate a anului 2009 nu a înregistrat tranzacţii de pre-închiriere, criza financiară amânând planurile de expansiune ale multor companii
", se mai spune în raportul Colliers.
Zona cea mai căutată pentru spaţii de birouri a fost zona centrală, iar cele mai importante categorii de chiriaşi au fost, ca şi în trecut, instituţiile financiare, companile de IT şi auto
.
De asemenea, numeroase companii care au pre-închiriat spaţii în urmă cu un an sau doi au căutat să-şi reducă costurile sub-închiriind o parte din spaţiul pe care îl aveau la dispoziţie.
"Chiriile au înregistrat o scădere medie de 10 - 20% în primul semestru, chiriaşi căutând să-şi renegocieze contractele în această perioadă (...) Astfel, proprietarii sunt în prezent dispuşi să ofere chiriaşilor stimulente importante (termene de închiriere mai scurte, chirii reduse
pentru primii ani, luni cu chirie
gratuită, sume oferite pentru amenajarea birourilor) pentru a se asigura de grade înalte de închiriere", se precizează în raport.
MTI vrea să înfiinţeze Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii vrea să înfiinţeze Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) prin reorganizarea Serviciului Investigaţii Transport
Aerian, serviciu care apoi se va desfiinţa, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de MTI.
"CIAS este organismul
tehnic permanent, specializat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, desemnat să organizeze, să conducă, să coordoneze, să controleze şi să execute investigaţia tehnică a evenimentelor de aviaţie civilă în scopul determinării faptelor, cauzelor şi împrejurărilor care au dus
la producerea acestora şi emite recomandări pentru siguranţa zborului", se arată în proiect.
Astfel, obiectivul CIAS este de a creşte şi de a menţine siguranţa aerienă la un nivel ridicat prin emiterea de recomandări de siguranţă bazate pe informaţii rezultate din investigaţiile tehnice în vederea prevenirii producerii unor incidente şi accidente similare în aviaţia civilă.
CIAS este independent în organizarea şi luarea deciziilor faţă de orice structură juridică, autoritate de reglementare sau de siguranţă aeriană, administrator de infrastructură de transport aerian, operator aerian, precum şi de orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredinţate.
CIAS se finanţează din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. Finanţarea cheltuielilor pentru investiţii se va face din surse proprii, credite bancare
şi finanţări externe, finanţarea cheltuielilor pentru funcţionare precum şi pentru investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor de aviaţie se va face din surse proprii şi numai în situaţii deosebite
(catastrofe aeriene) poate primii alocaţii bugetare. Pentru desfăşurarea activităţii în asemenea situaţii sumele necesare se aprobă prin Hotărârea Guvernului.
Sursele proprii CIAS se constitue din încasarea unui procent de 75% din tariful pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Conducerea CIAS va fi asigurată de către un consiliu de conducere format din cinci-şapte persoane, al cărui preşedinte este directorul general. Directorul general şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii. Totodată, salarizarea directorului general şi indemnizaţiile membrilor consiliului de conducere al CIAS se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
Aerian, serviciu care apoi se va desfiinţa, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de MTI.
"CIAS este organismul
tehnic permanent, specializat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, desemnat să organizeze, să conducă, să coordoneze, să controleze şi să execute investigaţia tehnică a evenimentelor de aviaţie civilă în scopul determinării faptelor, cauzelor şi împrejurărilor care au dus
la producerea acestora şi emite recomandări pentru siguranţa zborului", se arată în proiect.
Astfel, obiectivul CIAS este de a creşte şi de a menţine siguranţa aerienă la un nivel ridicat prin emiterea de recomandări de siguranţă bazate pe informaţii rezultate din investigaţiile tehnice în vederea prevenirii producerii unor incidente şi accidente similare în aviaţia civilă.
CIAS este independent în organizarea şi luarea deciziilor faţă de orice structură juridică, autoritate de reglementare sau de siguranţă aeriană, administrator de infrastructură de transport aerian, operator aerian, precum şi de orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredinţate.
CIAS se finanţează din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. Finanţarea cheltuielilor pentru investiţii se va face din surse proprii, credite bancare
şi finanţări externe, finanţarea cheltuielilor pentru funcţionare precum şi pentru investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor de aviaţie se va face din surse proprii şi numai în situaţii deosebite
(catastrofe aeriene) poate primii alocaţii bugetare. Pentru desfăşurarea activităţii în asemenea situaţii sumele necesare se aprobă prin Hotărârea Guvernului.
Sursele proprii CIAS se constitue din încasarea unui procent de 75% din tariful pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Conducerea CIAS va fi asigurată de către un consiliu de conducere format din cinci-şapte persoane, al cărui preşedinte este directorul general. Directorul general şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii. Totodată, salarizarea directorului general şi indemnizaţiile membrilor consiliului de conducere al CIAS se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
Ursus Breweries a renunţat la majorarea capitalului Bere Azuga,după ce şi-a majorat deţinerea la 95%
Acţionarul majoritar al Bere Azuga, Ursus Breweries, a renunţat la majorarea capitalului social cu 41 milioane lei
, prin aport în numerar, după ce a reuşit în urma unei oferte publice de preluare să îşi sporească participaţia la aproape 95%, potrivit hotărârilor luate luni în adunarea generală.
În perioada 24 iunie - 21 iulie, Ursus Breweries a derulat o ofertă
publică de preluare, prin care intenţiona să obţină pachetul
de 29,4% din capitalul Bere Azuga, pe care nu îl deţinea, însă în urma acesteia a reuşit să cumpere 24,29% de la minoritari, sporindu-şi astfel participaţia până la 94,85%. Oferta
a fost lansată de Ursus Breweries după ce la începutul anului a cumpărat de pe piaţa Rasdaq 70,56% din companie, pentru 7,15 milioane euro.
Ursus Breweries, subsidiara SABMiller în România, anunţa în luna mai, că va relansa în acest an berea Azuga, brand pe care l-a preluat odată cu firma.
Bere Azuga a afişat pentru primul trimestru al acestui an pierderi de 7 milioane lei, mai mici cu 28% faţă de cele din primele trei luni din 2008, pe fondul scăderii cifrei de afaceri cu 87%, la 3,6 milioane lei.
Ursus Breweries, subsidiară a SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Compania are sediul central în Bucureşti şi deţine patru fabrici de bere în Cluj
Napoca, Timişoara, Buzău şi Braşov, având peste 1.500 de angajaţi. Mărcile Ursus Breweries sunt Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Redd's, Timişoreana, Stejar, Ciucaş şi Pilsner Urquell.
, prin aport în numerar, după ce a reuşit în urma unei oferte publice de preluare să îşi sporească participaţia la aproape 95%, potrivit hotărârilor luate luni în adunarea generală.
În perioada 24 iunie - 21 iulie, Ursus Breweries a derulat o ofertă
publică de preluare, prin care intenţiona să obţină pachetul
de 29,4% din capitalul Bere Azuga, pe care nu îl deţinea, însă în urma acesteia a reuşit să cumpere 24,29% de la minoritari, sporindu-şi astfel participaţia până la 94,85%. Oferta
a fost lansată de Ursus Breweries după ce la începutul anului a cumpărat de pe piaţa Rasdaq 70,56% din companie, pentru 7,15 milioane euro.
Ursus Breweries, subsidiara SABMiller în România, anunţa în luna mai, că va relansa în acest an berea Azuga, brand pe care l-a preluat odată cu firma.
Bere Azuga a afişat pentru primul trimestru al acestui an pierderi de 7 milioane lei, mai mici cu 28% faţă de cele din primele trei luni din 2008, pe fondul scăderii cifrei de afaceri cu 87%, la 3,6 milioane lei.
Ursus Breweries, subsidiară a SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Compania are sediul central în Bucureşti şi deţine patru fabrici de bere în Cluj
Napoca, Timişoara, Buzău şi Braşov, având peste 1.500 de angajaţi. Mărcile Ursus Breweries sunt Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Redd's, Timişoreana, Stejar, Ciucaş şi Pilsner Urquell.
Japan Airlines intenţionează să disponibilizeze 5.000 de angajaţi până în 2012
Japan Airlines (JAL), cea mai mare companie aeriană japoneză, ce se confruntă cu mari dificultăţi financiare, intenţionează să disponibilizeze 5.000 de angajaţi până în 2012, echivalent cu 10% din forţa de muncă, a anunţat luni agenţia Kyodo News, citată de AFP.
Agenţia a precizat că disponibilizările vor fi efectuate treptat în această perioadă, compania
încurajând, de exemplu, pensionările anticipate.
Informaţiile nu au fost confirmate încă de compania aeriană.
JAL a înregistrat în primul trimestru din anul fiscal 2009-2010 o pierdere netă de 99 miliarde yeni (750 milioane euro
), de 29 de ori mai mare decât pierderea din aceeaşi perioadă a anului fiscal anterior, din cauza scăderii puternice a traficului
.
Grupul prevede pentru anul financiar
2009-2010 o pierdere netă de 63 miliarde yeni.
Începând cu data de 25 octombrie, JAL va desfăşura o restructurare vastă a reţelei internaţionale şi a flotei, "pentru a adapta mai bine capacitatea de zbor la nivelul cererii, şi pentru a permite grupului să-şi îmbunătăţească rentabilitatea", a anunţat compania într-un comunicat.
Două zboruri internaţionale cotidiene au fost deja suspendate, pe rutele Nagoya-Paris şi Nagoya-Seul. Frecvenţa de zbor pe alte trei linii, între Tokyo, Osaka şi Nagoya şi Canton, Seul, New Delhi şi Shanghai a fost redusă.
Agenţia a precizat că disponibilizările vor fi efectuate treptat în această perioadă, compania
încurajând, de exemplu, pensionările anticipate.
Informaţiile nu au fost confirmate încă de compania aeriană.
JAL a înregistrat în primul trimestru din anul fiscal 2009-2010 o pierdere netă de 99 miliarde yeni (750 milioane euro
), de 29 de ori mai mare decât pierderea din aceeaşi perioadă a anului fiscal anterior, din cauza scăderii puternice a traficului
.
Grupul prevede pentru anul financiar
2009-2010 o pierdere netă de 63 miliarde yeni.
Începând cu data de 25 octombrie, JAL va desfăşura o restructurare vastă a reţelei internaţionale şi a flotei, "pentru a adapta mai bine capacitatea de zbor la nivelul cererii, şi pentru a permite grupului să-şi îmbunătăţească rentabilitatea", a anunţat compania într-un comunicat.
Două zboruri internaţionale cotidiene au fost deja suspendate, pe rutele Nagoya-Paris şi Nagoya-Seul. Frecvenţa de zbor pe alte trei linii, între Tokyo, Osaka şi Nagoya şi Canton, Seul, New Delhi şi Shanghai a fost redusă.
România plăteşte 120.000 euro pentru un studiu despre consecinţele canalului Bîstroe asupra Deltei
Ministerul Mediului va organiza pe 16 septembrie o licitaţie pentru a contracta servicii
de cercetare a consecinţelor construcţiei fazei a doua a proiectului ucrainean de navigare pe canalul Bîstroe asupra Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pentru care a prevăzut 504.201 lei (119.555 euro).
Suma anunţată este fără TVA, iar finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat.
Studiul va trebui făcut între 28 septembrie şi 31 decembrie 2009 în limba română. Dată limita de depunere
a ofertelor este 11 septembrie 2009, ora 16:00, data limită de evaluare a ofertei
este 16 septembrie, ora 18:00, iar data limită de valabilitate a ofertei este 10 noiembrie 2009, potrivit anunţului de participare publicat pe sistemul electronic de achiziţii publice.
de cercetare a consecinţelor construcţiei fazei a doua a proiectului ucrainean de navigare pe canalul Bîstroe asupra Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pentru care a prevăzut 504.201 lei (119.555 euro).
Suma anunţată este fără TVA, iar finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat.
Studiul va trebui făcut între 28 septembrie şi 31 decembrie 2009 în limba română. Dată limita de depunere
a ofertelor este 11 septembrie 2009, ora 16:00, data limită de evaluare a ofertei
este 16 septembrie, ora 18:00, iar data limită de valabilitate a ofertei este 10 noiembrie 2009, potrivit anunţului de participare publicat pe sistemul electronic de achiziţii publice.
Coeficientul 1 din Legea unitară de salarizare va rămâne cel mai probabil la valoarea de 600 de lei
oeficientul 1, care reprezintă referinţa pentru toate salariile din grila Legii unitare de salarizare în sistemul bugetar, va rămâne cel mai probabil 600 de lei, miniştrii urmând să decidă între două variante de grilă, prima
în care coeficienţii scad cu 40% şi a doua cu o reducere de peste 50%.
"Indiferent pe ce variantă se va merge, salariile nu pot creşte anul viitor, întrucât nu există resurse economice. Probabil se va decide în favoarea menţinerii coeficientului 1 la nivelul de 600 de lei, iar dacă patronatele vor fi de acord cu creşterea salariului minim, această decizie va afecta doar veniturile din mediul privat", a declarat luni, pentru NewsIn, o sursă guvernamentală.
"Practic, Guvernul va avea de ales între varianta propusă de Ministerul Muncii la sfârşitul lunii iunie, în care coeficienţii din grila de salarizare erau scăzuţi cu circa 40% faţă de varianta convenită cu sindicatele, şi proiectul rezultat în urma analizei Ministerului de Finanţe, în care coeficienţii scădeau cu peste 50%", a adăugat oficialul.
În ultima formă a proiectului Legii unitare de salarizare, obţinut de NewsIn la finalul săptămânii trecute, preşedintele României rămânea singurul demnitar aflat pe cea mai înaltă treaptă de salarizare, cu coeficient 15, în timp
ce şefii din Justiţie şi preşedinţii celor două Camere
ale Parlamentului coborau pe o treaptă inferioară, cu indemnizaţii reprezentând 14,5 salarii minime pe economie
.
Sindicaliştii din învăţământ s-au arătat nemulţumiţi de ultima formă a proiectului de lege, care, în condiţiile unui salariu minim brut de 600 lei, ar genera scăderi salariale între 6% şi 12% pentru toate cadrele didactice din sistemul preuniversitar, a declarat vineri, pentru NewsIn, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
La această oră, membrii comisiei mixte Ministerul de Finanţe-Ministerul Muncii, miniştrii şi membri ai coaliţiei care sunt interesaţi de subiectul Legii salarizării unitare se află în discuţii la Guvern, pentru a evalua ultima formă a proiectului înaintea întâlnirii cu partenerii sociali.
în care coeficienţii scad cu 40% şi a doua cu o reducere de peste 50%.
"Indiferent pe ce variantă se va merge, salariile nu pot creşte anul viitor, întrucât nu există resurse economice. Probabil se va decide în favoarea menţinerii coeficientului 1 la nivelul de 600 de lei, iar dacă patronatele vor fi de acord cu creşterea salariului minim, această decizie va afecta doar veniturile din mediul privat", a declarat luni, pentru NewsIn, o sursă guvernamentală.
"Practic, Guvernul va avea de ales între varianta propusă de Ministerul Muncii la sfârşitul lunii iunie, în care coeficienţii din grila de salarizare erau scăzuţi cu circa 40% faţă de varianta convenită cu sindicatele, şi proiectul rezultat în urma analizei Ministerului de Finanţe, în care coeficienţii scădeau cu peste 50%", a adăugat oficialul.
În ultima formă a proiectului Legii unitare de salarizare, obţinut de NewsIn la finalul săptămânii trecute, preşedintele României rămânea singurul demnitar aflat pe cea mai înaltă treaptă de salarizare, cu coeficient 15, în timp
ce şefii din Justiţie şi preşedinţii celor două Camere
ale Parlamentului coborau pe o treaptă inferioară, cu indemnizaţii reprezentând 14,5 salarii minime pe economie
.
Sindicaliştii din învăţământ s-au arătat nemulţumiţi de ultima formă a proiectului de lege, care, în condiţiile unui salariu minim brut de 600 lei, ar genera scăderi salariale între 6% şi 12% pentru toate cadrele didactice din sistemul preuniversitar, a declarat vineri, pentru NewsIn, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
La această oră, membrii comisiei mixte Ministerul de Finanţe-Ministerul Muncii, miniştrii şi membri ai coaliţiei care sunt interesaţi de subiectul Legii salarizării unitare se află în discuţii la Guvern, pentru a evalua ultima formă a proiectului înaintea întâlnirii cu partenerii sociali.
