Carte-eveniment semnata de Marie-France Ionesco si lansata de Humanitas
Editura Humanitas anunta o lansare-eveniment, cea a volumului Portretul scriitorului in secol - Eugene Ionesco (1909- 1994) de Marie-France Ionesco. Cartea va fi prezentata publicului la sediul Institutului Francez din Bucuresti joi, 10 aprilie, ora 17.00 de catre autoare, alaturi de care se vor afla Lucian Pintilie, Gabriel Liiceanu si Vlad Zografi. Despre carte Marie-France Ionesco spune: "La origine trebuia sa fie un interviu... S-a transformat intr-un portret al scriitorului in secol, cu angajamentele si optiunile sale, cu prieteniile si mai ales cu scrierile sale, fata in fata cu sine insusi si cu propriile interogatii". Cartea incearca sa contureze un raspuns celor doua volume care pun in discutie aspecte ale vietii scriitorului - Ionesco in tara tatalui de Marta Petreu si mult discutata Cioran, Eliade, Ionesco: uitarea fascismului de Alexandra Laignel-Lavastine. Mai presus insa de orice, Portretul scriitorului in secol este, spun editorii, "o cale pentru apropierea de unul dintre cei mai mari scriitori nascuti in Romania". Lansarea volumului editat de Humanitas este organizata in colaborare cu Serviciile culturale ale Ambasadei Frantei si Institutul Francez. Marie-France Ionesco se va afla in Romania si pentru a participa la Gala UNITER unde a fost invitata sa inmaneze unul dintre Premiile Criticii.
miercuri, 23 septembrie 2009
"Padurea spanzuratilor", cartea unui film
Probabil ca nu vom sti niciodata, cu adevarat, intensitatea framantarilor ce au pus capat carierei de cineast a celui care, in 1965, obtinea la Cannes, cu "Padurea spanzuratilor", una dintre cele mai importante recunoasteri dobandite vreodata de un lungmetraj de fictiune romanesc: Premiul pentru regie. Anii au trecut si filmul lui Liviu Ciulei a ramas o referinta la care cinefilii, istoricii, studentii se intorc mereu. Editura Tehnica a lansat o carte-unicat, un volum cu proportii si structura de album in ale carei pagini autorul, Virgil Petrovici, asaza o atotcuprinzatoare biografie a exceptionalei ecranizari a romanului lui Liviu Rebreanu, cu tot ceea ce implica aceasta: nasterea, iesirea in lume, destinul, receptarea creatiei. Opera este luminata din multiple unghiuri, ale autorului, ale principalilor sai colaboratori, ale actorilor care si-au legat pentru totdeauna numele de "Padurea spanzuratilor": Victor Rebengiuc, Ana Szeles, Andrei Csiky, Ion Caramitru, Mariana Mihut, Valeriu Arnautu. Opiniile criticii din epoca, documentele din presa noastra sau cea internationala, studiile si exegezele vremii datorate unor importanti cronicari si istorici stau alaturi de privirea critica a altor generatii. Le uneste, peste decenii, convingerea ca filmul, aflat in programele a peste 120 de Cinemateci ale lumii, este, in sine, un intreg capitol al cinematografului romanesc.