Polonia 2030
Ultimele date statistice privind evolutia Produsului
Intern Brut in tarile europene indica faptul ca Polonia va fi foarte putin atinsa de criza economica – performanta remarcabila, avand in vedere faptul ca 78 la suta din exporturile poloneze au ca destinatie parteneri din Uniunea Europeana aflati in recesiune. Structura economiei
poloneze, capabila sa se replieze rapid la schimbarea conditiilor de piata, lipsa unor dezechilibre financiare foarte mari acumulate in ultimii ani si credibilitatea buna
in ochii investitorilor explica in parte rezilienta de care tara da dovada. Dincolo de toate acestea, exista insa si ceva mai greu de definit, care tine de o anumita atitudine dovedita in multe imprejurari. Polonia a atras atentia de mai multa vreme ca tara ce s-a inscris cel mai hotarat in procesul de reforme aplicand asa-numita "terapie de soc", in ciuda faptului ca aceasta a avut ca rezultat un somaj de 19 la suta pentru o perioada indelungata. S-a dovedit un partener de negociere redutabil in perioada de preaderare la Uniunea Europeana, iar acum, la cinci ani dupa aderare, multi dintre reprezentantii sai ocupa
pozitii-cheie in institutiile europene. Desigur, marimea conteaza si, cu cei 38 de milioane de locuitori si un PIB ce trece de 360 miliarde euro, Polonia isi are in mod natural
locul la masa celor mari. Ceea ce distinge insa Polonia este, dupa parerea mea, capacitatea sa de mobilizare in jurul acestei ambitii de a fi recunoscuta si respectata la nivel international. Desi viata politica interna este, ca si in alte parti, dominata de conflicte, coalitii fragile si personaje adesea controversate, dezvoltarea economica si sociala isi urmeaza cu perseverenta traseul care face din Polonia o tara tot mai importanta in Europa si in lume.
Existenta unei viziuni pe termen lung transpare si dintr-un recent raport propus spre dezbatere publica, intitulat "Polonia 2030 – provocari ale dezvoltarii". Documentul a fost pregatit de Comitetul Consultativ pentru Probleme de Strategie, un organism care are rolul de a-l asista pe prim-ministru in fundamentarea si adoptarea deciziilor de importanta deosebita pentru dezvoltarea tarii. Scopul documentului este de a identifica optiunile de dezvoltare in urmatorii douazeci de ani, in conditiile in care cele doua proiecte care au ghidat evolutia Poloniei din 1989 pana astazi – transformarea sistemica si aderarea la Uniunea Europeana – au fost incheiate cu succes. Polonia are nevoie, subliniaza raportul, de un nou proiect civilizational, in lipsa caruia dezvoltarea risca sa intre in deriva.
Trei lucruri mi se par remarcabile in legatura cu acest raport. Primul priveste simpla sa existenta. Faptul ca autoritatile, premierul insusi, lanseaza o dezbatere publica asupra perspectivelor pe mai mult de douazeci de ani este putin obisnuit, avand in vedere tendinta guvernelor de a se concentra pe problemele zilei de azi sau pana la urmatoarele alegeri. Existenta unei viziuni pe termen lung – larg impartasita social – poate sa asigure o punte peste cicluri electorale si sa dea coerenta si continuitate politicilor economice si sociale.
Intern Brut in tarile europene indica faptul ca Polonia va fi foarte putin atinsa de criza economica – performanta remarcabila, avand in vedere faptul ca 78 la suta din exporturile poloneze au ca destinatie parteneri din Uniunea Europeana aflati in recesiune. Structura economiei
poloneze, capabila sa se replieze rapid la schimbarea conditiilor de piata, lipsa unor dezechilibre financiare foarte mari acumulate in ultimii ani si credibilitatea buna
in ochii investitorilor explica in parte rezilienta de care tara da dovada. Dincolo de toate acestea, exista insa si ceva mai greu de definit, care tine de o anumita atitudine dovedita in multe imprejurari. Polonia a atras atentia de mai multa vreme ca tara ce s-a inscris cel mai hotarat in procesul de reforme aplicand asa-numita "terapie de soc", in ciuda faptului ca aceasta a avut ca rezultat un somaj de 19 la suta pentru o perioada indelungata. S-a dovedit un partener de negociere redutabil in perioada de preaderare la Uniunea Europeana, iar acum, la cinci ani dupa aderare, multi dintre reprezentantii sai ocupa
pozitii-cheie in institutiile europene. Desigur, marimea conteaza si, cu cei 38 de milioane de locuitori si un PIB ce trece de 360 miliarde euro, Polonia isi are in mod natural
locul la masa celor mari. Ceea ce distinge insa Polonia este, dupa parerea mea, capacitatea sa de mobilizare in jurul acestei ambitii de a fi recunoscuta si respectata la nivel international. Desi viata politica interna este, ca si in alte parti, dominata de conflicte, coalitii fragile si personaje adesea controversate, dezvoltarea economica si sociala isi urmeaza cu perseverenta traseul care face din Polonia o tara tot mai importanta in Europa si in lume.
Existenta unei viziuni pe termen lung transpare si dintr-un recent raport propus spre dezbatere publica, intitulat "Polonia 2030 – provocari ale dezvoltarii". Documentul a fost pregatit de Comitetul Consultativ pentru Probleme de Strategie, un organism care are rolul de a-l asista pe prim-ministru in fundamentarea si adoptarea deciziilor de importanta deosebita pentru dezvoltarea tarii. Scopul documentului este de a identifica optiunile de dezvoltare in urmatorii douazeci de ani, in conditiile in care cele doua proiecte care au ghidat evolutia Poloniei din 1989 pana astazi – transformarea sistemica si aderarea la Uniunea Europeana – au fost incheiate cu succes. Polonia are nevoie, subliniaza raportul, de un nou proiect civilizational, in lipsa caruia dezvoltarea risca sa intre in deriva.
Trei lucruri mi se par remarcabile in legatura cu acest raport. Primul priveste simpla sa existenta. Faptul ca autoritatile, premierul insusi, lanseaza o dezbatere publica asupra perspectivelor pe mai mult de douazeci de ani este putin obisnuit, avand in vedere tendinta guvernelor de a se concentra pe problemele zilei de azi sau pana la urmatoarele alegeri. Existenta unei viziuni pe termen lung – larg impartasita social – poate sa asigure o punte peste cicluri electorale si sa dea coerenta si continuitate politicilor economice si sociale.
Voronin nu e lasat sa moara
Moldova pare sa fie considerata o tara bananiera. Reprezentanti ai UE si SUA incearca resuscitarea cadavrului politic Voronin. Se folosesc fie de presiuni voalate, fie de promisiuni de genul incheierii acordului cu FMI. Scopul este convingerea celor patru partide din coalitia "Alianta pentru Integrarea Europeana" sa stea la masa
cu comunistii si sa ajunga la un compromis cu acestia. Pana acum, liberalii au rezistat, anuntand prin Filat si Urechean ca nu vor negocia cu PCRM.
In tarile de unde vin mesagerii democratiei, fortele politice care castiga
scrutinul popular preiau si puterea. Cum indraznesc atunci sa ceara AIE care a castigat clar alegerile sa faca compromisuri cu comunistii? Si cum indrazneste UE, cu a sa politica "soft power", a duhului blandetii sau SUA, cu noua sa politica zisa "multilateralista" a Administratiei Obama, sa se amestece in treburile interne ale unei tari suverane, implicandu-se in negocierile dintre partide? Nici nu vreau sa ma gandesc ce reactii ar fi fost daca afirmatiile din interviul ambasadorului american Chaudhry dat Europei
Libere ar fi fost facute de ambasadorul Rusiei si daca acesta din urma ar fi cerut, la fel ca Chaudhry, negocieri
cu comunistii sub pretextul ca trebuie format un guvern care sa poata obtina imprumuturi internationale.
Cu toate neregulile de la alegeri, in Moldova a avut loc un proces democratic, prin care in urma alegerilor va avea loc alternanta la putere. Totusi, reprezentatul UE si ambasadorul american isi permit sa dea indicatii privind negocierile dintre fortele politice. Asa ceva este inadmisibil intr-o tara suverana. Nici macar in protectorate internationale precum Kosovo nu s-a intamplat asa ceva, ori in Irak sau Afganistan. Alternanta la putere, adica schimbarea partidelor de la guvernare in urma alegerilor, este unul dintre elementele pentru indeplinirea criteriului politic de la Copenhaga, adica o conditie obligatorie
pentru aderarea la UE. Deci UE cere musai alternanta la putere ca o dovada a democratizarii unei tari, dar in cazul Moldovei, reprezentantul UE la Chisinau, Kalman Mizsei, lucreaza pentru ca PCRM sa ramana cumva agatat la putere. Adica pe dos fata de cerintele criteriului de la Copenhaga, sa nu se produca mult laudata alternanta.
Asif Chaudhry, pakistanezul agronom numit, nu se stie de ce, ambasadorul SUA la Chisinau, isi permite sa hotarasca si destinul Moldovei. El repeta papagaliceste afirmatiile senatorului democrat Kerry (invinsul lui Bush) ca "Moldova nu trebuie sa aleaga intre Est si Vest, este deja o punte intre Est si Vest". Inseamna ca in opinia lui Chaudhry Moldova nu va face parte din Vest, va fi o "punte", condamnata sa ramana in zona gri, a "vecinatatii apropiate" a Rusiei. Declaratia cu pricina dispretuieste aspiratiile cetatenilor R. Moldova care, potrivit sondajelor, doresc in proportie de 70% aderarea Moldovei la UE. Partenerul cel mai de incredere al Moldovei ramane tot Romania, care si-a anuntat hotararea de a face pentru aderarea Moldovei la UE mai mult decat a facut, de exemplu, Suedia pentru Tarile Baltice. Iar imprumutul de la FMI va veni nu daca liberalii fac pe plac pakistano-americanului, ci daca noul guvern va putea garanta respectarea clauzelor din acordul stand-by privind deficitul bugetar, cheltuielile publice etc. La fel ca si Tratatul de asociere cu UE, care se va incheia nu daca liberalii vor juca dupa cum canta Mizsei, ci daca vor indeplini criteriile din tratat, bucurandu-se si de sprijinul masiv al Romaniei.
cu comunistii si sa ajunga la un compromis cu acestia. Pana acum, liberalii au rezistat, anuntand prin Filat si Urechean ca nu vor negocia cu PCRM.
In tarile de unde vin mesagerii democratiei, fortele politice care castiga
scrutinul popular preiau si puterea. Cum indraznesc atunci sa ceara AIE care a castigat clar alegerile sa faca compromisuri cu comunistii? Si cum indrazneste UE, cu a sa politica "soft power", a duhului blandetii sau SUA, cu noua sa politica zisa "multilateralista" a Administratiei Obama, sa se amestece in treburile interne ale unei tari suverane, implicandu-se in negocierile dintre partide? Nici nu vreau sa ma gandesc ce reactii ar fi fost daca afirmatiile din interviul ambasadorului american Chaudhry dat Europei
Libere ar fi fost facute de ambasadorul Rusiei si daca acesta din urma ar fi cerut, la fel ca Chaudhry, negocieri
cu comunistii sub pretextul ca trebuie format un guvern care sa poata obtina imprumuturi internationale.
Cu toate neregulile de la alegeri, in Moldova a avut loc un proces democratic, prin care in urma alegerilor va avea loc alternanta la putere. Totusi, reprezentatul UE si ambasadorul american isi permit sa dea indicatii privind negocierile dintre fortele politice. Asa ceva este inadmisibil intr-o tara suverana. Nici macar in protectorate internationale precum Kosovo nu s-a intamplat asa ceva, ori in Irak sau Afganistan. Alternanta la putere, adica schimbarea partidelor de la guvernare in urma alegerilor, este unul dintre elementele pentru indeplinirea criteriului politic de la Copenhaga, adica o conditie obligatorie
pentru aderarea la UE. Deci UE cere musai alternanta la putere ca o dovada a democratizarii unei tari, dar in cazul Moldovei, reprezentantul UE la Chisinau, Kalman Mizsei, lucreaza pentru ca PCRM sa ramana cumva agatat la putere. Adica pe dos fata de cerintele criteriului de la Copenhaga, sa nu se produca mult laudata alternanta.
Asif Chaudhry, pakistanezul agronom numit, nu se stie de ce, ambasadorul SUA la Chisinau, isi permite sa hotarasca si destinul Moldovei. El repeta papagaliceste afirmatiile senatorului democrat Kerry (invinsul lui Bush) ca "Moldova nu trebuie sa aleaga intre Est si Vest, este deja o punte intre Est si Vest". Inseamna ca in opinia lui Chaudhry Moldova nu va face parte din Vest, va fi o "punte", condamnata sa ramana in zona gri, a "vecinatatii apropiate" a Rusiei. Declaratia cu pricina dispretuieste aspiratiile cetatenilor R. Moldova care, potrivit sondajelor, doresc in proportie de 70% aderarea Moldovei la UE. Partenerul cel mai de incredere al Moldovei ramane tot Romania, care si-a anuntat hotararea de a face pentru aderarea Moldovei la UE mai mult decat a facut, de exemplu, Suedia pentru Tarile Baltice. Iar imprumutul de la FMI va veni nu daca liberalii fac pe plac pakistano-americanului, ci daca noul guvern va putea garanta respectarea clauzelor din acordul stand-by privind deficitul bugetar, cheltuielile publice etc. La fel ca si Tratatul de asociere cu UE, care se va incheia nu daca liberalii vor juca dupa cum canta Mizsei, ci daca vor indeplini criteriile din tratat, bucurandu-se si de sprijinul masiv al Romaniei.
Cea din urma treapta a decaderii
Nu stiu daca cineva si-ar fi putut inchipui ca odata cu castigarea alegerilor de catre alianta "Dreptate si Adevar" si a mandatului de presedinte de catre dl Traian Basescu vor urma cinci ani in care Romania a atins poate cea mai de jos treapta a existentei sale de dupa caderea regimului comunist, in 1989. Zi dupa zi, saptamana dupa saptamana, an dupa an, o tot mai evidenta criza a de-legitimarii a pus stapanire pe o tara macinata de lupte
sangeroase, la toate nivelele.
In politica, unde elocinta este arma obisnuita, luptele au devenit banditesti, mizerabile, tocmai din cauza faptului ca odata cu noua oranduire au aparut pe scena politica jalnice figuri, de care altadata se radea pe la televizor. Figuri controversate, la fel de ilegitime ca si sistemul de vot uninominal sau ca si legaturile bolnavicioase si vinovate cu puternicii zilei, care le-au asigurat prezenta in prima
linie politica a tarii. Scandalurile la care asistam de mai multa vreme nu sunt decat urmarea faptului ca oameni lipsiti de legitimitate ocupa functii in guvern si in statul roman. Numai ca aceasta lipsa de legitimitate a unor personaje infame creeaza nevoia acestora, extrem de imperioasa, de a de-legitima intentionat institutiile care ar putea constata public si chiar s-ar putea opune, prin chiar menirea lor, acestei stari de fapt, acestei pegre care tinde sa distruga insasi esenta statului de drept. Si atunci era necesar sa fie de-legitimat insusi Parlamentul Romaniei, institutia fundamentala a statului si garantul functionarii palidei democratii romanesti. Daca la aceasta mai adaugam incercarea odioasa (care ar merita sa fie incriminata drept ceea ce este cu adevarat, adica "subminarea statului de drept"!) aceea de a de-legitima si de a controla justitia, care, din fericire, prin reprezentantii sai nu s-a lasat calcata in picioare, avem tabloul faptelor grave petrecute in acesti ultimi cinci ani de semidictatura: incercarea unor "politicieni" viscerali si avizi de imbogatire, care au reusit sa insele pentru un timp electoratul romanesc, de a sapa la radacina pilonilor statului democratic si chiar a libertatilor noastre fundamentale.
Cand se poate vedea in fiecare zi cum oameni de calitate, seriosi, care au probat timp
de mai multi ani ca isi merita calitatea de politicieni iau, vadit jenati, probabil de frica, apararea actualilor "vechili" politici care stapanesc puterea, chiar cand evidenta este greu de ocolit, cand se vede cu ochiul liber ca oameni in cele mai inalte functii din stat contribuie cu fiecare gest la izolarea Romaniei pe plan international si chiar la compromiterea ei si avand ca unic scop ramanerea la putere si asigurarea
imbogatirii propriilor familii si grupuri de interese prin subminarea economiei
propriei tari, asta nu poate insemna decat un lucru. Certitudinea ca, manipulata, Romania a ajuns in momentul actual captiva unui grup de politicieni aparuti din negura si din interstitiile unei lumi cvasi-interlope (de dinainte si de dupa 1989), si ajunsi cu ajutorul minciunii sa conduca, de la "inaltimea" culturii lor, o tara; birjareste, bijnitareste, mitocaneste, conform educatiei si mediului in care s-au format ca tineri. Certitudinea ca sub conducerea acestor politicieni (girata din plin de "mari constiinte ale intelectualitatii romanesti", care de o bucata de vreme tac, sau nu li se pare important sa (mai) comenteze actiunile celor sub care s-au transformat, daca nu in presuri, atunci, cu siguranta in covoare scumpe!) Romania a coborat pe ultima treapta a calitatii existentei sale in ultimii 20 de ani!
sangeroase, la toate nivelele.
In politica, unde elocinta este arma obisnuita, luptele au devenit banditesti, mizerabile, tocmai din cauza faptului ca odata cu noua oranduire au aparut pe scena politica jalnice figuri, de care altadata se radea pe la televizor. Figuri controversate, la fel de ilegitime ca si sistemul de vot uninominal sau ca si legaturile bolnavicioase si vinovate cu puternicii zilei, care le-au asigurat prezenta in prima
linie politica a tarii. Scandalurile la care asistam de mai multa vreme nu sunt decat urmarea faptului ca oameni lipsiti de legitimitate ocupa functii in guvern si in statul roman. Numai ca aceasta lipsa de legitimitate a unor personaje infame creeaza nevoia acestora, extrem de imperioasa, de a de-legitima intentionat institutiile care ar putea constata public si chiar s-ar putea opune, prin chiar menirea lor, acestei stari de fapt, acestei pegre care tinde sa distruga insasi esenta statului de drept. Si atunci era necesar sa fie de-legitimat insusi Parlamentul Romaniei, institutia fundamentala a statului si garantul functionarii palidei democratii romanesti. Daca la aceasta mai adaugam incercarea odioasa (care ar merita sa fie incriminata drept ceea ce este cu adevarat, adica "subminarea statului de drept"!) aceea de a de-legitima si de a controla justitia, care, din fericire, prin reprezentantii sai nu s-a lasat calcata in picioare, avem tabloul faptelor grave petrecute in acesti ultimi cinci ani de semidictatura: incercarea unor "politicieni" viscerali si avizi de imbogatire, care au reusit sa insele pentru un timp electoratul romanesc, de a sapa la radacina pilonilor statului democratic si chiar a libertatilor noastre fundamentale.
Cand se poate vedea in fiecare zi cum oameni de calitate, seriosi, care au probat timp
de mai multi ani ca isi merita calitatea de politicieni iau, vadit jenati, probabil de frica, apararea actualilor "vechili" politici care stapanesc puterea, chiar cand evidenta este greu de ocolit, cand se vede cu ochiul liber ca oameni in cele mai inalte functii din stat contribuie cu fiecare gest la izolarea Romaniei pe plan international si chiar la compromiterea ei si avand ca unic scop ramanerea la putere si asigurarea
imbogatirii propriilor familii si grupuri de interese prin subminarea economiei
propriei tari, asta nu poate insemna decat un lucru. Certitudinea ca, manipulata, Romania a ajuns in momentul actual captiva unui grup de politicieni aparuti din negura si din interstitiile unei lumi cvasi-interlope (de dinainte si de dupa 1989), si ajunsi cu ajutorul minciunii sa conduca, de la "inaltimea" culturii lor, o tara; birjareste, bijnitareste, mitocaneste, conform educatiei si mediului in care s-au format ca tineri. Certitudinea ca sub conducerea acestor politicieni (girata din plin de "mari constiinte ale intelectualitatii romanesti", care de o bucata de vreme tac, sau nu li se pare important sa (mai) comenteze actiunile celor sub care s-au transformat, daca nu in presuri, atunci, cu siguranta in covoare scumpe!) Romania a coborat pe ultima treapta a calitatii existentei sale in ultimii 20 de ani!
Domnu’ Boc, ia-le capul!
Domnu’ Boc, nu mai pierdeţi vremea cu controale! Puteţi să-i concediaţi pe toţi de mâine, că nu greşiţi.
Marele avantaj al vizitelor de lucru pe şantierele patriei, atâtea în care se mai lucrează, este că guvernanţii au prilejul să afle câte ceva despre ce se întâmplă cu adevărat prin ţară. Emil Boc a constatat că România pe care domnia-sa o are în administrare
este, de fapt, o imensă groapă de gunoi.
Câmpurile noastre mănoase produc cantităţi-record de pungi şi de pet-uri la hectar, drumurile străbat superbe canioane printre munţii de moloz, talazurile râurilor maronii spumegă zglobiu peste caroserii de maşini, frigidere vechi, anvelope, obiecte de mobilier şi galoşi care îşi găsesc un generos adăpost în albiile apelor curgătoare.
Să presupunem că domnul Boc a stat numai la birou şi că până la sfârşitul săptămânii trecute, când a avut ideea să viziteze şantierul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, nu cunoştea aceste mirifice peisaje. Impresionat, şeful Guvernului a declarat la televizor că va cere controale aspre şi cine va fi găsit responsabil va plăti cu capul, fie el de la Garda de Mediu, fie de la Ministerul Mediului.
Domnu’ Boc, nu mai pierdeţi vremea cu controale! Puteţi să-i concediaţi pe toţi de mâine, că nu greşiţi. Ce rezultate vă mai trebuie? Mai ieşiţi o dată
prin ţară, daţi o tură, două, nici măcar până la Ploieşti, şi vă lămuriţi pe deplin. Ministerul, garda, agenţiile, comitetele şi comiţiile nu fac decât să toace banul public, să ia şpăgile de rigoare, iar rezultatele le vedeţi şi dumneavoastră aşa cum le vedem şi noi
. Daţi un telefon la Ministerul Mediului şi întrebaţi-o pe prima secretară care răspunde la telefon, că ministrul e în general ocupat, câte gropi de gunoi au fost aduse la nivelul cerut de Uniunea Europeană. Sau câte localităţi ale ţării sunt conectate la alimentarea cu apă şi la canalizare.
Marele avantaj al vizitelor de lucru pe şantierele patriei, atâtea în care se mai lucrează, este că guvernanţii au prilejul să afle câte ceva despre ce se întâmplă cu adevărat prin ţară. Emil Boc a constatat că România pe care domnia-sa o are în administrare
este, de fapt, o imensă groapă de gunoi.
Câmpurile noastre mănoase produc cantităţi-record de pungi şi de pet-uri la hectar, drumurile străbat superbe canioane printre munţii de moloz, talazurile râurilor maronii spumegă zglobiu peste caroserii de maşini, frigidere vechi, anvelope, obiecte de mobilier şi galoşi care îşi găsesc un generos adăpost în albiile apelor curgătoare.
Să presupunem că domnul Boc a stat numai la birou şi că până la sfârşitul săptămânii trecute, când a avut ideea să viziteze şantierul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, nu cunoştea aceste mirifice peisaje. Impresionat, şeful Guvernului a declarat la televizor că va cere controale aspre şi cine va fi găsit responsabil va plăti cu capul, fie el de la Garda de Mediu, fie de la Ministerul Mediului.
Domnu’ Boc, nu mai pierdeţi vremea cu controale! Puteţi să-i concediaţi pe toţi de mâine, că nu greşiţi. Ce rezultate vă mai trebuie? Mai ieşiţi o dată
prin ţară, daţi o tură, două, nici măcar până la Ploieşti, şi vă lămuriţi pe deplin. Ministerul, garda, agenţiile, comitetele şi comiţiile nu fac decât să toace banul public, să ia şpăgile de rigoare, iar rezultatele le vedeţi şi dumneavoastră aşa cum le vedem şi noi
. Daţi un telefon la Ministerul Mediului şi întrebaţi-o pe prima secretară care răspunde la telefon, că ministrul e în general ocupat, câte gropi de gunoi au fost aduse la nivelul cerut de Uniunea Europeană. Sau câte localităţi ale ţării sunt conectate la alimentarea cu apă şi la canalizare.
Disperarea guzganilor roşii
Mai întâi au fost sondajele care au încercat să-i convingă pe români că mârţoaga din Kiseleff hrănită cu jăratic de trei ori pe zi de către guzganul rozaliu s-a transforat într-un pur-sânge din poveste, gata să se ia la trântă şi chiar să câştige bătălia cu zmeul-zmeilor de la Cotroceni. Povestea s-a fâsâit repede, pentru că oricine a avut ochi de văzut şi urechi de auzit a sesizat că mârţoaga nu numai că nu s-a transformat precum armăsarii din basme, ba, dimpotrivă, s-a ofilit şi mai mult, spre disperarea guzganului-sforar. După zile şi nopţi de sfat, guzganii roşii au decis să treacă la planul B: victimizarea. Bazându-se pe experienţa în intoxicări publice dobândită de-a lungul anilor de către guzganul rozaliu, din e-mailurile calculatoarelor din Kiseleff a plecat rapid
către presă o aşa-zisă strategie a PSD, în care se vorbeşte de fapt de paşii pe care, chipurile, ar urma să-i facă în perioada următoare duşmanii din PD-L. Atacuri la onoarea de familist a lui Mircea Geoană, încercări de racolare a unor pesedişti, pentru ca totul să ducă în final la scoaterea PSD de la guvernare. Cu lacrimi de crocodil în ochi, pesediştii se plâng de teroarea lansată asupra lor de către Traian Băsescu şi mai-marii din PD-L. Un novice într-ale politicii dâmboviţene ar putea chiar crede strategia lansată, chipurile, pe surse de către pesedişti, dar cine a mai avut de-a face cu metodele uzitate în Kiseleff nu mai muşcă aşa uşor momelile guzganilor roşii. Dincolo de scenarii şi scenarite, un lucru e clar: corabia stă să se scufunde, iar guzganii caută motive să scape de înec. Numai că, de data asta, Mircea Geoană nu mai pare dispus să piardă doar el şi vrea să se asigure
că nu va fi singurul care se va îneca. Aşa să dea Dumnezeu!
către presă o aşa-zisă strategie a PSD, în care se vorbeşte de fapt de paşii pe care, chipurile, ar urma să-i facă în perioada următoare duşmanii din PD-L. Atacuri la onoarea de familist a lui Mircea Geoană, încercări de racolare a unor pesedişti, pentru ca totul să ducă în final la scoaterea PSD de la guvernare. Cu lacrimi de crocodil în ochi, pesediştii se plâng de teroarea lansată asupra lor de către Traian Băsescu şi mai-marii din PD-L. Un novice într-ale politicii dâmboviţene ar putea chiar crede strategia lansată, chipurile, pe surse de către pesedişti, dar cine a mai avut de-a face cu metodele uzitate în Kiseleff nu mai muşcă aşa uşor momelile guzganilor roşii. Dincolo de scenarii şi scenarite, un lucru e clar: corabia stă să se scufunde, iar guzganii caută motive să scape de înec. Numai că, de data asta, Mircea Geoană nu mai pare dispus să piardă doar el şi vrea să se asigure
că nu va fi singurul care se va îneca. Aşa să dea Dumnezeu!
Canibalism de vara
Ioan Rus i-a recomandat
recent lui Mircea Geoana sa se concentreze mai mult pe etalarea unui leadership real in actualele vremuri de criza decat pe hartuirea Elenei Udrea. Iesirea lui Rus a demonstrat ca pana si inexorabilul transilvanean se va fi simtit jenat la vazul saradei organizate in vederea inlaturarii ei. Domnul Rus ar fi putut adauga, desigur, ca nici Radu Mazare nu s-a lasat mai prejos in privinta cheltuirii banului public, norocindu-si partenerii de afaceri
cu nu mai putin de 800.000 de euro pentru a promova nu tara, ci doar un simplu oras de provincie.
In acest razboi pornit impotriva Elenei Udrea, PSD se poate lesne trezi cu armele explodandu-i in fata. De altfel, partidul pare din ce in ce mai neinspirat – luna viitoare planuieste o conferinta in stil
"Obama", adica exact genul de triumfalism care a condus la prabusirea carierei politice a lui Adrian Nastase taman inainte de apogeul mult visat.
Doamna Udrea este unul dintre putinele personaje interesante care au descins pe scena politica romaneasca in ultimii ani. Considerata indeobste o "nuca tare",
impetuozitatea ii joaca totusi destule feste, asa ca ramane expusa riscului de a deveni una dintre victimele acestui foc incrucisat. Deocamdata, lupta ca o leoaica incoltita pentru a-si pastra jobul si ministerul. Poseda multa incredere in sine – o consecinta a activitatilor sale din lumea reala –, drept pentru care nu aduce a clona politica proaspat iesita din laboratoarele de partid. Cu ocazia alegerilor generale, a dus o campanie abila si bine organizata, obtinand o victorie electorala onorabila.
Atat PSD, cat si PNL par a nutri insa o aversiune profunda fata de politicieni cu opinii si vointe proprii, nepropulsati in prim-planul politicii prin intermediul aparatului de partid. Mona Musca, o personalitate mult mai consistenta, a fost eliminata din viata politica drept urmare a unui pacat din tinerete, desi s-a numarat printre putinii politicieni despre care se poate sustine ca macar au incercat sa-si spele pacatele prin activitatea lor postdecembrista. Spre sfarsitul anilor ’90, PSD s-a facut foc si para pe Radu Sarbu, pe atunci presedinte al FPS, dat fiind ca omul incercase sa se opuna modului in care politicienii profitau, prin deal-uri si intelegeri dosnice, de pe urma proceselor de privatizare.
Oricine s-ar pronunta, in Romania zilelor noastre, in favoarea regularizarii acestei imense clase speculatoare – existenta, in forma embrionala, si inainte de 1989 – si-o cauta, neindoielnic, cu lumanarea. Ceausestii si-au pecetluit, de fapt, soarta atunci cand au inceput sa se plaseze deasupra partidului, neglijand a mai oferi intregului angrenaj – si nu doar catorva nomenclaturisti – avantajele materiale ce decurg din putere. A fost o greseala pe care succesorul lor, Ion Iliescu, n-a mai facut-o.
Departe de mine intentia de a o portretiza pe Elena Udrea drept o Ioana d’Arc a PDL. Are, la randul ei, destule legaturi cu grupurile oligarhice. Dar tinta anchetatorilor parlamentari nu este ea, ci protectorul ei, Traian Basescu, a carui impredictibilitate continua sa dea fiori destulora. In mod clar, Basescu si PDL au fost luati prin surprindere, uitand, pesemne, de incomensurabila lipsa de scrupule caracteristica PSD. Guvernarea de coalitie pare a fi fost decisa fara o pertractare a pericolelor imanente. Iar acum PSD duce, din interiorul Guvernului, un adevarat razboi de gherila impotriva unui Emil Boc total depasit de situatie.
recent lui Mircea Geoana sa se concentreze mai mult pe etalarea unui leadership real in actualele vremuri de criza decat pe hartuirea Elenei Udrea. Iesirea lui Rus a demonstrat ca pana si inexorabilul transilvanean se va fi simtit jenat la vazul saradei organizate in vederea inlaturarii ei. Domnul Rus ar fi putut adauga, desigur, ca nici Radu Mazare nu s-a lasat mai prejos in privinta cheltuirii banului public, norocindu-si partenerii de afaceri
cu nu mai putin de 800.000 de euro pentru a promova nu tara, ci doar un simplu oras de provincie.
In acest razboi pornit impotriva Elenei Udrea, PSD se poate lesne trezi cu armele explodandu-i in fata. De altfel, partidul pare din ce in ce mai neinspirat – luna viitoare planuieste o conferinta in stil
"Obama", adica exact genul de triumfalism care a condus la prabusirea carierei politice a lui Adrian Nastase taman inainte de apogeul mult visat.
Doamna Udrea este unul dintre putinele personaje interesante care au descins pe scena politica romaneasca in ultimii ani. Considerata indeobste o "nuca tare",
impetuozitatea ii joaca totusi destule feste, asa ca ramane expusa riscului de a deveni una dintre victimele acestui foc incrucisat. Deocamdata, lupta ca o leoaica incoltita pentru a-si pastra jobul si ministerul. Poseda multa incredere in sine – o consecinta a activitatilor sale din lumea reala –, drept pentru care nu aduce a clona politica proaspat iesita din laboratoarele de partid. Cu ocazia alegerilor generale, a dus o campanie abila si bine organizata, obtinand o victorie electorala onorabila.
Atat PSD, cat si PNL par a nutri insa o aversiune profunda fata de politicieni cu opinii si vointe proprii, nepropulsati in prim-planul politicii prin intermediul aparatului de partid. Mona Musca, o personalitate mult mai consistenta, a fost eliminata din viata politica drept urmare a unui pacat din tinerete, desi s-a numarat printre putinii politicieni despre care se poate sustine ca macar au incercat sa-si spele pacatele prin activitatea lor postdecembrista. Spre sfarsitul anilor ’90, PSD s-a facut foc si para pe Radu Sarbu, pe atunci presedinte al FPS, dat fiind ca omul incercase sa se opuna modului in care politicienii profitau, prin deal-uri si intelegeri dosnice, de pe urma proceselor de privatizare.
Oricine s-ar pronunta, in Romania zilelor noastre, in favoarea regularizarii acestei imense clase speculatoare – existenta, in forma embrionala, si inainte de 1989 – si-o cauta, neindoielnic, cu lumanarea. Ceausestii si-au pecetluit, de fapt, soarta atunci cand au inceput sa se plaseze deasupra partidului, neglijand a mai oferi intregului angrenaj – si nu doar catorva nomenclaturisti – avantajele materiale ce decurg din putere. A fost o greseala pe care succesorul lor, Ion Iliescu, n-a mai facut-o.