Instructorul electronic costa minimum 1.530 de dolari
De cativa ani incoace, ideea de "fitness" si cea de "body-building" au inceput sa prinda si-n Romania. Numai ca, fie din lipsa de timp, fie din comoditate, oamenii evita sa frecventeze o sala de profil. Pentru toti acestia exista insa "o solutie la domiciliu", ce-i drept fara un instructor specializat, dar cu aceeasi aparatura. Care aparatura costa, insa, mult mai mult decat un abonament lunar la un complex sportiv. O bicicleta Kettler Astor, cu computer de antrenament detasabil, una Esprit cu sistem de declansare magnetica ori una Sirius cu scaun ergonomic pentru confort costa intre 9.143.000 si 16.700.000 de lei. O bara de tractiuni cu gantere si/sau haltere pe filet sau una pentru biceps cu/fara filet, flexibila, dupa gusturi, valoreaza intre 474.000 si 1.850.000 de lei. Ganterele obisnuite sau cele pentru jogging pot ajunge pana la 700.000 de lei, in functie de greutate. Un aerobic stepper costa 1.746.000 de lei, iar o coarda de sarit e curat chilipir: 213.000 de lei. Insa produsele care inlocuiesc instructorii cantaresc serios in bugetul unei familii obisnuite. In Romania, o asemenea aparatura poate fi cumparata de la hotel Marriott. Cei de aici au numit-o "home-line" si consta intr-o serie de echipamente de dimensiuni reduse, special concepute pentru locuintele de orice fel. Capul de afis il constituie bicicleta cardio cu display, pe care apar informatii despre tipul de antrenament si efectele sale, caloriile consumate si ritmul cardiac. Cea mai ieftina bicicleta costa 1.530 USD, cam tot atat cat ar costa abonamentul pe un an de zile la salonul de fitness Marriott World Class. La acelasi pret se vand si benzile de alergare sau "elipticul" - un aparat care imita mersul pe schiuri. "Exista, desigur, romani care platesc acesti bani pentru aparatura profesionala, dar, din cauza preturilor, tendinta este sa cumpere produse mai ieftine si cu o durata de viata mai scurta", spune Cezar Gregoriev, manager de vanzari la firma care le comercializeaza. Desigur, firma respectiva nu este singura care vine pe piata cu astfel de oferte. Se produc asemenea aparate si in cateva fabricute din tara, la preturi ceva mai mici, dar nu la aceeasi calitate. Totusi, un abonament la o sala de fitness este alegerea cea mai la indemana pentru cei care vor sa faca miscare. Exista sali de lux, precum cea de la Marriott, unde abonamentul anual poate ajunge si la 1.800 de dolari, dar si unele de cartier, unde platesti doar 300.000-400.000 de lei pe luna. In acest caz, amortizarea costului unei biciclete "obisnuite" se face in aproximativ un an. Sala de fitness are dezavantajele ei: aglomeratia si timpul pierdut pe drum. Asta
Max Factor n-a mers la scoala
Max Factor s-a nascut in Lodz, Polonia, la mijlocul secolului XIX, intr-o familie cu 10 copii. Pentru ca nu-si permiteau sa-si trimita copiii la scoala, cand Max Factor a implinit 8 ani, parintii l-au trimis ca ucenic al unui farmacist stomatolog. Dupa ani de lucru in laborator, Max Factor a inceput sa fie fascinat de formele umane, asa ca si-a deschis un magazin intr-o suburbie a Moscovei, in care vindea rujuri, creme, parfumuri si peruci. O trupa de teatru a inceput sa apeleze la cosmeticele lui Factor in timpul reprezentatiilor pentru nobilimea ruseasca si, astfel, s-a deschis usa succesului pentru Max Factor. Nobilimea ruseasca l-a numit expert in cosmetice pentru familia regala si pentru Opera Imperiala ruseasca. In 1904, Factor si familia sa au ajuns in SUA, iar in 1908 s-au mutat in Los Angeles, unde succesul nu a intarziat sa apara. In 1918, Factor a creat un machiaj special pentru actorii de la Hollywood. In curand, starurile americane au devenit clienti fideli ai studioului Max Factor, iar producatorii au devenit din ce in ce mai interesati de perucile naturale create de el. Asa ca Factor a fost de acord sa inchirieze peruci pentru filmele western. Singura conditie pusa de Factor a fost aceea ca fiii sai sa aiba mici roluri in filmele respective, astfel incat acestia sa aiba grija de perucile mai scumpe. Cosmeticele lui Factor au fost introduse pe piata in anul 1920, cu ideea ca fiecare fata sa poata arata ca un star de cinema folosindu-le.