Departe de mine intentia de a o portretiza pe Elena Udrea drept o Ioana d’Arc a PDL. Are, la randul ei, destule legaturi cu grupurile oligarhice. Dar tinta anchetatorilor parlamentari nu este ea, ci protectorul ei, Traian Basescu, a carui impredictibilitate continua sa dea fiori destulora. In mod clar, Basescu si PDL au fost luati prin surprindere, uitand, pesemne, de incomensurabila lipsa de scrupule caracteristica PSD. Guvernarea de coalitie pare a fi fost decisa fara o pertractare a pericolelor imanente. Iar acum PSD duce, din interiorul Guvernului, un adevarat razboi de gherila impotriva unui Emil Boc total depasit de situatie.
Tribul Basescu a pierdut milioane de euro prin afacerea Desintco
Mircea Basescu, fratele presedintelui, stia prea bine in ce se baga cånd s-a asociat in cadrul firmei Desintco cu ofiterul SPP Romeo Oita, Cristian Geamanu, generalul Ion Eftimie Sandu, fost loctiitor al sefului Departamentului pentru Armament din MApN, si Maria Cristina Cazacu, fiica lui Aurel Cazacu, demis din functia de director pentru industria de aparare in Ministerul Economiei
. Rolul lui Cazacu era sa-l atraga pe fratele presedintelui in aceasta afacere
pentru a mentine deschisa usa Palatului Cotroceni. De unde sa primeasca informatii confidentiale in domeniul apararii, cu privire la anumite proiecte de modernizare a armatei. Cum ar fi achizitionarea a 48 de aparate F-16 second hand, valorånd peste 4 miliarde de euro, si apoi modernizarea lor. Prin calitatea de frate al presedintelui detinuta de actionarul Mircea Basescu, firma Desintco urma sa fie favorizata in incredintarea directa a unor contracte de consultanta in domeniul apararii. Nu de comert cu armament cum s-a spus. Comisioanele
din contractele de consultanta valoreaza mai mult decåt comertul cu arme. Pentru ca armata sa fie redusa la tacere si capii ei sa nu emita alte pretentii cu privire la achizitia aparatelor de lupta multirol, a fost pusa la cale in luna ianuarie operatiunea Ciorogårla. In care s-a inscenat un asa-zis furt de arme, nedescoperite nici påna in ziua de astazi. Scopul real al operatiunii a fost acela de decimare a serviciilor
de informatii ale apararii si a Statului Major al Fortelor Aeriene. Al inlocuirii sefilor lor cu cadre obediente, care sa nu emita pretentii si sa nu-i incurce pe conspiratorii care pregateau modernizarea armatei. Prin intermediul fratilor Basescu. Astazi roata s-a intors. Cei demisi in conditii dezonorante s-au rabunat. Afacerea Desintco a fost data in gåt, inainte ca Mircea Basescu sa cåstige un singur sfant. Acesta a fost si scopul celor care au distrus afacerea de milioane de euro a fratilor Basescu: nu de a-i proteja sa nu-si bage måinile in banii statului påna la gåt, ci de a-i impiedica sa ajunga la borcanul de miere. Zilele de glorie ale tribului prezidential au apus.
. Rolul lui Cazacu era sa-l atraga pe fratele presedintelui in aceasta afacere
pentru a mentine deschisa usa Palatului Cotroceni. De unde sa primeasca informatii confidentiale in domeniul apararii, cu privire la anumite proiecte de modernizare a armatei. Cum ar fi achizitionarea a 48 de aparate F-16 second hand, valorånd peste 4 miliarde de euro, si apoi modernizarea lor. Prin calitatea de frate al presedintelui detinuta de actionarul Mircea Basescu, firma Desintco urma sa fie favorizata in incredintarea directa a unor contracte de consultanta in domeniul apararii. Nu de comert cu armament cum s-a spus. Comisioanele
din contractele de consultanta valoreaza mai mult decåt comertul cu arme. Pentru ca armata sa fie redusa la tacere si capii ei sa nu emita alte pretentii cu privire la achizitia aparatelor de lupta multirol, a fost pusa la cale in luna ianuarie operatiunea Ciorogårla. In care s-a inscenat un asa-zis furt de arme, nedescoperite nici påna in ziua de astazi. Scopul real al operatiunii a fost acela de decimare a serviciilor
de informatii ale apararii si a Statului Major al Fortelor Aeriene. Al inlocuirii sefilor lor cu cadre obediente, care sa nu emita pretentii si sa nu-i incurce pe conspiratorii care pregateau modernizarea armatei. Prin intermediul fratilor Basescu. Astazi roata s-a intors. Cei demisi in conditii dezonorante s-au rabunat. Afacerea Desintco a fost data in gåt, inainte ca Mircea Basescu sa cåstige un singur sfant. Acesta a fost si scopul celor care au distrus afacerea de milioane de euro a fratilor Basescu: nu de a-i proteja sa nu-si bage måinile in banii statului påna la gåt, ci de a-i impiedica sa ajunga la borcanul de miere. Zilele de glorie ale tribului prezidential au apus.
Razboi civil estival
La ora actuala, lucrurile par sa stea cam asa: unii ministri se straduiesc din rasputeri sa demonstreze ca sunt doar incompetenti, nu si infractori (Ridzi nu a reusit, Elena Udrea si Nicolae Nemirschi fac piruete). Presedintele tarii lasa impresia ca, prin implicarea fratelui sau intr-o firma relevanta pentru comertul cu arme, intretine legaturi cu mediile dubioase – unii spun chiar "teroriste" – din acest domeniu direct din familie
, fara alti intermediari. Aceasta reaminteste dubioasa luare de ostatici si apoi la fel de misterioasa eliberare a trioului Marie Jeanne, Miscoci, Ohanesian, cu cativa ani in urma, precum si izbutita pitire a acuzatului principal, Omar Haysam, printre dunele de nisip, inseland misterios vigilenta multiplelor noastre servicii
secrete. Cine a umblat prin diverse tari, pe diverse mari, ca om al sistemului, trebuie ca si-a facut oarece cunostinte "strategice" prin lumile a doua si a treia, mai mult decat unul care nu s-a miscat de acasa. Deci totul e posibil.
Mai avem, in aceste zile, si privilegiul unui scandal constitutional de proportii, chiar daca intampinat
in general cu o anume surdina. O comisie parlamentara a fost spionata, discutiile ei neoficiale s-au dat publicitatii, iar toate aceste incalcari ale Constitutiei – cu precedente in vremea lui Adrian Nastase – au fost numai prima etapa a unei incalcari mai grave. Fiindca indata dupa aceea, fara ezitari, ministrul Mediului, anchetat de respectiva comisie, a comparut in fata membrilor ei numai pentru a declara ca refuza sa se supuna controlului acesteia. Se creeaza astfel un nou precedent periculos, in care un membru al Executivului refuza sa se supuna controlului parlamentar.
Tot acum, ministrul Educatiei a fost somat – mai mult sau mai putin voalat – sa revina la ordine, punand in aplicare versiunea reformatoare a domeniului elaborata de consilierul prezidential pe probleme didactico-pedagogice. Cum ministrul refuza, cei doi au fost pusi sa formeze o comisie guvernamentala, negociind o solutie
intermediara. Negocierile bat insa pasul pe loc. S-a discutat mult care dintre formulele reformatoare aflate in competitie este cea mai buna, ceea ce ma dispenseaza sa reiau aici chestiunea. Observ doar ca mecanismul, socotit pana astazi normal, de functionare statala este viciat de o noua procedura. Ministerului de resort nu i-ar mai reveni decat sa aplice solutii gandite in afara expertizei sale, in anturajul prezidential. Or, asta nu este bine. Consilierul de la Cotroceni, prof. univ. dr. Mircea Miclea, este un bun
profesionist, deci nu competenta domniei sale este de chestionat. Problema este ca, anterior, pe cand era el insusi ministru la Educatie si ar fi putut face tentativa inovatoare in domeniu, nu a facut-o, prezentandu-si demisia. Cat de corect, din punct de vedere etic, este sa scoti castanele din foc cu mana altuia? Bune sau rele, proiectele de reforma anterioare au fost propuse si asumate de ministrii in scaun. Daca reforma Miclea nu tine, in caz ca acum ministrul Andronescu adopta solutiile din zona prezidentiala, va raspunde ea, si nu propunatorul. Sau nu va raspunde nimeni, ca mereu pana acum.
Ce se observa in vara fierbinte a anului 2009? Ca puterile statului sunt in razboi
unele cu altele, incurcandu-se in confruntare de orgolii sau zadarandu-si profiturile personale ori de gasca, nu ajutandu-se sa rezolve problemele tarii in folosul cetatenilor. Cat mai toleram asta?
, fara alti intermediari. Aceasta reaminteste dubioasa luare de ostatici si apoi la fel de misterioasa eliberare a trioului Marie Jeanne, Miscoci, Ohanesian, cu cativa ani in urma, precum si izbutita pitire a acuzatului principal, Omar Haysam, printre dunele de nisip, inseland misterios vigilenta multiplelor noastre servicii
secrete. Cine a umblat prin diverse tari, pe diverse mari, ca om al sistemului, trebuie ca si-a facut oarece cunostinte "strategice" prin lumile a doua si a treia, mai mult decat unul care nu s-a miscat de acasa. Deci totul e posibil.
Mai avem, in aceste zile, si privilegiul unui scandal constitutional de proportii, chiar daca intampinat
in general cu o anume surdina. O comisie parlamentara a fost spionata, discutiile ei neoficiale s-au dat publicitatii, iar toate aceste incalcari ale Constitutiei – cu precedente in vremea lui Adrian Nastase – au fost numai prima etapa a unei incalcari mai grave. Fiindca indata dupa aceea, fara ezitari, ministrul Mediului, anchetat de respectiva comisie, a comparut in fata membrilor ei numai pentru a declara ca refuza sa se supuna controlului acesteia. Se creeaza astfel un nou precedent periculos, in care un membru al Executivului refuza sa se supuna controlului parlamentar.
Tot acum, ministrul Educatiei a fost somat – mai mult sau mai putin voalat – sa revina la ordine, punand in aplicare versiunea reformatoare a domeniului elaborata de consilierul prezidential pe probleme didactico-pedagogice. Cum ministrul refuza, cei doi au fost pusi sa formeze o comisie guvernamentala, negociind o solutie
intermediara. Negocierile bat insa pasul pe loc. S-a discutat mult care dintre formulele reformatoare aflate in competitie este cea mai buna, ceea ce ma dispenseaza sa reiau aici chestiunea. Observ doar ca mecanismul, socotit pana astazi normal, de functionare statala este viciat de o noua procedura. Ministerului de resort nu i-ar mai reveni decat sa aplice solutii gandite in afara expertizei sale, in anturajul prezidential. Or, asta nu este bine. Consilierul de la Cotroceni, prof. univ. dr. Mircea Miclea, este un bun
profesionist, deci nu competenta domniei sale este de chestionat. Problema este ca, anterior, pe cand era el insusi ministru la Educatie si ar fi putut face tentativa inovatoare in domeniu, nu a facut-o, prezentandu-si demisia. Cat de corect, din punct de vedere etic, este sa scoti castanele din foc cu mana altuia? Bune sau rele, proiectele de reforma anterioare au fost propuse si asumate de ministrii in scaun. Daca reforma Miclea nu tine, in caz ca acum ministrul Andronescu adopta solutiile din zona prezidentiala, va raspunde ea, si nu propunatorul. Sau nu va raspunde nimeni, ca mereu pana acum.
Ce se observa in vara fierbinte a anului 2009? Ca puterile statului sunt in razboi
unele cu altele, incurcandu-se in confruntare de orgolii sau zadarandu-si profiturile personale ori de gasca, nu ajutandu-se sa rezolve problemele tarii in folosul cetatenilor. Cat mai toleram asta?
România ca un closet
La începutul anului 1990, pe când satele şi oraşele româneşti erau cutreierate de camioanele
cu ajutoare venite din Vest, am descoperit cu toţii un produs
minunat, la care ne uitam ca la mărgele colorate: sticla de plastic.
Deşi eram singura ţară care avea în conducere un „savant de renume mondial”, expert în polimerizarea stereospecifică a izoprenului bla-bla-bla, bla-bla-bla, nu eram în stare să facem nici măcar pungi capabile să ţină două cepe şi trei ardei, dovadă că rămâneam mereu cu toarta-n mână şi cu legumele pe trotuar.
cu ajutoare venite din Vest, am descoperit cu toţii un produs
minunat, la care ne uitam ca la mărgele colorate: sticla de plastic.
Deşi eram singura ţară care avea în conducere un „savant de renume mondial”, expert în polimerizarea stereospecifică a izoprenului bla-bla-bla, bla-bla-bla, nu eram în stare să facem nici măcar pungi capabile să ţină două cepe şi trei ardei, dovadă că rămâneam mereu cu toarta-n mână şi cu legumele pe trotuar.
luni, 10 august 2009
vTaxa pentru comerciantii cu magazine pe marginea drumurilor
Romanii care si-au deschis magazine pe drumurile nationale trebuie sa dea bani
pentru ca folosesc spatiul de pe marginea soselei, potrivit Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Aproape jumatate dintre comercianti nu achita insa aceasta taxa, pentru ca nu stiu de existenta ei. CNADNR va incepe controale, pentru a ii obliga sa plateasca, conform Newsin.
CNADNR vrea sa taxeze 2.541 de comercianti stradali care folosesc ilegal zona drumurilor nationale, ca sa stranga bani pentru repararea si intretinerea soselelor, au declarat pentru NewsIn reprezentantii companiei. Celor care refuza sa incheie contracte, li se va bloca accesul la drumul national prin montarea parapetilor de beton, potrivit autoritatilor.
CNADNR a primit doar 277 milioane de lei din bugetul de un miliard de lei
alocat in 2009, suma utilizata in proportie de 80% pentru plata contractelor de servicii
prestate in 2008. Astfel, banii ramasi in visteria companiei
sunt insuficienti pentru intretinerea drumurilor si autostrazilor din Romania.
pentru ca folosesc spatiul de pe marginea soselei, potrivit Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Aproape jumatate dintre comercianti nu achita insa aceasta taxa, pentru ca nu stiu de existenta ei. CNADNR va incepe controale, pentru a ii obliga sa plateasca, conform Newsin.
CNADNR vrea sa taxeze 2.541 de comercianti stradali care folosesc ilegal zona drumurilor nationale, ca sa stranga bani pentru repararea si intretinerea soselelor, au declarat pentru NewsIn reprezentantii companiei. Celor care refuza sa incheie contracte, li se va bloca accesul la drumul national prin montarea parapetilor de beton, potrivit autoritatilor.
CNADNR a primit doar 277 milioane de lei din bugetul de un miliard de lei
alocat in 2009, suma utilizata in proportie de 80% pentru plata contractelor de servicii
prestate in 2008. Astfel, banii ramasi in visteria companiei
sunt insuficienti pentru intretinerea drumurilor si autostrazilor din Romania.
Economia Letoniei a scăzut cu o rată anuală de 18% în primul trimestru
Economia
Letoniei s-a comprimat cu 18% în termeni anuali, în primul trimestru, produsul
intern brut (PIB) fiind afectat de cea mai severă recesiune de la colapsul fostei Uniuni Sovietice, potrivit datelor publicate luni, relatează Reuters.
Anul trecut, Letonia a beneficiat de un ajutor de 7,5 miliarde dolari, în contextul în care economia a intrat într-o recesiune care s-a accelerat de atunci. Oficialii încearcă să negocieze cu creditorii un deficit bugetar mai mare pentru 2009 şi speră că statul va continua să primească fonduri.
Datele oficiului de statistică, oferite ca estimări într-un comunicat, depăşesc aşteptările analiştilor chestionaţi de Reuters, care mizau pe o scădere cu 16,2% a PIB-ului. În primul trimestru din 2008, PIB-ul Letoniei a crescut cu 0,5%.
"Activitatea
din sectoarele de prelucrare şi servicii
a continuat să scadă în primul trimestru din 2009", a arătat biroul de statistică.
În sectorul industrial, producţia a scăzut cu 22%, comerţul de retail cu 25%, iar activitatea din sectorul hotelier şi al restaurantelor cu 34%.
La sfârşitul lunii aprilie, premierul leton, Valdis Dombrovskis, a anunţat că vrea să modifice condiţiile stabilite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Uniunea Europeană pentru salvarea economiei, din cauza agravării situaţiei din piaţa internă.
Letonia, fost stat sovietic devenit membru al Uniunii Europene în 2004, s-a confruntat cu mari probleme economice, după o perioadă de creştere economică record.
Deficitul bugetar al Letoniei va fi de peste 7% din PIB, în loc de 5% cât a cerut FMI, chiar dacă reduce cheltuielile publice cu 40%, a anunţat recent guvernul de la Riga, care a precizat, pentru prima oară, că va tăia şi cheltuielile sociale.
Letoniei s-a comprimat cu 18% în termeni anuali, în primul trimestru, produsul
intern brut (PIB) fiind afectat de cea mai severă recesiune de la colapsul fostei Uniuni Sovietice, potrivit datelor publicate luni, relatează Reuters.
Anul trecut, Letonia a beneficiat de un ajutor de 7,5 miliarde dolari, în contextul în care economia a intrat într-o recesiune care s-a accelerat de atunci. Oficialii încearcă să negocieze cu creditorii un deficit bugetar mai mare pentru 2009 şi speră că statul va continua să primească fonduri.