Electrocasnicele - mai ieftine la marile magazine decat la reprezentante
Marile firme producatoare de electrocasnice ofera posibilitatea achizitionarii produselor direct de la reprezentanta. Avantajul este in primul rand pretul, mai mic decat cel practicat in magazine (care isi adauga si comisionul propriu). Nu e de neglijat nici sfatul specializat in ce priveste utilizarea articolelor cumparate. Cu toate acestea, nu la reprezentanta, ci la marile magazine gasiti cel mai mic pret de pe piata. Hipermarketuri sau cash-and-carry ca Metro ori Carrefour sau marii dealeri de electrocasnice (Amadeus, Flanco, Altex, Domo) au in fiecare luna oferte promotionale. Fie ca vor sa scape de stoc, fie ca doresc sa atraga clientii, magazinele respective scot anumite produse la vanzare, cu pret redus. Un televizor Panasonic TX21JT2, care costa 8.299.000 la magazinul firmei, de pe Calea Mosilor, apare in catalogul cu oferte speciale de la Altex la doar 7.999.000 lei. Combina audio SC AK 200, de la acelasi producator, costa si ea cu 500.000 lei mai putin (9.999.000 lei) la Altex fata de Panasonic (10.499.000 lei). In cazul angrourilor insa, pretul mai convenabil implica si riscuri pe masura. Aici, clientul primeste aparatul sigilat, in cutie, il plateste fara sa il vada macar si abia dupa ce trece de casa poate merge cu el la standul de proba, pentru a verifica daca functioneaza. Chiar si la un televizor "de firma", insa, calitatea imaginii sau a sunetului poate varia de la un articol la altul. Aceasta se intampla in primul rand pentru ca majoritatea aparaturii audio-video de pe piata romaneasca este fabricata in Europa de Est, nu cu piese originale. Daca nu esti multumit de televizorul cumparat trebuie sa intri din nou in magazin, cu aparatul in brate, ca sa il schimbi. Oricum, personalul de la standul de proba va insista ca televizorul nu e reglat, ca semnalul e slab in interiorul magazinului si ca aparatul nu are nimic.
Macrameurile de la Izvorul Crisului - in magazinele din Austria, SUA si Japonia
La 40 de kilometri de Cluj-Napoca se afla o comunitate devenita celebra in toata Europa, ba chiar in SUA sau Japonia, gratie mesterilor artizani. In Izvoru Crisului, agricultura a fost intotdeauna imposibila, dar acum 115 ani oamenii au gasit solutia la saracie: artizanatul. Acum, in Izvoru Crisului sunt aproximativ 200 de asociatii familiale care presteaza activitati de artizanat, iar obiectele care ies din mainile lor sunt cerute peste tot in lume, existand comenzi ferme, unele din partea unor magazine renumite. La strada, aproape in fata fiecarei case se gasesc mici magazine, unde nevestele mesterilor vand in valoare de zeci de milioane de lei, luna de luna, table de sah cu piese sculptate, cosuri, mese si fotolii din nuiele, macrameuri pentru mese de 12 persoane, pulovere din lana, obiecte de uz casnic cioplite in lemn, vaze din lut, oale pentru sarmale, broderii pe canepa. Un macrame poate ajunge pana la 800.000 de lei, in functie de cat de complicat este lucrat, o oala de sarmale se invarte in jur de 200.000 de lei, o farfurie pictata gasim la 100.000, iar un pulover din lana pura face 300.000 de lei. Clientii artizanilor se impart in trei categorii: in primul rand ar fi romanii care circula pe E 60, atrasi de bogatia de exponate sau care intentioneaza sa faca un cadou rudelor din strainatate venite in vizita. Vin apoi cei care doresc sa cumpere obiecte de uz gospodaresc direct de la producatori (linguri din lemn, cosuri de paine, "funduri" din lemn pentru tocat legume, oale pentru sarmale si muraturi). Dar categoria care asigura cea mai banoasa desfacere nu se afla in tara. Mesterii din Izvoru Crisului, in frunte cu primarul, Antal Janos, si-au deschis magazine in Ungaria si Austria, intentionand sa "penetreze" inclusiv piata din Statele Unite ale Americii. Pentru "straini", insa, preturile sunt mai mari: un joc de sah sculptat in lemn ajunge pana la 50 de euro, o icoana pana la 100.
La Mega Image afli pretul abia dupa ce cumperi
Aviz potentialilor clienti ai supermarketurilor Mega Image: inainte de a cumpara, asigurati-va ca pretul de la raft este pretul real al produselor! De cele mai multe ori, din douazeci de articole expuse in galantar, abia zece au eticheta vizibila cu pretul, si acela nu intotdeauna corect! Multe magazine din reteaua Mega Image sufera de o lipsa acuta de spatiu - marfa este inghesuita pe rafturi, in carucioare, pe jos, asa ca unde sa mai incapa si etichetele respective?! Veti afla insa imediat costul borcanului de zacusca, daca aveti ghinionul sa il scapati pe jos si sa se sparga. Din cauza ca stau claie peste gramada, produsele urmeaza de multe ori principiul "tragi unul, cad toate"! Plata pagubelor ii revine, desigur, "neindemanaticului" cumparator. Intrebati, asadar, la casa, cat costa produsele carora nu le-ati aflat pretul; oricum, la raion, in zadar cautati pe cineva care sa va dea aceasta informatie. Conducerea magazinului, din b-dul Iuliu Maniu, confirma ca astfel de situatii pot aparea.
Tirbusoane profesionale la zece milioane de lei bucata si rasnite Peugeot fara moarte
E ziua sefului sau a unui partener important de afaceri: care e cadoul ideal? Cravata de matase, scrumiera de cristal - banal, set after shave sau parfum frantuzesc - prea intim si destul de riscant, gusturile fiind greu de nimerit, agende, pixuri si stilouri - cu siguranta ca sarbatoritul are zeci de astfel de obiecte, care zac prin sertare... Dar o rasnita de cafea marca Peugeot, din lemn si otel inox, cu aspect impecabil si garantata pe viata? Nu e nici o greseala, chiar Peugeot. Putini stiu ca fratii Peugeot si-au inceput afacerea cu rasnite de piper si cafea, nu cu automobile. In Capitala, atat rasnitele Peugeot, cat si o serie de alte obiecte de design, premiate la concursuri internationale, se gasesc intr-un magazin deschis de curand la Galeriile Kretzulescu - Magazinul Muzica. Produsele sunt aduse din Italia, Franta, Danemarca, si se adreseaza clientilor cu gusturi rafinate. Iata o lista de posibile cadouri pentru clienti exigenti, cu stare: - Rasnite Peugeot pentru sare/piper, din otel, otel si lemn, plastic transparent, cu preturi variind intre 700.000 si 1.800.000 lei bucata (de obicei se vand la set de cate doua); - Rasnite de cafea Peugeot (lemn, otel, ceramica), cu mecanism reglabil care permite o macinare din cele mai fine: 2.490.000 lei; - set cadou de accesorii pentru vin/sampanie (tirbuson, termometru, dop care videaza/scoate aerul din sticla): 790.000-3 milioane lei; - frapiera portabila pentru vin/sampanie (arata ca un manson de tipul celor de luat tensiunea, care se fixeaza cu o banda tip "arici" pe corpul sticlei, dupa ce a fost lasata in prealabil un timp in congelator): 790.000 lei; - pentru maestri ai vinului, tirbuson profesional, care se fixeaza fie pe masa, fie pe perete: 9.950.000 lei; - suport modular pentru vin, produs de designer, premiat international: 2.150.000 lei; - carafa vin cu gat dublu: 1.490.000 lei; - colier anti-picaturi de montat pe gatul sticlei de vin: 290.000 lei; - Vas cuburi de gheata (Ice Cube Cooler), produs de designer: 2.990.000 lei; - Suport tip tabachera pentru carti de credit/carti de vizita, din otel, produs de designer: 2.250.000 lei. Atentie: celebrul mecanism Peugeot este practic fara moarte, cu conditia sa fie folosit pentru macinarea unui singur tip de ingredient.