Datele oficiului de statistică, oferite ca estimări într-un comunicat, depăşesc aşteptările analiştilor chestionaţi de Reuters, care mizau pe o scădere cu 16,2% a PIB-ului. În primul trimestru din 2008, PIB-ul Letoniei a crescut cu 0,5%.
"Activitatea
din sectoarele de prelucrare şi servicii
a continuat să scadă în primul trimestru din 2009", a arătat biroul de statistică.
În sectorul industrial, producţia a scăzut cu 22%, comerţul de retail cu 25%, iar activitatea din sectorul hotelier şi al restaurantelor cu 34%.
La sfârşitul lunii aprilie, premierul leton, Valdis Dombrovskis, a anunţat că vrea să modifice condiţiile stabilite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Uniunea Europeană pentru salvarea economiei, din cauza agravării situaţiei din piaţa internă.
Letonia, fost stat sovietic devenit membru al Uniunii Europene în 2004, s-a confruntat cu mari probleme economice, după o perioadă de creştere economică record.
Deficitul bugetar al Letoniei va fi de peste 7% din PIB, în loc de 5% cât a cerut FMI, chiar dacă reduce cheltuielile publice cu 40%, a anunţat recent guvernul de la Riga, care a precizat, pentru prima oară, că va tăia şi cheltuielile sociale.
Economiile Franţei, Italiei şi Marii Britanii dau semne de stabilizare, arată OCDE
Perspectiva asupra principalelor economii
industrializate şi emergente a continuat să se înrăutăţească în martie, însă ritmul declinului economic din China, Franţa, Italia şi Marea Britanie dă semne de temperare, potrivit unui raport al OCDE, scrie Reuters.
Principalul indicator al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a scăzut la 92,2 puncte în martie, faţă de 92,4 puncte în luna precedentă. În termeni anuali, indicele a pierdut 9,5 puncte.
Organizaţia a anunţat că evoluţia indicatorilor arată o încetinire puternică a creşterii economiei din zona OCDE, dar datele privind Franţa, Italia şi Marea Britanie arată semne ale unei pauze în ceea ce priveşte încetinirea economică.
În ceea ce priveşte zona euro
, indicatorul a urcat la 94,2 puncte în martie, de la 93,9 puncte în februarie. De asemenea, indicatorul pentru principalele cinci economii asiatice (China, India, Indonezia, Japonia şi Coreea) a crescut la 92,2 puncte, de la 92 puncte în februarie.
Indicatorul pentru economiile G7 (Canada, Franţa, Japonia, Germania, Italia, Marea Britanie şi Statele Unite) a scăzut la 91,4 puncte, de la cifrele revizuite pentru februarie care arătau 91,7 puncte, fiind cu 10,3 puncte mai mic faţă de martie 2008.
Indicatorul pentru Japonia a scăzut cu un punct, la 89 puncte în martie, şi cu o rată
anuală de 12,3 puncte.
"Totuşi, cu excepţia Chinei, unde există semne ale unei temperări, economiile care nu fac parte din zona OCDE se confruntă cu unele condiţii puternice ale deteriorării climatului economic", arată organizaţia.
Indicatorul principal pentru China a urcat la 93 puncte în martie, de la 92,1 puncte în februarie, marcând o scădere anuală cu 9,5 puncte.
industrializate şi emergente a continuat să se înrăutăţească în martie, însă ritmul declinului economic din China, Franţa, Italia şi Marea Britanie dă semne de temperare, potrivit unui raport al OCDE, scrie Reuters.
Principalul indicator al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a scăzut la 92,2 puncte în martie, faţă de 92,4 puncte în luna precedentă. În termeni anuali, indicele a pierdut 9,5 puncte.
Organizaţia a anunţat că evoluţia indicatorilor arată o încetinire puternică a creşterii economiei din zona OCDE, dar datele privind Franţa, Italia şi Marea Britanie arată semne ale unei pauze în ceea ce priveşte încetinirea economică.
În ceea ce priveşte zona euro
, indicatorul a urcat la 94,2 puncte în martie, de la 93,9 puncte în februarie. De asemenea, indicatorul pentru principalele cinci economii asiatice (China, India, Indonezia, Japonia şi Coreea) a crescut la 92,2 puncte, de la 92 puncte în februarie.
Indicatorul pentru economiile G7 (Canada, Franţa, Japonia, Germania, Italia, Marea Britanie şi Statele Unite) a scăzut la 91,4 puncte, de la cifrele revizuite pentru februarie care arătau 91,7 puncte, fiind cu 10,3 puncte mai mic faţă de martie 2008.
Indicatorul pentru Japonia a scăzut cu un punct, la 89 puncte în martie, şi cu o rată
anuală de 12,3 puncte.
"Totuşi, cu excepţia Chinei, unde există semne ale unei temperări, economiile care nu fac parte din zona OCDE se confruntă cu unele condiţii puternice ale deteriorării climatului economic", arată organizaţia.
Indicatorul principal pentru China a urcat la 93 puncte în martie, de la 92,1 puncte în februarie, marcând o scădere anuală cu 9,5 puncte.
Numărul şomerilor din Argeş a crescut în aprilie cu 58,7% faţă de aprilie 2008
Rata
şomajului în judeţul Argeş a fost de 6,8% la sfârşitul lunii aprilie, în creştere cu 0,4% faţă de luna precedentă, potrivit datelor statistice întocmite de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, transmite corespondentul NewsIn.
Numărul total al şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Argeş la sfârşitul lunii aprilie 2009 a fost de 18.455 de persoane, în creştere cu 5% faţă de luna martie 2009 şi în creştere cu 58,7% comparativ cu luna aprilie 2008.
Potrivit reprezentanţilor AJOFM Argeş, creşterea a fost înregistrată, în principal, la categoria şomerilor indemnizaţi ( +11,3%). În luna aprilie, au fost puse la dispoziţia solicitanţilor 966 locuri de muncă vacante nou-create, din care 746 (77,2%) oferte pentru muncitori.
Totodată AJOFM Argeş a organizat cinci cursuri de calificare în meseria de zidar, ospătar, bucătar şi operator PC, la care au participat 95 de persoane, dintre care 89 şomeri.
Prin derularea programului
de ocupare a forţei de muncă, în luna aprilie au fost încadrate 670 de persoane prin servicii
de mediere şi consiliere profesională şi 66 de persoane au beneficiat de măsurile active finanţate prin bugetul asigurărilor de şomaj.
şomajului în judeţul Argeş a fost de 6,8% la sfârşitul lunii aprilie, în creştere cu 0,4% faţă de luna precedentă, potrivit datelor statistice întocmite de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, transmite corespondentul NewsIn.
Numărul total al şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Argeş la sfârşitul lunii aprilie 2009 a fost de 18.455 de persoane, în creştere cu 5% faţă de luna martie 2009 şi în creştere cu 58,7% comparativ cu luna aprilie 2008.
Potrivit reprezentanţilor AJOFM Argeş, creşterea a fost înregistrată, în principal, la categoria şomerilor indemnizaţi ( +11,3%). În luna aprilie, au fost puse la dispoziţia solicitanţilor 966 locuri de muncă vacante nou-create, din care 746 (77,2%) oferte pentru muncitori.
Totodată AJOFM Argeş a organizat cinci cursuri de calificare în meseria de zidar, ospătar, bucătar şi operator PC, la care au participat 95 de persoane, dintre care 89 şomeri.
Prin derularea programului
de ocupare a forţei de muncă, în luna aprilie au fost încadrate 670 de persoane prin servicii
de mediere şi consiliere profesională şi 66 de persoane au beneficiat de măsurile active finanţate prin bugetul asigurărilor de şomaj.
BERD dă 45 milioane euro pentru primul proiect din Turcia, ce vizează producerea de energie eoliană
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a început finanţarea primului său proiect din Turcia, de când acest stat a intrat în zona în care banca
activează, în valoare de 45 milioane euro, pentru construcţia unei ferme de producere a energiei
eoliene, a anunţat, luni, instituţia.
Proiectul va ajuta Turcia să promoveze energia curată şi să-şi reducă dependenţa de importul de combustibili fosili.
Ferma eoliană ar putea deveni operaţională până la finalul acestui an şi va fi cea mai mare din Turcia, deoarece este alcătuită din 54 de turbine de vânt. Aceasta va creşte cu 30% capacitatea actuală de energie generată din surse eoliene, până la circa 500 megawati.
Proiectul este cofinanţat de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale, care alocă 55 milioane euro
, şi de Banca Europeană de Investiţii (BEI), care acordă 30 milioane euro.
Turcia este a şasea mare piaţă de electricitate din Europa şi are unul dintre cele mai rapide
ritmuri de creştere din lume.
activează, în valoare de 45 milioane euro, pentru construcţia unei ferme de producere a energiei
eoliene, a anunţat, luni, instituţia.
Proiectul va ajuta Turcia să promoveze energia curată şi să-şi reducă dependenţa de importul de combustibili fosili.
Ferma eoliană ar putea deveni operaţională până la finalul acestui an şi va fi cea mai mare din Turcia, deoarece este alcătuită din 54 de turbine de vânt. Aceasta va creşte cu 30% capacitatea actuală de energie generată din surse eoliene, până la circa 500 megawati.
Proiectul este cofinanţat de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale, care alocă 55 milioane euro
, şi de Banca Europeană de Investiţii (BEI), care acordă 30 milioane euro.
Turcia este a şasea mare piaţă de electricitate din Europa şi are unul dintre cele mai rapide
ritmuri de creştere din lume.
Rodipet Group consideră contractul de privatizare aprobat tacit
Rodipet Group consideră aprobat tacit contractul pentru privatizarea Rodipet de către AVAS şi va acţiona în instanţă Autoritatea dacă aceasta nu semnează procesul de predare-primire, a declarat, luni, pentru NewsIn, directorul general adjunct al companiei
, Florin Lungoci.
"Nu am primit nicio informare de la AVAS şi considerăm aprobat tacit contractul de privatizare. Tot ce mai poate face AVAS este să ia la cunoştinţă şi să se prezinte să semneze procesul de predare-primire, în caz contrar ne vedem nevoiţi să îi acţionăm în instanţă. S-ar putea să îi dăm în judecată şi pentru despăgubiri deoarece prin acţiunile lor recente ne-au creat un important prejudiciu de imagine", a declarat Florin Lungoci.
Potrivit Rodipet Group, la data de 10 mai, contractul privind privatizarea Rodipet de către AVAS încetează să mai producă efecte juridice, moment în care compania poate să acţioneze ca jucător pe piaţa de profil, sub incidenţa legilor comerciale din România şi din Uniunea Europeană.
De asemenea, acţionarii companiei vor pune în aplicare un nou proiect şi anume vânzarea, la preţul pieţei, a 30% din acţiuni prin negociere directă.
"Totodată, luând în consideraţie criza economică şi financiară internaţională, precum şi lipsa de lichidităţi din piaţă, lansăm către editorii de presă propunerea ca datoria pe care Rodipet o înregistrează faţă de aceştia să fie convertită în acţiuni, la preţul pieţei, în urma negocierilor directe", se arată într-un comunicat al Rodipet.
În data de 30 aprilie, acţionarul majoritar al Rodipet, Magnar Two, a înaintat, o adresă către AVAS prin care solicita închiderea contractului de privatizare, precum şi ieşirea de sub supravegerea Direcţiei Post-Privatizare deoarece, potrivit acestei adrese, compania şi-a îndeplinit integral şi la termen toate obligaţiile asumate în contractul de privatizare.
Potrivit lui Florin Lungoci, Rodipet are o cotă de piaţă de 33-37%, iar datoriile comerciale la momentul actual sunt cuprinse între 2,5 - 3 milioane de euro.
Compania Rodipet SA a fost privatizată în anul 2003, acţionari fiind în acest moment Magnar Two SRL - 83,9% (conform contractului de privatizare 51% din acţiuni au fost gajate în favoarea AVAS), YourHotels SRL cu 15,9% şi Bassam Raymond Istanbouly cu 0,2%.
La sfârşitul lunii martie, Colegiul Director al AVAS a anunţat că a decis desfiinţarea contractului de privatizare a Rodipet deoarece cumpărătorul nu a respectat obligaţiile investiţionale.
Astfel, Autoritatea a decis executarea garanţiilor reale imobiliare
constituite în favoarea AVAS asupra unui număr de 7.351.797 acţiuni emise de Rodipet (în prezent Network Press Concept SA ) şi reînscrierea Autorităţii ca acţionar pentru acest pachet, precum şi desfiinţarea cu daune
interese a contractului.
Daunele interese, în sumă minimă, constau în penalităţi calculate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale în valoare de 1.905.499,512 lei, penalităţi calculate ca urmare a nerealizării investiţiilor pentru dezvoltare în sumă de 375.232 euro şi dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului.
, Florin Lungoci.
"Nu am primit nicio informare de la AVAS şi considerăm aprobat tacit contractul de privatizare. Tot ce mai poate face AVAS este să ia la cunoştinţă şi să se prezinte să semneze procesul de predare-primire, în caz contrar ne vedem nevoiţi să îi acţionăm în instanţă. S-ar putea să îi dăm în judecată şi pentru despăgubiri deoarece prin acţiunile lor recente ne-au creat un important prejudiciu de imagine", a declarat Florin Lungoci.
Potrivit Rodipet Group, la data de 10 mai, contractul privind privatizarea Rodipet de către AVAS încetează să mai producă efecte juridice, moment în care compania poate să acţioneze ca jucător pe piaţa de profil, sub incidenţa legilor comerciale din România şi din Uniunea Europeană.
De asemenea, acţionarii companiei vor pune în aplicare un nou proiect şi anume vânzarea, la preţul pieţei, a 30% din acţiuni prin negociere directă.
"Totodată, luând în consideraţie criza economică şi financiară internaţională, precum şi lipsa de lichidităţi din piaţă, lansăm către editorii de presă propunerea ca datoria pe care Rodipet o înregistrează faţă de aceştia să fie convertită în acţiuni, la preţul pieţei, în urma negocierilor directe", se arată într-un comunicat al Rodipet.
În data de 30 aprilie, acţionarul majoritar al Rodipet, Magnar Two, a înaintat, o adresă către AVAS prin care solicita închiderea contractului de privatizare, precum şi ieşirea de sub supravegerea Direcţiei Post-Privatizare deoarece, potrivit acestei adrese, compania şi-a îndeplinit integral şi la termen toate obligaţiile asumate în contractul de privatizare.
Potrivit lui Florin Lungoci, Rodipet are o cotă de piaţă de 33-37%, iar datoriile comerciale la momentul actual sunt cuprinse între 2,5 - 3 milioane de euro.
Compania Rodipet SA a fost privatizată în anul 2003, acţionari fiind în acest moment Magnar Two SRL - 83,9% (conform contractului de privatizare 51% din acţiuni au fost gajate în favoarea AVAS), YourHotels SRL cu 15,9% şi Bassam Raymond Istanbouly cu 0,2%.
La sfârşitul lunii martie, Colegiul Director al AVAS a anunţat că a decis desfiinţarea contractului de privatizare a Rodipet deoarece cumpărătorul nu a respectat obligaţiile investiţionale.
Astfel, Autoritatea a decis executarea garanţiilor reale imobiliare
constituite în favoarea AVAS asupra unui număr de 7.351.797 acţiuni emise de Rodipet (în prezent Network Press Concept SA ) şi reînscrierea Autorităţii ca acţionar pentru acest pachet, precum şi desfiinţarea cu daune
interese a contractului.
Daunele interese, în sumă minimă, constau în penalităţi calculate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale în valoare de 1.905.499,512 lei, penalităţi calculate ca urmare a nerealizării investiţiilor pentru dezvoltare în sumă de 375.232 euro şi dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului.
Presedintele BCE: Economia este intr-un punct de inflexiune. Scaderea PIB-ului incetineste
Stiri tot mai bune
pe tema crizei economice incep sa apara parca intr-o actiune concertata pentru a recastiga optimismul investitorilor. Dupa aprecierile facute de multimiliardarul George Soros, care preciza intr-un interviu acordat revistei Frankfurter Allgemeine Zeitung ca pachetele de stimulare a economiilor incep sa functioneze, iar caderea economica s-a oprit, presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat, potrivit AFP si citata de Agerpres, ca economia mondiala este "intr-un punct de inflexiune", iar scaderea produsului
intern brut (PIB) incetineste.