Carrefour Militari se extinde
Carrefour, primul grup de distributie din Europa si al doilea din lume, extinde suprafata de vanzare a hypermarketului din Militari cu 2.000 m2, incepand cu 7 aprilie 2003. "Aceasta extindere a magazinului se inscrie in ambitiosul proiect de dezvoltare a centrului comercial Carrefour Militari, afirma Francois Oliver, Director Executiv Carrefour Romania. Cerintele clientilor nostri sunt din ce in ce mai diversificate si mai complexe si acest lucru reprezinta o adevarata provocare pentru noi. Intentionam sa dezvoltam si pe viitor acest centru, prin construirea unui retail park cu magazine specializate, restaurante, un cinematograf multiplex, un showroom auto si un magazin Mobexpert care va fi inaugurat in vara acestui an". Planul de extindere implica doua departamente ale hypermarketului: departamentul "Bazar", unde vor fi puse in vanzare aproximativ 2.000 de noi produse, punctul forte reprezentandu-l zona dedicata amenajarii casei si departamentul de "Electrice si electrocasnice". In cadrul departamentului "Bazar", raioanele "Amenajarea casei - Bricolaj - Sezonier", complet restructurate, acopera toata gama produselor necesare pentru amenajarea casei, de la seturi complete de mobila de bucatarie sau dormitor, pana la unelte pentru gradinarit. Un alt univers caruia i s-a acordat o atentie deosebita este cel cultural, cu accent pe "Carti", "Papetarie", "Casete video" si "Muzica". Astfel, a fost dezvoltat un nou concept de "Instrumente Muzicale", unic pe piata romaneasca prin gama sa complexa de produse. Toate instrumentele pot fi incercate in hypermarket. Departamentul "Electrice si electrocasnice" va dezvolta gama de produse de informatica si electrocasnice: cuptoare cu microunde, frigidere sau hote.
Diferentele intre dobanzile la depozite si cele la credite - inca foarte mari
Cu toate acestea, in 2002 profitabilitatea bancilor a scazut de la 3,10% la 2,71%
Multi se intreaba de ce primesc putin pentru depunerile la banci si platesc mult cand au nevoie de credite. In ultimul timp, bancile au redus drastic dobanzile la depozite, dar mai putin pe cele la credite. Asa se face ca, pe buna dreptate, depunatorii se revolta cand vad ca iau doar 11-13 la suta (in medie) pentru leii pastrati la banca, dar trebuie sa plateasca intre 24 si 27 la suta pentru un imprumut bancar, ceea ce inseamna, in medie, cu peste 10 puncte procentuale mai mult. Nici la valuta, raportul nu arata mai bine: marjele (diferenta intre dobanzile platite si cele incasate de banci) sunt cu peste 7 puncte procentuale mai mari. De exemplu, pentru un depozit in euro bancile acorda in medie, in functie de perioada, o dobanda de 1,5-2,5 la suta, dar iti dau credite la dobanzi de 8,5 ba chiar peste 10 la suta. Privita singular, situatia de mai sus este revoltatoare. Dintr-o alta perspectiva, se poate constata insa ca ea este "intretinuta" de o suita de conditii. "Piata este in continuare una a creditorului si nu una a imprumutatului", spune Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. Altfel spus, cererea este cu mult mai mare decat oferta, ceea ce le permite (inca) bancilor sa aplice marje inalte, deoarece competitia nu a atins "punctul critic" care antreneaza schimbari majore. Oficialul HVB mai spune ca, in plus, inflatia este inca mare, bancile nu au gasit surse alternative pentru obtinerea de venituri si nu si-au redus suficient costurile. In opinia sa, cresterea competitiei, reducerea riscului de tara si cresterea ratingurilor companiilor vor atrage dupa sine o scadere a marjelor respective. Marje din care bancile isi asigura profitul. Pentru presedintele CEC, Constantin Teculescu, marjele mari sunt si rezultatul faptului ca marea majoritate a resurselor atrase de banci sunt pe termen scurt, in timp ce plasarea lor se face pe termen mediu si lung. "Daca dobanda este fluctuanta, o marja mare nu se justifica. La valuta, marjele de peste 7-9 la suta sunt exagerate", mai spune Teculescu, adaugand ca ele vor trebui sa scada pe masura ce bancile vor atrage fondurile valutare importante care vor veni din zona UE. Si politica BNR tine sus marjele Politica Bancii Nationale nu poate lipsi din nici o discutie despre nivelul marjelor. "O parte din atrasi de banci la dobanzi de 12-13 la suta se duc la BNR, care plateste dobanzi de sase la suta", spune Teculescu. Mai transant, presedintele BRD-SocGen, Bogdan Baltazar, spune ca nivelul marjelor este determinat si de "retribuirea jalnica a enormei proportii din resursele atrase de BNR de la banci". De exemplu, la rezervele minime obligatorii in valuta atrase de la banci (care reprezinta 25 la suta din resursele valutare ale acestora) BNR plateste dobanzi de 0,75 la cele in dolari si 1 la suta la euro, fata de 1,5 la suta sau chiar mai mult cat platesc bancile pentru atragerea respectivelor surse. Spre deosebire de ceilalti bancheri, Baltazar spune ca o marja de peste 10 puncte procentuale (la lei) este civilizata, el argumentandu-si afirmatia prin conditiile de piata specifice Romaniei. "Marjele reflecta in primul rand costurile mari de intermediere financiara de la noi, raportate la resursele si plasamentele bancilor. Putinele resurse care intra in sistemul bancar nu-si gasesc plasamente bune", spune Baltazar. El a invocat si faptul ca in 2002, profitabilitatea pe sistemul bancar a scazut destul de drastic, comparativ cu 2001. Cifrele BNR arata ca profitabilitatea (profit raportat la activele bancilor) a scazut de la 3,10 in 2001 la 2,71 la suta in 2002. Oficialul bancar explica aceasta situatie prin faptul ca desi dobanzile si chiar marjele au scazut in ultimul an, capacitatea de rambursare a agentilor economici s-a inrautatit, iar, in plus, normele de creditare s-au inasprit, umfland costurile bancilor. Baltazar spune ca asanarea climatului economic si reducerea rezervelor minime obligatorii sunt doua din conditiile necesare reducerii marjelor. La randul sau, Marinel Burduja, vicepresedintele Raiffeisen Bank, crede ca marjele sunt o reflectie a starii de incredere in progresele economiei reale si ca exista o tendinta pozitiva de reducere a acestora. "O marja de peste 10 la suta este in afara regulii si ratiunii", spune Burduja, afirmand ca ele vor scadea pe masura ce competitia va creste. Sintetizand, dincolo de toate explicatiile economice, un lucru este cert: bancile cer mai mult decat dau pentru ca inca isi permit. Pana cand, ramane de vazut.
Multi se intreaba de ce primesc putin pentru depunerile la banci si platesc mult cand au nevoie de credite. In ultimul timp, bancile au redus drastic dobanzile la depozite, dar mai putin pe cele la credite. Asa se face ca, pe buna dreptate, depunatorii se revolta cand vad ca iau doar 11-13 la suta (in medie) pentru leii pastrati la banca, dar trebuie sa plateasca intre 24 si 27 la suta pentru un imprumut bancar, ceea ce inseamna, in medie, cu peste 10 puncte procentuale mai mult. Nici la valuta, raportul nu arata mai bine: marjele (diferenta intre dobanzile platite si cele incasate de banci) sunt cu peste 7 puncte procentuale mai mari. De exemplu, pentru un depozit in euro bancile acorda in medie, in functie de perioada, o dobanda de 1,5-2,5 la suta, dar iti dau credite la dobanzi de 8,5 ba chiar peste 10 la suta. Privita singular, situatia de mai sus este revoltatoare. Dintr-o alta perspectiva, se poate constata insa ca ea este "intretinuta" de o suita de conditii. "Piata este in continuare una a creditorului si nu una a imprumutatului", spune Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. Altfel spus, cererea este cu mult mai mare decat oferta, ceea ce le permite (inca) bancilor sa aplice marje inalte, deoarece competitia nu a atins "punctul critic" care antreneaza schimbari majore. Oficialul HVB mai spune ca, in plus, inflatia este inca mare, bancile nu au gasit surse alternative pentru obtinerea de venituri si nu si-au redus suficient costurile. In opinia sa, cresterea competitiei, reducerea riscului de tara si cresterea ratingurilor companiilor vor atrage