In urma reuniunii a celor mai mari zece banci
centrale din lume, Trichet, care ocupa si pozitia de purtator de cuvant a G10 a subliniat ca sunt cazuri in care "se observa o imbunatatire a situatiei, iar in altele se asteapta o incetinire", dar intr-un ritm "mai lent". La sfarsitul discutiilor ce au avut loc la sediul Bancii Reglementelor Internationale (BRI), "banca
centrala a bancilor centrale", oficialul a avertizat insa ca trebuie sa ramanem "vigilenti", chiar daca "ne apropiem, in ceea ce priveste cresterea, de un punct de inflexiune".
pe tema crizei economice incep sa apara parca intr-o actiune concertata pentru a recastiga optimismul investitorilor. Dupa aprecierile facute de multimiliardarul George Soros, care preciza intr-un interviu acordat revistei Frankfurter Allgemeine Zeitung ca pachetele de stimulare a economiilor incep sa functioneze, iar caderea economica s-a oprit, presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat, potrivit AFP si citata de Agerpres, ca economia mondiala este "intr-un punct de inflexiune", iar scaderea produsului
intern brut (PIB) incetineste.
In urma reuniunii a celor mai mari zece banci
centrale din lume, Trichet, care ocupa si pozitia de purtator de cuvant a G10 a subliniat ca sunt cazuri in care "se observa o imbunatatire a situatiei, iar in altele se asteapta o incetinire", dar intr-un ritm "mai lent". La sfarsitul discutiilor ce au avut loc la sediul Bancii Reglementelor Internationale (BRI), "banca
centrala a bancilor centrale", oficialul a avertizat insa ca trebuie sa ramanem "vigilenti", chiar daca "ne apropiem, in ceea ce priveste cresterea, de un punct de inflexiune".
BCR şi-a revizuit în scădere planul de extindere, mizând pe 35 de noi unităţi în acest an
Banca
Comercială Română (BCR) plănuieşte să deschidă în acest an 35 de noi unităţi, comparativ cu 50 de unităţi, cât estima anterior, a declarat luni vicepreşedintele responsabil pentru divizia de retail a băncii, Martin Skopek.
"Vrem să continuăm extinderea reţelei. Iniţial, aveam în plan să deschidem 50 de noi unităţi bancare
şi să ajungem la o reţea de aproximativ 700 de unităţi la finalul anului. Având în vedere contextul actual, am decis că trebuie să fim mai selectivi, inclusiv în alegerea unor amplasamente", a spus Skopek.
"Cred că în acest moment ar fi mai realist să spunem că ne vom extinde reţeaua cu 35 de unităţi în acest an. Considerăm că este mai rezonabil să continuăm cu mai multă prudenţă şi să evaluăm din nou planul de extindere", a adăugat el.
Comercială Română (BCR) plănuieşte să deschidă în acest an 35 de noi unităţi, comparativ cu 50 de unităţi, cât estima anterior, a declarat luni vicepreşedintele responsabil pentru divizia de retail a băncii, Martin Skopek.
"Vrem să continuăm extinderea reţelei. Iniţial, aveam în plan să deschidem 50 de noi unităţi bancare
şi să ajungem la o reţea de aproximativ 700 de unităţi la finalul anului. Având în vedere contextul actual, am decis că trebuie să fim mai selectivi, inclusiv în alegerea unor amplasamente", a spus Skopek.
"Cred că în acest moment ar fi mai realist să spunem că ne vom extinde reţeaua cu 35 de unităţi în acest an. Considerăm că este mai rezonabil să continuăm cu mai multă prudenţă şi să evaluăm din nou planul de extindere", a adăugat el.
Euro şi-a reluat creşterea
BNR a anunţat pentru astăzi un curs de 4,1560 lei/euro, cu aproape doi bani
mai mult decât cotaţia de vineri. Trendul depreciativ s-a văzut încă de dimineaţă, când pe piaţa valutară interbancară, de la deschiderea de 4,1250 lei, leul a mers numai în jos.
A avut o singură stagnare din deprecierea de astăzi, între 4,1450-4,15 lei/euro. A stat aici doar jumătate de oră, înainte de ora 12, după care tranzacţiile au continuat să împingă cursul pe trendul din cursul dimineţii. Chiar dacă, la oficial, euro
valorează sub 4,16 lei, în jurul orei 14:30, tranzacţiile se derulau în jurul valorii de 4,1650 lei/euro.
mai mult decât cotaţia de vineri. Trendul depreciativ s-a văzut încă de dimineaţă, când pe piaţa valutară interbancară, de la deschiderea de 4,1250 lei, leul a mers numai în jos.
A avut o singură stagnare din deprecierea de astăzi, între 4,1450-4,15 lei/euro. A stat aici doar jumătate de oră, înainte de ora 12, după care tranzacţiile au continuat să împingă cursul pe trendul din cursul dimineţii. Chiar dacă, la oficial, euro
valorează sub 4,16 lei, în jurul orei 14:30, tranzacţiile se derulau în jurul valorii de 4,1650 lei/euro.
La 29 de ani si dupa o cariera construita in mediul privat, vrea sa readuca Tarom pe profit
uxandra Brutaru a absolvit cu Magna cum Laudae Facultatea Managementul Aviatiei din SUA si a lucrat numai pentru companii aeriene private. Acum, intr-o perioada extrem de dificila pentru operatorii aerieni, trebuie sa faca profit la Tarom. Mizeaza pe zboruri noi si o imagine mai proaspata pentru companie.
Ruxandra Brutaru, directorul Companiei Nationale de Transporturi
Aeriene Romane – Tarom, si-a propus sa reduca pierderile companiei cu cel putin 8 milioane de euro pe an si chiar sa ajunga sa inregistreze profituri.
Iar asta la doar 29 de ani, dupa o cariera construita in mediu privat si intr-o companie detinuta de stat, care a mai fost condusa de o femeie o singura data, in 2005, atunci fiind vorba despre cumnata premierului Adrian Nastase. Proiectul Ruxandrei Brutaru este cu atat mai ambitios cu cat operatorii aerieni sunt puternic loviti de criza financiara, iar Tarom a incheiat anul trecut cu pierderi de 28 de milioane de euro, la afaceri de 400 de milioane de euro
.
Este fezabil un astfel de proiect? Pe baza datelor furnizate de Asociatia Liniilor Aeriene Europene (AEA) pentru primul trimestru al anului, compania aeriana romaneasca este departe de targetul de a reduce pierderile si cu atat mai mult de a trece pe profit. Tarom a inregistrat cel mai mic grad de ocupare din Europa, in scadere cu peste 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, gradul de ocupare a ajuns la 46,1%, cu 312.000 de pasageri transportati. Iar asta in conditiile in care un operator aerian de linie, asa cum este Tarom, zboara "pe profit" abia dupa ce atinge un grad de ocupare a aeronavelor de peste 65%.
Cazul dezastruos al activitatii Tarom pentru primele trei luni ale anului nu este unul singular. Aproape toti operatorii aerieni au inregistrat grade de ocupare mai reduse
, potrivit AEA. Dupa Tarom, cele mai mici grade de ocupare au fost inregistrate de Olympic Airlines din Grecia, cu un grad de ocupare de 48% si 918.000 pasageri transportati si o scadere cu 21,1% a traficului
si Croatia Airlines, cu un grad de ocupare de 49,4%, 301.000 de pasageri transportati, si o scadere cu 4,8% a traficului.
Potrivit managerului companiei, instalat in functie la inceputul acestui an, compania aviatica vrea „sa se mentina pe linia de plutire” in 2009, mizand cel putin pe rezultate similare cu cele din 2008, respectiv un numar de pasageri de aproape doua milioane si venituri din exploatare de peste 400 de milioane de dolari. Ba mai mult, Executivul a trasat companiei de stat o sarcina si mai grea: inregistrarea, anul acesta, a unui profit de 760.000 de euro, dupa cum reiese dintr-un proiect de hotarare de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al companiei pe 2009.
Ruxandra Brutaru, directorul Companiei Nationale de Transporturi
Aeriene Romane – Tarom, si-a propus sa reduca pierderile companiei cu cel putin 8 milioane de euro pe an si chiar sa ajunga sa inregistreze profituri.
Iar asta la doar 29 de ani, dupa o cariera construita in mediu privat si intr-o companie detinuta de stat, care a mai fost condusa de o femeie o singura data, in 2005, atunci fiind vorba despre cumnata premierului Adrian Nastase. Proiectul Ruxandrei Brutaru este cu atat mai ambitios cu cat operatorii aerieni sunt puternic loviti de criza financiara, iar Tarom a incheiat anul trecut cu pierderi de 28 de milioane de euro, la afaceri de 400 de milioane de euro
.
Este fezabil un astfel de proiect? Pe baza datelor furnizate de Asociatia Liniilor Aeriene Europene (AEA) pentru primul trimestru al anului, compania aeriana romaneasca este departe de targetul de a reduce pierderile si cu atat mai mult de a trece pe profit. Tarom a inregistrat cel mai mic grad de ocupare din Europa, in scadere cu peste 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, gradul de ocupare a ajuns la 46,1%, cu 312.000 de pasageri transportati. Iar asta in conditiile in care un operator aerian de linie, asa cum este Tarom, zboara "pe profit" abia dupa ce atinge un grad de ocupare a aeronavelor de peste 65%.
Cazul dezastruos al activitatii Tarom pentru primele trei luni ale anului nu este unul singular. Aproape toti operatorii aerieni au inregistrat grade de ocupare mai reduse
, potrivit AEA. Dupa Tarom, cele mai mici grade de ocupare au fost inregistrate de Olympic Airlines din Grecia, cu un grad de ocupare de 48% si 918.000 pasageri transportati si o scadere cu 21,1% a traficului
si Croatia Airlines, cu un grad de ocupare de 49,4%, 301.000 de pasageri transportati, si o scadere cu 4,8% a traficului.
Potrivit managerului companiei, instalat in functie la inceputul acestui an, compania aviatica vrea „sa se mentina pe linia de plutire” in 2009, mizand cel putin pe rezultate similare cu cele din 2008, respectiv un numar de pasageri de aproape doua milioane si venituri din exploatare de peste 400 de milioane de dolari. Ba mai mult, Executivul a trasat companiei de stat o sarcina si mai grea: inregistrarea, anul acesta, a unui profit de 760.000 de euro, dupa cum reiese dintr-un proiect de hotarare de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al companiei pe 2009.
Criza a redus cu până la 30% preţurile caselor de vacanţă şi a îngheţat tranzacţiile
riza a redus
cu până la 30% preţurile locuinţelor de vacanţă, dar chiar şi cu această ieftinire nu există cumpărători, potrivit datelor furnizate de dezvoltatorii imobiliari şi ai agenţiilor de turism agenţiei NewsIn.
Foto (1)
Criza a redus cu până la 30% preţurile caselor
de vacanţă şi a îngheţat tranzacţiile Vezi Galerie Articol
"În anii trecuţi, vindeam şi câte 20 de apartamente de vacanţă pe Costa
del Sol românilor. De când s-a făcut simţită criza şi în România, cu toate că preţurile au scăzut cu 20-25%, nu am vândut niciun apartament. Oamenii aşteaptă să vadă dacă preţurile vor mai scădea", a declarat pentru NewsIn, managerul pentru România al dezvoltatorului imobiliar spaniol Promaga, Matyas Iosif.
Potrivit acestuia o casă
de vacanţă pe Costa del Sol, cu o suprafaţă de 200 de metri pătraţi, aflată în apropierea plajei, costa aproximativ 210.000 de euro. Românii nu au renunţat să cumpere locuinţe de vacanţă doar în Spania, ci şi în Bulgaria.
Nici locuinţele de vacanţă din ţară nu au scăpat de scăderi ale preţurilor. "Acelaşi apartament care anul acesta costă circa 70.000 de euro, fără TVA, se vindea anul trecut cu 80.000-85.000 de euro, fără TVA. Preţurile au scăzut cu circa 25-30%, însă de cumpărat nu prea mai cumpără nimeni. Până anul trecut vindeam în perioada iunie-august şi o locuinţă de vacanţă pe zi. Anul acesta abia dacă vindem 2-3 pe lună", a precizat managerul de marketing
al agenţiei imobiliare Mervani, Flavius Bulei.
Criza a tăiat şi din preţurile locuinţelor de vacanţă de pe litoral. Astfel, o garsonieră de aproximativ 18 metri pătraţi în Costineşti se vinde în acest an cu circa 20.000 de euro, cu circa 6.000 de euro mai puţin faţă de anul trecut.
cu până la 30% preţurile locuinţelor de vacanţă, dar chiar şi cu această ieftinire nu există cumpărători, potrivit datelor furnizate de dezvoltatorii imobiliari şi ai agenţiilor de turism agenţiei NewsIn.
Foto (1)
Criza a redus cu până la 30% preţurile caselor
de vacanţă şi a îngheţat tranzacţiile Vezi Galerie Articol
"În anii trecuţi, vindeam şi câte 20 de apartamente de vacanţă pe Costa
del Sol românilor. De când s-a făcut simţită criza şi în România, cu toate că preţurile au scăzut cu 20-25%, nu am vândut niciun apartament. Oamenii aşteaptă să vadă dacă preţurile vor mai scădea", a declarat pentru NewsIn, managerul pentru România al dezvoltatorului imobiliar spaniol Promaga, Matyas Iosif.
Potrivit acestuia o casă
de vacanţă pe Costa del Sol, cu o suprafaţă de 200 de metri pătraţi, aflată în apropierea plajei, costa aproximativ 210.000 de euro. Românii nu au renunţat să cumpere locuinţe de vacanţă doar în Spania, ci şi în Bulgaria.
Nici locuinţele de vacanţă din ţară nu au scăpat de scăderi ale preţurilor. "Acelaşi apartament care anul acesta costă circa 70.000 de euro, fără TVA, se vindea anul trecut cu 80.000-85.000 de euro, fără TVA. Preţurile au scăzut cu circa 25-30%, însă de cumpărat nu prea mai cumpără nimeni. Până anul trecut vindeam în perioada iunie-august şi o locuinţă de vacanţă pe zi. Anul acesta abia dacă vindem 2-3 pe lună", a precizat managerul de marketing
al agenţiei imobiliare Mervani, Flavius Bulei.
Criza a tăiat şi din preţurile locuinţelor de vacanţă de pe litoral. Astfel, o garsonieră de aproximativ 18 metri pătraţi în Costineşti se vinde în acest an cu circa 20.000 de euro, cu circa 6.000 de euro mai puţin faţă de anul trecut.
Care sunt cei mai buni angajatori din România
ovenind din industriile alimentară, IT sau casele
de avocatură oferă angajaţilor cele mai bune
condiţii de lucru.
Potrivit
studiului Best Employers 2008/09, realizat de Monday Insight Consulting, McDonald’s, Adobe şi Syngenta sunt companiile
din România ai căror angajaţi s-au arătat a fi cei mai mulţumiţi de firma
la care lucrează.
de avocatură oferă angajaţilor cele mai bune
condiţii de lucru.
Potrivit
studiului Best Employers 2008/09, realizat de Monday Insight Consulting, McDonald’s, Adobe şi Syngenta sunt companiile
din România ai căror angajaţi s-au arătat a fi cei mai mulţumiţi de firma
la care lucrează.
BVB: SIF-urile au pierdut 3,63% din valoare
rima sedinta de tranzactionare a saptamanii a debutat cu cresteri usoare, insa indicii bursieri s-au depreciat pana la sfarsitul zilei. Noi declaratii controversate au inflamat tranzactiile cu cele cinci societati de investitii financiare
(SIF) si indicele BET-FI a pierdut 3,63% din valoare. Titlurile SIF Oltenia s-au depreciat cu 4,17% pana la 0,9200 lei
, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au apreciat cu 3,47%, pana la cotatia de 0,8350 lei.Titlurile SIF Transilvania (SIF3) s-au ieftinit cu 3,20%, pana la pretul de 0,4850 lei, in vreme ce
actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) au scazut cu 5,05%, pana la 0,9400 lei. Actiunile SIF Muntenia (SIF4) au coborat cu 2,22%, la 0,6600 lei.
Indicele general al bursei a inchis cu o scadere de 1,38%, iar BRD a fost cel mai tranzactionat emitent cu un rulaj de 6,67 milioane lei si pretul actiunilor a scazut cu 1,74% pana la 8,45 lei. Actiunile Erste Bank (EBS) au crescut 4,05% pana la 87,40 lei, in timp
ce titlurile Bancii Transilvania au scazut cu 3,57% pana la 1,08 lei.
Indicele energetic a scazut cu 0,44%, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) s-au scumpit cu 5,41% la 0,0390 lei. Actiunile Petrom (SNP) au urcat cu 2,48% pana la 0,2080 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Well Services au cazut cu 1,99% pana laa 0,3950 lei. Titlurile Transgaz Medias (TGN) s-au depreciat cu 6,74% la 161,80 lei, in vreme ce actiunile Transelectrica (TEL) au scazut cu 5,19% la 12,80 lei.
Cel mai tranzactionat emitent de pe piata RASDAQ a fost Prodlacta Brasov (PRAE) care a inregistrat un rulaj de 1.133.900 lei. Pretul de inchidere a fost de 4,6000 lei/actiune, in crestere cu 2,22% fata de cursul de referinta al ultimei sedinte. A doua lichiditatea a zilei a fost consemnata la Armax Medias (ARAX), actiunile au urcat cu 0,89% la cotatia de 0,0681 lei/actiune, iar rulajul a fost de 170.425 lei.