dupa sine o scadere a marjelor respective. Marje din care bancile isi asigura profitul. Pentru presedintele CEC, Constantin Teculescu, marjele mari sunt si rezultatul faptului ca marea majoritate a resurselor atrase de banci sunt pe termen scurt, in timp ce plasarea lor se face pe termen mediu si lung. "Daca dobanda este fluctuanta, o marja mare nu se justifica. La valuta, marjele de peste 7-9 la suta sunt exagerate", mai spune Teculescu, adaugand ca ele vor trebui sa scada pe masura ce bancile vor atrage fondurile valutare importante care vor veni din zona UE. Si politica BNR tine sus marjele Politica Bancii Nationale nu poate lipsi din nici o discutie despre nivelul marjelor. "O parte din atrasi de banci la dobanzi de 12-13 la suta se duc la BNR, care plateste dobanzi de sase la suta", spune Teculescu. Mai transant, presedintele BRD-SocGen, Bogdan Baltazar, spune ca nivelul marjelor este determinat si de "retribuirea jalnica a enormei proportii din resursele atrase de BNR de la banci". De exemplu, la rezervele minime obligatorii in valuta atrase de la banci (care reprezinta 25 la suta din resursele valutare ale acestora) BNR plateste dobanzi de 0,75 la cele in dolari si 1 la suta la euro, fata de 1,5 la suta sau chiar mai mult cat platesc bancile pentru atragerea respectivelor surse. Spre deosebire de ceilalti bancheri, Baltazar spune ca o marja de peste 10 puncte procentuale (la lei) este civilizata, el argumentandu-si afirmatia prin conditiile de piata specifice Romaniei. "Marjele reflecta in primul rand costurile mari de intermediere financiara de la noi, raportate la resursele si plasamentele bancilor. Putinele resurse care intra in sistemul bancar nu-si gasesc plasamente bune", spune Baltazar. El a invocat si faptul ca in 2002, profitabilitatea pe sistemul bancar a scazut destul de drastic, comparativ cu 2001. Cifrele BNR arata ca profitabilitatea (profit raportat la activele bancilor) a scazut de la 3,10 in 2001 la 2,71 la suta in 2002. Oficialul bancar explica aceasta situatie prin faptul ca desi dobanzile si chiar marjele au scazut in ultimul an, capacitatea de rambursare a agentilor economici s-a inrautatit, iar, in plus, normele de creditare s-au inasprit, umfland costurile bancilor. Baltazar spune ca asanarea climatului economic si reducerea rezervelor minime obligatorii sunt doua din conditiile necesare reducerii marjelor. La randul sau, Marinel Burduja, vicepresedintele Raiffeisen Bank, crede ca marjele sunt o reflectie a starii de incredere in progresele economiei reale si ca exista o tendinta pozitiva de reducere a acestora. "O marja de peste 10 la suta este in afara regulii si ratiunii", spune Burduja, afirmand ca ele vor scadea pe masura ce competitia va creste. Sintetizand, dincolo de toate explicatiile economice, un lucru este cert: bancile cer mai mult decat dau pentru ca inca isi permit. Pana cand, ramane de vazut.
Firmele private vor putea derula licitatii electronice
"Ofertele pentru extinderea e-licitatie.ro pot fi depuse pana la data de 30 mai", a anuntat, ieri, ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, la cea de-a patra Conferinta Sud-Est Europeana pentru Noua Economie, organizata la Romexpo. Firmele interesate sa participe la proiectul de extindere a sistemului electronic de achizitii publice (SEAP) pot cumpara caietul de sarcini pana la 15 aprilie. Potrivit ministrului Nica, costurile realizarii celei de-a doua etape a SEAP se ridica la 5 milioane dolari. "Si firmele private vor putea derula licitatii in cadrul sistemului", a anuntat ministrul Comunicatiilor. Extinderea sistemului electronic de achizitii publice va permite derularea zilnica a 100.000 de licitatii. Cea de-a patra Conferinta Sud-Est Europeana pentru Noua Economie, organizata de Comisia Europeana, CCIRB, ASE, Asociatia Romana pentru Comert Electronic si Institutul Central de Cercetare-Dezvoltare in Informatica, reuneste peste 200 de persoane, reprezentanti ai firmelor IT&C, bancilor, asociatiilor profesionale etc.