(SIF) si indicele BET-FI a pierdut 3,63% din valoare. Titlurile SIF Oltenia s-au depreciat cu 4,17% pana la 0,9200 lei
, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au apreciat cu 3,47%, pana la cotatia de 0,8350 lei.Titlurile SIF Transilvania (SIF3) s-au ieftinit cu 3,20%, pana la pretul de 0,4850 lei, in vreme ce
actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) au scazut cu 5,05%, pana la 0,9400 lei. Actiunile SIF Muntenia (SIF4) au coborat cu 2,22%, la 0,6600 lei.
Indicele general al bursei a inchis cu o scadere de 1,38%, iar BRD a fost cel mai tranzactionat emitent cu un rulaj de 6,67 milioane lei si pretul actiunilor a scazut cu 1,74% pana la 8,45 lei. Actiunile Erste Bank (EBS) au crescut 4,05% pana la 87,40 lei, in timp
ce titlurile Bancii Transilvania au scazut cu 3,57% pana la 1,08 lei.
Indicele energetic a scazut cu 0,44%, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) s-au scumpit cu 5,41% la 0,0390 lei. Actiunile Petrom (SNP) au urcat cu 2,48% pana la 0,2080 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Well Services au cazut cu 1,99% pana laa 0,3950 lei. Titlurile Transgaz Medias (TGN) s-au depreciat cu 6,74% la 161,80 lei, in vreme ce actiunile Transelectrica (TEL) au scazut cu 5,19% la 12,80 lei.
Cel mai tranzactionat emitent de pe piata RASDAQ a fost Prodlacta Brasov (PRAE) care a inregistrat un rulaj de 1.133.900 lei. Pretul de inchidere a fost de 4,6000 lei/actiune, in crestere cu 2,22% fata de cursul de referinta al ultimei sedinte. A doua lichiditatea a zilei a fost consemnata la Armax Medias (ARAX), actiunile au urcat cu 0,89% la cotatia de 0,0681 lei/actiune, iar rulajul a fost de 170.425 lei.
Banca Carpatica (BCC) a trecut pe pierderi în trimestrul I, cu un rezultat negativ de 11,63 milioane lei
Banca
Comericală Carpatica (BCC) a raportat pierderi de 11,63 milioane lei, în primele trei luni din 2009, comparativ cu profitul obţinut în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care veniturile totale atrase de bancă au scăzut cu 10%, potrivit rezultatelor financiare
transmise Bursei.
În primul trimestru din 2008, Banca Carpatica a avut un profit net de 2,64 milioane lei.
În schimb, activele băncii au crescut cu 16,5% în primele trei luni din an, până la 2,67 miliarde lei, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, de 2,29 miliarde lei.
Veniturile Băncii Carpatica s-au ridicat în trimestru I din 2009 la 136,31 milioane lei (31,95 milioane euro
), în scădere cu 10% faţă de perioada similară de anul trecut, când banca a avut încasări de 151,27 milioane lei. În acelaşi timp
, costurile s-au majorat nesemnificativ în intervalul ianuarie - martie, până la 147,95 milioane lei (34,68 milioane euro), faţă de cheltuielile totale din primul trimestru din 2008, de 148,63 milioane lei.
Banca Carpatica anticipează creşterea de peste 10 ori a profitului brut în acest an, până la 8 milioane lei, în condiţiile creşterii cu 7,7% a plasamentelor în credite
, până la 1,5 miliarde lei la finalul acestui an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de acţionari.
La finalul lui 2008, reţeaua BCC număra 236 unităţi teritoriale, structurate astfel: 64 sucursale, 41 agenţii şi 131 reprezentanţe.
Ba
Comericală Carpatica (BCC) a raportat pierderi de 11,63 milioane lei, în primele trei luni din 2009, comparativ cu profitul obţinut în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care veniturile totale atrase de bancă au scăzut cu 10%, potrivit rezultatelor financiare
transmise Bursei.
În primul trimestru din 2008, Banca Carpatica a avut un profit net de 2,64 milioane lei.
În schimb, activele băncii au crescut cu 16,5% în primele trei luni din an, până la 2,67 miliarde lei, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, de 2,29 miliarde lei.
Veniturile Băncii Carpatica s-au ridicat în trimestru I din 2009 la 136,31 milioane lei (31,95 milioane euro
), în scădere cu 10% faţă de perioada similară de anul trecut, când banca a avut încasări de 151,27 milioane lei. În acelaşi timp
, costurile s-au majorat nesemnificativ în intervalul ianuarie - martie, până la 147,95 milioane lei (34,68 milioane euro), faţă de cheltuielile totale din primul trimestru din 2008, de 148,63 milioane lei.
Banca Carpatica anticipează creşterea de peste 10 ori a profitului brut în acest an, până la 8 milioane lei, în condiţiile creşterii cu 7,7% a plasamentelor în credite
, până la 1,5 miliarde lei la finalul acestui an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de acţionari.
La finalul lui 2008, reţeaua BCC număra 236 unităţi teritoriale, structurate astfel: 64 sucursale, 41 agenţii şi 131 reprezentanţe.
Ba
Piaţa Rasdaq scade uşor luni, în ton cu evoluţia BVB, pe un rulaj susţinut de acţiunile Prodlacta
Acţiunile tranzacţionate pe piaţa Rasdaq au pierdut în medie 0,47%, în şedinţa de luni, corelându-se la evoluţia descendentă a Bursei, pe o lichiditate totală de aproape 2 milioane lei (468.500 euro) susţinută de o tranzacţie specială cu acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE).
În ultima şedinţă a săptămânii trecute, rulajul pieţei Rasdaq sporise la 7,37 milioane lei
(1,78 milioane euro), după ce SIF Oltenia (SIF5) şi-a vândut pachetul de 37,64% deţinut la Pim Sibiu (PIMS), pentru circa 6 milioane lei.
În prima şedinţă a săptămânii, indicele principal al pieţei, Rasdaq-C, a scăzut cu 0,47% până la 2.060,66 puncte, iar la categoria de bază schimburile au totalizat 782.350 lei.
Luni, a fost vândut un pachet de 246.500 acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE), pentru 1,13 milioane lei, prin intermediul unei tranzacţii speciale (negociate), la un preţ de 4,60 lei/unitate, cu 2,2% mai mare decât cel din piaţă.
În ultima şedinţă a săptămânii trecute, rulajul pieţei Rasdaq sporise la 7,37 milioane lei
(1,78 milioane euro), după ce SIF Oltenia (SIF5) şi-a vândut pachetul de 37,64% deţinut la Pim Sibiu (PIMS), pentru circa 6 milioane lei.
În prima şedinţă a săptămânii, indicele principal al pieţei, Rasdaq-C, a scăzut cu 0,47% până la 2.060,66 puncte, iar la categoria de bază schimburile au totalizat 782.350 lei.
Luni, a fost vândut un pachet de 246.500 acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE), pentru 1,13 milioane lei, prin intermediul unei tranzacţii speciale (negociate), la un preţ de 4,60 lei/unitate, cu 2,2% mai mare decât cel din piaţă.
AIG anunţă restructurări multianuale
Compania
de asigurări AIG se aşetaptă la un proces de restructurări care se va întinde pe mai mulţi ani, anunţă Wall Street Journal, care citează un document oficial din partea companiei.
Actul făcea referire la o iniţiativă care poartă numele de cod "Project Destiny" şi în care sunt prezentate rezultatele a 45 de zile de analiză a afacerii AIG, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că se impune un plan multianual de restructurare.
O mare parte a documentului
, care a fost trimisă prin email şi angajaţilor companiei, este reprezantată de o informaţiile actualizate cu privire la proiectul pus la punct de către şeful biroului
de restructurări al AIG, Paula Reynolds.
de asigurări AIG se aşetaptă la un proces de restructurări care se va întinde pe mai mulţi ani, anunţă Wall Street Journal, care citează un document oficial din partea companiei.
Actul făcea referire la o iniţiativă care poartă numele de cod "Project Destiny" şi în care sunt prezentate rezultatele a 45 de zile de analiză a afacerii AIG, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că se impune un plan multianual de restructurare.
O mare parte a documentului
, care a fost trimisă prin email şi angajaţilor companiei, este reprezantată de o informaţiile actualizate cu privire la proiectul pus la punct de către şeful biroului
de restructurări al AIG, Paula Reynolds.
Senatul a aprobat înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare
Plenul Senatului a adoptat luni, cu 72 de voturi pentru şi o abţinere, Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare.
Legea merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
Fondul este o instituţie financiară nebancară al cărei scop este să acopere maxim 80% din riscurile financiare
ce decurg din garantarea creditelor şi altor instrumente financiare obţinute de persoane juridice române. Capitalul social iniţial este de 400 de milioane lei
.
Ministrul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Constantin Niţă, declara în martie că vrea ca până la 8.000 de firme
să beneficieze de garanţii în 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri. "Prin înfiinţarea fondului de contragarantare, dăm posibilitatea să crească şi mai mult numărul acestor garanţii.
Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garanţii de 600-700 milioane euro şi, în general, prin înfiinţarea unui fond de contragarantare, până la cinci ori mai multe firme pot accesa garanţii", a spus Niţă.
Legea merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
Fondul este o instituţie financiară nebancară al cărei scop este să acopere maxim 80% din riscurile financiare
ce decurg din garantarea creditelor şi altor instrumente financiare obţinute de persoane juridice române. Capitalul social iniţial este de 400 de milioane lei
.
Ministrul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Constantin Niţă, declara în martie că vrea ca până la 8.000 de firme
să beneficieze de garanţii în 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri. "Prin înfiinţarea fondului de contragarantare, dăm posibilitatea să crească şi mai mult numărul acestor garanţii.
Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garanţii de 600-700 milioane euro şi, în general, prin înfiinţarea unui fond de contragarantare, până la cinci ori mai multe firme pot accesa garanţii", a spus Niţă.
Românii şi-au dublat achiziţiile la BVB în aprilie
Jucătorii autohtoni au intrat puternic la cumpărare pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aprilie, achiziţiile acestora dublându-se faţă de luna precedentă, până la 434,33 milioane lei
(103,48 milioane euro), în timp
ce entuziasmul străinilor a fost moderat, potrivit statisticilor BVB. Totodată, românii au fost şi cei mai importanţi vânzători în ultima lună la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
(103,48 milioane euro), în timp
ce entuziasmul străinilor a fost moderat, potrivit statisticilor BVB. Totodată, românii au fost şi cei mai importanţi vânzători în ultima lună la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Plictisitor 100%
Dacă are cineva argumente, sunt dispusă să-mi revizuiesc părerea, dar, aşa cum merg lucrurile până acum, Crin Antonescu, candidatul PNL la prezidenţiale, este mult mai plictisitor decât atunci când era un simplu
lider de grup parlamentar. Odată cu instalarea lui în funcţia de preşedinte al PNL, Crin s-a transformat dintr-un politician simpatic, cu replici acide
, într-unul plictisitor, care mestecă aceleaşi vorbe despre schimbare, pe un ton extrem de neconvingător. Discursurile sale politice, altădată savuroase, par a fi concepute acum de oameni care nu şi-l doresc pe Crin nici măcar în turul doi al prezidenţialelor.
Total neproductivă pentru un candidat la preşedinţie este şi atitudinea sanitară a liderului PNL, care evită orice contact direct cu alegătorii. Deoarece au apărut şi critici pe această temă, Crin a scornit şi nişte explicaţii absolut jenante: „Am fost în mijlocul oamenilor, nu stårnesc antipatii şi ostilitate, îmi place să merg la stadion, dar nu şi la pescuit, şi mă simt bine în mijlocul oamenilor. Am însă nişte limite în ceea ce înseamnă tipul de campanie
electorală. Nu îmi place să mă prefac că am chef de dansat sau de băut numai ca să fiu dat la televizor“, s-a justificat Antonescu.
lider de grup parlamentar. Odată cu instalarea lui în funcţia de preşedinte al PNL, Crin s-a transformat dintr-un politician simpatic, cu replici acide
, într-unul plictisitor, care mestecă aceleaşi vorbe despre schimbare, pe un ton extrem de neconvingător. Discursurile sale politice, altădată savuroase, par a fi concepute acum de oameni care nu şi-l doresc pe Crin nici măcar în turul doi al prezidenţialelor.
Total neproductivă pentru un candidat la preşedinţie este şi atitudinea sanitară a liderului PNL, care evită orice contact direct cu alegătorii. Deoarece au apărut şi critici pe această temă, Crin a scornit şi nişte explicaţii absolut jenante: „Am fost în mijlocul oamenilor, nu stårnesc antipatii şi ostilitate, îmi place să merg la stadion, dar nu şi la pescuit, şi mă simt bine în mijlocul oamenilor. Am însă nişte limite în ceea ce înseamnă tipul de campanie
electorală. Nu îmi place să mă prefac că am chef de dansat sau de băut numai ca să fiu dat la televizor“, s-a justificat Antonescu.
Baia de mulţime nu-i de Crin
oria Ghibuţiu: „Indiferent cât i-ar displăcea spiritul gregar al rivalilor, strânsul mâinilor e un sport pe care Crin Antonescu e obligat să-l practice”.
Duminică de duminică, Crin Antonescu îi atacă făţiş pe contracandidaţii săi, mai bine plasaţi în sondajele privind alegerile prezidenţiale Luările de poziţie ale preşedintelui PNL au, în esenţă, acelaşi mesaj: cât de diferit e faţă de Traian Băsescu şi de Mircea Geoană!
Pe 3 mai, Crin Antonescu şi-a luat pe sus adversarii care participaseră la serbarea câmpenească de la Sâmbra Oilor, pe motiv că ţara arde, iar primii doi oameni în stat preferă să se facă simpatici la o duşcă. Ieri, Antonescu a reluat refrenul, punând accentul pe faptul că intrarea în turul doi a rivalilor săi ar fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie, deoarece „nu e o schimbare esenţială de la Băsescu la Geoană”. Simţindu-se pe val, liberalul a explicat şi de ce a stat departe de petrecerea desfăşurată la Huta Certeze: s-a răzgândit, întrucât „confruntarea la preşedinţie nu se face în funcţie de câte mâini strângi şi câte pahare bei”.
În esenţă, liderul partidului de opoziţie ar avea dreptate să se dezică de captarea facilă a bunăvoinţei norodului după care se dau în vânt trimişii coaliţiei în cursa prezidenţială. O dezbatere de idei şi de principii e, evident, preferabilă unei competiţii de vărsat licori tradiţionale pe gâtlej. În loc să verifice periodic scorul la strâns mâinile, candidaţii ar face bine să se aplece asupra impozitului forfetar, subiect pe seama căruia, zice Antonescu, Băsescu tace mâlc, în timp ce Geoană îl driblează. Întrebarea este însă ce succes
ar avea la alegători focalizarea pe „adevăratele probleme ale ţării”, dar nu din mijlocul oamenilor, ci de la o masă rotundă.
Să faci praf populismul demonstrat de băile de mulţime în care se scaldă, cu vădită plăcere, Traian Băsescu şi Mircea Geoană poate avea însă şi un efect de bumerang asupra celui care îl denunţă. Există riscul ca electoratul, brusc „iluminat” de un tip ferchezuit care îi vorbeşte prin intermediul conferinţelor de presă, să nu se renunţe la cei cu campanii
, să le zicem, lumeşti. Dimpotrivă, să se simtă ofensat de atitudinea exagerat de pedantă a politicianului din PNL şi să îl respingă tocmai pe cel care vine cu o conduită diferită!
Duminică de duminică, Crin Antonescu îi atacă făţiş pe contracandidaţii săi, mai bine plasaţi în sondajele privind alegerile prezidenţiale Luările de poziţie ale preşedintelui PNL au, în esenţă, acelaşi mesaj: cât de diferit e faţă de Traian Băsescu şi de Mircea Geoană!
Pe 3 mai, Crin Antonescu şi-a luat pe sus adversarii care participaseră la serbarea câmpenească de la Sâmbra Oilor, pe motiv că ţara arde, iar primii doi oameni în stat preferă să se facă simpatici la o duşcă. Ieri, Antonescu a reluat refrenul, punând accentul pe faptul că intrarea în turul doi a rivalilor săi ar fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie, deoarece „nu e o schimbare esenţială de la Băsescu la Geoană”. Simţindu-se pe val, liberalul a explicat şi de ce a stat departe de petrecerea desfăşurată la Huta Certeze: s-a răzgândit, întrucât „confruntarea la preşedinţie nu se face în funcţie de câte mâini strângi şi câte pahare bei”.
În esenţă, liderul partidului de opoziţie ar avea dreptate să se dezică de captarea facilă a bunăvoinţei norodului după care se dau în vânt trimişii coaliţiei în cursa prezidenţială. O dezbatere de idei şi de principii e, evident, preferabilă unei competiţii de vărsat licori tradiţionale pe gâtlej. În loc să verifice periodic scorul la strâns mâinile, candidaţii ar face bine să se aplece asupra impozitului forfetar, subiect pe seama căruia, zice Antonescu, Băsescu tace mâlc, în timp ce Geoană îl driblează. Întrebarea este însă ce succes
ar avea la alegători focalizarea pe „adevăratele probleme ale ţării”, dar nu din mijlocul oamenilor, ci de la o masă rotundă.
Să faci praf populismul demonstrat de băile de mulţime în care se scaldă, cu vădită plăcere, Traian Băsescu şi Mircea Geoană poate avea însă şi un efect de bumerang asupra celui care îl denunţă. Există riscul ca electoratul, brusc „iluminat” de un tip ferchezuit care îi vorbeşte prin intermediul conferinţelor de presă, să nu se renunţe la cei cu campanii
, să le zicem, lumeşti. Dimpotrivă, să se simtă ofensat de atitudinea exagerat de pedantă a politicianului din PNL şi să îl respingă tocmai pe cel care vine cu o conduită diferită!
duminică, 9 august 2009
Greşeala de la română: triumful nebun al unei greve
Degringoladă sindicală, intervenţii halucinante ale unei doamne numite Andronescu. O tornadă de declaraţii cu ezitări gramaticale şi tot atâtea lovituri date imaginii profesorului din România. Şi peste toate astea un citat greşit din Caragiale apărut în teza la română... Să vorbim puţin despre situaţia asta care ne-a adus din nou comentarii cu spume la gură.
O să aud iar filozofii din alea: profesorii muncesc mai puţin, e normal să nu aibă bani
, sunt toţi corupţi, nepregătiţi. Cum aş putea să spun asta când am avut în liceu cel puţin patru profi excelenţi, de fizică, mate, istorie, română (doamnelor şi domnilor Grigoriu, Capotă, Popoiu şi Atarcicov, vă salut!). Aceşti oameni nu sunt corect reprezentaţi nici de sindicate, nici de minister, nici de miniştri (of, ce colecţie de Hărdău-Androneşti s-a putut perinda pe la MEC), de nimeni. Sunt complet prinşi în capcana centralizare-descentralizare.
„Centrul“ concentra mulţi incompetenţi în vârf. Descentralizarea va politiza mult actul educaţional şi le va da puteri nepermise asupra actului şcolar unor neni de la primărie.
O să aud iar filozofii din alea: profesorii muncesc mai puţin, e normal să nu aibă bani
, sunt toţi corupţi, nepregătiţi. Cum aş putea să spun asta când am avut în liceu cel puţin patru profi excelenţi, de fizică, mate, istorie, română (doamnelor şi domnilor Grigoriu, Capotă, Popoiu şi Atarcicov, vă salut!). Aceşti oameni nu sunt corect reprezentaţi nici de sindicate, nici de minister, nici de miniştri (of, ce colecţie de Hărdău-Androneşti s-a putut perinda pe la MEC), de nimeni. Sunt complet prinşi în capcana centralizare-descentralizare.
„Centrul“ concentra mulţi incompetenţi în vârf. Descentralizarea va politiza mult actul educaţional şi le va da puteri nepermise asupra actului şcolar unor neni de la primărie.
Antena 3 nu guiţă despre Smithfield
ircea Marian: „Cum de s-a întâmplat ca televiziunile lui Vîntu şi Voiculescu să nu spună nimic despre lobby-ul lui Băsescu în favoarea porcarilor de la Smithfield?”.
Stranie tăcerea care s-a lăsat peste marile posturi de televiziune atunci când a apărut în „New York Times” (NYT) articolul referitor la afacerile
dubioase ale companiei
Smithfield în România şi sprijinul politic de care a beneficiat această corporaţie. În fond, NYT oferea muniţie exact celor care doreau să-l atace pe Băsescu. Astfel, cei care ar fi ajutat această mare
companie să intre în România erau şeful statului, deputatul PDL Valeriu Tabără şi fostul vicepremier PDL Gheorghe Seculici, a cărui fată a fost cununată de Băsescu. Te-ai fi aşteptat ca doar la Antena 3 să auzi, în ore întregi de dezbateri, despre cum a poluat Băsescu apele României şi cum i-a distrus pe micii fermieri care creşteau porci.
Dar nu s-a întâmplat mai nimic. La Realitatea au apărut câteva ştiri, în seara zilei de 6 mai, dar subiectul a dispărut în cursul zilei următoare. La Antena 3, Victor Ciutacu a îngropat întreaga poveste spunând că agenţia NewsIn a tradus greşit articolul din NYT. Politicienii din PSD au fost ceva mai duri
: miliţianul-şef Dan Nica a cerut ca ziarul american să fie dat în judecată, iar colegul său de partid, Ilie Sârbu, a vorbit despre o conspiraţie împotriva României. Adică: dai în porcii de la Smithfield, dai în interesele naţionale ale scumpei noastre ţărişoare.
În fond, ce este atât de grav în povestea celor de la NYT? Dincolo de sugestia - discutabilă - potrivit căreia virusul H1N1 îşi are originile (şi) în pesta porcină din 2007, de la fermele Smithfield din Timiş, ceea ce ar trebui remarcat este modul în care politicienii români au adus în ţara lor o companie a cărei activitate este extrem de periculoasă pentru mediul înconjurător. Este normal ca politicienii să facă lobby pentru tot felul de afaceri economice, de genul Ford sau Renault, dar altceva este să-ţi aduci în ţară un poluator pus la colţ în lumea civilizată. Smithfield a plecat din SUA în momentul în care i s-au impus cerinţe mai dure în legătură cu protecţia mediului.
Stranie tăcerea care s-a lăsat peste marile posturi de televiziune atunci când a apărut în „New York Times” (NYT) articolul referitor la afacerile
dubioase ale companiei
Smithfield în România şi sprijinul politic de care a beneficiat această corporaţie. În fond, NYT oferea muniţie exact celor care doreau să-l atace pe Băsescu. Astfel, cei care ar fi ajutat această mare
companie să intre în România erau şeful statului, deputatul PDL Valeriu Tabără şi fostul vicepremier PDL Gheorghe Seculici, a cărui fată a fost cununată de Băsescu. Te-ai fi aşteptat ca doar la Antena 3 să auzi, în ore întregi de dezbateri, despre cum a poluat Băsescu apele României şi cum i-a distrus pe micii fermieri care creşteau porci.
Dar nu s-a întâmplat mai nimic. La Realitatea au apărut câteva ştiri, în seara zilei de 6 mai, dar subiectul a dispărut în cursul zilei următoare. La Antena 3, Victor Ciutacu a îngropat întreaga poveste spunând că agenţia NewsIn a tradus greşit articolul din NYT. Politicienii din PSD au fost ceva mai duri
: miliţianul-şef Dan Nica a cerut ca ziarul american să fie dat în judecată, iar colegul său de partid, Ilie Sârbu, a vorbit despre o conspiraţie împotriva României. Adică: dai în porcii de la Smithfield, dai în interesele naţionale ale scumpei noastre ţărişoare.
În fond, ce este atât de grav în povestea celor de la NYT? Dincolo de sugestia - discutabilă - potrivit căreia virusul H1N1 îşi are originile (şi) în pesta porcină din 2007, de la fermele Smithfield din Timiş, ceea ce ar trebui remarcat este modul în care politicienii români au adus în ţara lor o companie a cărei activitate este extrem de periculoasă pentru mediul înconjurător. Este normal ca politicienii să facă lobby pentru tot felul de afaceri economice, de genul Ford sau Renault, dar altceva este să-ţi aduci în ţară un poluator pus la colţ în lumea civilizată. Smithfield a plecat din SUA în momentul în care i s-au impus cerinţe mai dure în legătură cu protecţia mediului.
SMS-uri pentru Ceauşescu şi gripa porcină made by Băsescu
vea dreptate şi Fane Spoitoru când spunea despre România că este cea mai ţară proastă. Eu cel puţin aşa am simţit miercuri seara, uitându-mă la televizor. Butonând telecomanda, am dat peste televiziunea poporului, care ne cerea să trimitem SMS-uri cu întrebări pentru Elena şi Nicolae Ceauşescu, despre care am aflat că vor intra în contact direct cu cei care se uită la OTV. Uau!
E grav cu criza dacă Dan Diaconescu a ajuns să apeleze la Ceauşeşti pentru a mai face ceva rating, în condiţiile în care Elodia n-a mai apărut nicăieri în lume, iar Tolea zace în închisoare. Mai tare decât şedinţele de spiritism ale lui Diaconescu a fost însă Realitatea TV, care ne informa grav că prestigiosul cotidian american „New York Times“ scrie, într-un articol, că gripa porcină, devenită celebră, îşi are originile chiar la noi în România şi, mai mult, în acest context face referire şi la Traian Băsescu. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu e vinovat de apariţia gripei aviare. Ăsta da subiect! În studioul televiziunii au dat năvală pe loc analişti, specialişti şi, bineînţeles, politicieni care comentau desigur legătura preşedintelui cu gripa porcină.
E grav cu criza dacă Dan Diaconescu a ajuns să apeleze la Ceauşeşti pentru a mai face ceva rating, în condiţiile în care Elodia n-a mai apărut nicăieri în lume, iar Tolea zace în închisoare. Mai tare decât şedinţele de spiritism ale lui Diaconescu a fost însă Realitatea TV, care ne informa grav că prestigiosul cotidian american „New York Times“ scrie, într-un articol, că gripa porcină, devenită celebră, îşi are originile chiar la noi în România şi, mai mult, în acest context face referire şi la Traian Băsescu. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu e vinovat de apariţia gripei aviare. Ăsta da subiect! În studioul televiziunii au dat năvală pe loc analişti, specialişti şi, bineînţeles, politicieni care comentau desigur legătura preşedintelui cu gripa porcină.
Un nou presedinte pentru linistea porcilor
Mai nou, licuriciul mare creste porci in Romånia. Licurici se lauda pe fata ca lupta pentru eradicarea coruptiei din Romånia, dar prin dos ii foloseste pe presedinte si pe premier ca sa puna o vorba buna pentru investitiile dubioase ale puilor lui licurici. Una dintre cele mai murdare investitii ale lui licurici, in afara de Bechtel, care ne-a ucis speranta ca o sa mai iesim vreodata la liman pe autostrada, este cea a fermelor Smithfield de crestere a porcilor, care prin alte parti ale planetei a inceput sa ucida oameni. Afacerile
cu porci put la propriu si la figurat. Smithfield a falimentat firmele
de porcine autohtone si a imputit Banatul, astfel ca balegarul triumfal al grajdurilor sale a dat pe din laturi si se revarsa direct in sosea, pe sol si in råuri. Cånd pesta porcina si-a luat tainul, zeci de mii de porci Smithfield s-au descompus sub cerul liber, fara a fi incinerati, caci operatiunea costa si in goana dupa profit rapid o iei intotdeauna pe scurtatura, ocolind legea. Deschizatorul de drumuri al investitiei Smithfield este Nicholas Taubman, fostul ambasador al lui licurici la Bucuresti, cel putin asa sustine New Tork Times, intr-un articol pe tema mortii provocate de gripa porcina. In prima faza, Taubman a acuzat Romånia de coruptie la vårf. In faza a doua, vårfurile s-au aplecat la pamånt, pentru ca Taubman sa-si poata introduce clientii
Smithfield pe usa de serviciu. Ne bagi porcii in Romånia, i-a zis licurici lui Basescu, noi bagam Romånia in NATO. Smithfield si-a facut firma
de lobby si Romånia a intrat in NATO, calare pe porcul lui licurici. Dar Seculici? Fostul vicepremier Seculici, si nasul de cununie al Ioanei Basescu, a construit zece ferme pentru porcii Smithfield, prin firma sa de arhitectura. Dar Basici? Påna sa izbucneasca gripa porcina, lucrurile au mers brici si, la un moment dat, Base i-a multumit lui Smithfield pentru uriasa sponsorizare de 20 de mii de euro
cu care a contribuit la summitul NATO. Concluzie: desi se lauda ca mai bine ii da un pupic licuriciului mare, decåt mai multe multe licuricilor mici, påna la urma Base i-a aplicat un sarut chiar porcului licuriciului mare.
cu porci put la propriu si la figurat. Smithfield a falimentat firmele
de porcine autohtone si a imputit Banatul, astfel ca balegarul triumfal al grajdurilor sale a dat pe din laturi si se revarsa direct in sosea, pe sol si in råuri. Cånd pesta porcina si-a luat tainul, zeci de mii de porci Smithfield s-au descompus sub cerul liber, fara a fi incinerati, caci operatiunea costa si in goana dupa profit rapid o iei intotdeauna pe scurtatura, ocolind legea. Deschizatorul de drumuri al investitiei Smithfield este Nicholas Taubman, fostul ambasador al lui licurici la Bucuresti, cel putin asa sustine New Tork Times, intr-un articol pe tema mortii provocate de gripa porcina. In prima faza, Taubman a acuzat Romånia de coruptie la vårf. In faza a doua, vårfurile s-au aplecat la pamånt, pentru ca Taubman sa-si poata introduce clientii
Smithfield pe usa de serviciu. Ne bagi porcii in Romånia, i-a zis licurici lui Basescu, noi bagam Romånia in NATO. Smithfield si-a facut firma
de lobby si Romånia a intrat in NATO, calare pe porcul lui licurici. Dar Seculici? Fostul vicepremier Seculici, si nasul de cununie al Ioanei Basescu, a construit zece ferme pentru porcii Smithfield, prin firma sa de arhitectura. Dar Basici? Påna sa izbucneasca gripa porcina, lucrurile au mers brici si, la un moment dat, Base i-a multumit lui Smithfield pentru uriasa sponsorizare de 20 de mii de euro
cu care a contribuit la summitul NATO. Concluzie: desi se lauda ca mai bine ii da un pupic licuriciului mare, decåt mai multe multe licuricilor mici, påna la urma Base i-a aplicat un sarut chiar porcului licuriciului mare.
Andronescu, mai tare ca Basescu
aca Basescu risca sa piarda ca Nastase, se pune problema cine va fi noul Basescu? Acum cinci ani, fostul primar general a intrat tarziu in cursa, dupa ce publicul se saturase de fata fostului premier omniprezent la televiziune, in presa sau sub forma de poster, la rascruci. Timp este, iar sondajele nu ne spun inca mare lucru. Asa cum arata cifrele, Basescu pleaca din prima pozitie, dar si contracandidatii sai au de ce sa se agite. Presedintele este in scadere, dar cei care urca se impiedica in propria limba, care le atarna de efort, unde mai pui ca nici nu prea-i ajuta la castigat voturi. Antonescu vorbeste mult, spunand acelasi lucru, si se incurca in fraze stufoase, dificil de urmarit. Nici macar la el in parohie n-a reusit decat locul trei, la uninominal... Geoana, meditat de Vanghelie, a facut progrese la testul de ferentareza, dar mai are de recuperat la umor si pare o prada usoara in lupta din confruntarile televizate. Evident, sondajele sunt mereu puse la indoiala, dar exista o masuratoare mai presus de contestari: ratingul. La inceputul mandatului, Basescu era mai urmarit ca un meci de fotbal. Prezent la TVR, dupa o tacere mai lunga, presedintele a crescut audienta, e drept, de la 1,5 la 3 puncte de rating, dar in acelasi interval posturile comerciale faceau, cumulat, 21 de puncte, adica de sapte ori mai mult. E un semnal ca publicul s-a saturat de vorbe si e tot mai putin interesat de politica. Pe actualul trend, la urne se va duce doar o minoritate, plus aparatul de partid si clientela politica. Ce surprize ar putea, deci, sa apara? Una ar putea fi Ecaterina Andronescu: are in spate un partid care stie sa se mobilizeze, iar fosta guvernare ne-a aratat ce puternica e clientela din orbita Invatamantului. In plus
, Cati a reusit sa-l bata mar pe Traian in prima confruntare serioasa din actuala legislatura. Sa nu uitam ca Andronescu a fost cea care a propus marirea salariilor profesorilor, aducand voturi PSD si, totusi, a reusit sa supravietuiasca maniei populare. Mai mult, a semnat acordul cu sindicatele, de care s-a despartit cu juraminte de prietenie. Basescu, in schimb, a ramas sa duca in carca “eroarea” clasei politice, iar din cauza stilului sau contondent, s-a despartit de sindicate cu scrasnete din dinti. In final, a incasat un potop de injuraturi dupa ce i-a amenintat pe dascali cu somajul intr-un talk-show radiofonic. Cine e mai tare?
, Cati a reusit sa-l bata mar pe Traian in prima confruntare serioasa din actuala legislatura. Sa nu uitam ca Andronescu a fost cea care a propus marirea salariilor profesorilor, aducand voturi PSD si, totusi, a reusit sa supravietuiasca maniei populare. Mai mult, a semnat acordul cu sindicatele, de care s-a despartit cu juraminte de prietenie. Basescu, in schimb, a ramas sa duca in carca “eroarea” clasei politice, iar din cauza stilului sau contondent, s-a despartit de sindicate cu scrasnete din dinti. In final, a incasat un potop de injuraturi dupa ce i-a amenintat pe dascali cu somajul intr-un talk-show radiofonic. Cine e mai tare?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