Banca Romaneasca - depozite pe 18 si 24 de luni pentru persoane fizice
Incepand cu 1 aprilie, Banca Romaneasca ofera persoanelor fizice posibilitatea constituirii de depozite pe perioade de 18 luni si 24 de luni. Dobanda acordata este de 19% pentru depozitele in lei constituite pe o perioada de 18 luni si de 19,5% pentru cele constituite pe o perioada de 24 de luni. Pentru depozitele in lei pe 1 luna si 3 luni dobanzile au ramas neschimbate adica 14% si respectiv 16,5%, iar pentru cele pe 6, 9 si 12 luni acestea au scazut cu un punct procentual. Astfel, pentru depozitele pe 6 luni dobanda este de 17,5%, pe 9 luni este de 18%, iar pentru 12 luni de 18,5%. Pentru dopozitele constituite in valuta (USD, Euro, GBP si CHF) dobanda nu s-a modificat.
Oresa Ventures pregateste investitii de 20 de milioane de dolari in Romania
Oresa Ventures pregateste pentru urmatorii 2-3 ani investitii de circa 20 de milioane de dolari in Romania. Cornel Marian, managerul Oresa Romania, considera ca tara noastra a devenit atragatoare pentru investitorii straini. "In ultimii ani, piata din Romania a devenit mai predictibila, riscul perceput de investitori este din ce in ce mai mic, exista experienta in management si mai multe persoane eligibile. In acelasi timp, daca la inceput (perioada 1997-1999) fondurile de investitii trebuiau sa finanteze aproape in totalitate afacerile pentru ca bancile erau destul de reticente, acum e altfel, bancile acordand o serie de imprumuturi avantajoase", spune Cornel Marian. Oresa Ventures Romania este prezenta pe piata romaneasca din 1997 fiind reprezentanta Companiei de investitii Oresa detinuta in proportie de 100% de CELOX, un fond privat suedez de investitii. Presedintele acesteia este Jonas af Jockhanick, fondatorul companiei Oriflame. Cornel Marian este inca de la inceput (1997) managerul pentru investitii al Oresa Ventures pentru Europa de Est. A fost ales prin intermediul unei firme de recrutare, iar experienta si standardele de calitate le-a dobandit cu ajutorul echipei suedeze cu care a lucrat de-a lungul timpului si de la colegii din conducerile firmelor in care fondul a investit. "Fondul nu vine doar cu investitia financiara, ci si cu capital uman. Urmarim sa avem in Consiliile de Administratie oameni cu experienta de 20-30 de ani pe piata internationala (fosti directori Coca Cola Scandinavia sau Ramlosa, un important producator de apa minerala)", precizeaza reprezentantul Oresa. Investitiile realizate din 1997 si pana in prezent in Romania sunt de 20 de milioane de dolari, suma investita in 6 mari companii: Medicover, Brewering Holding, Motoractive, La Fantana (85% din actiuni), Flanco (unde detine 47% din actiuni) si Churchill Media (60% din actiuni). Dintre acestea Brewering Holding (producatorul berii Ciuc si Gambrinus) si Motoractive au fost vandute unor investitori strategici. Iesirea din investitiile respective s-a realizat fie in momentul in care firma a ajuns la maturitate si a devenit lider pe piata in domeniul respectiv, putand fi vanduta cu un pret avantajos (cazul Motoractive si Medicover), fie a existat un investitor care a facut importante achizitii, avand loc astfel un proces de consolidare a pietei (cazul Brewering Holding). Profitabilitatea acestor investitii a fost de 100% pe an. "Pentru perioada urmatoare se au in vedere investitii in domenii similare celor de pana acum: servicii, bunuri de consum (pentru a putea crea un brand), sanatate, media, precum si distributie, dar nu vor fi refuzate nici proiecte din domenii noi, daca se dovedesc a fi viabile", spune Cornel Marian
Dolarul se apreciaza fata de euro
Investitorii sunt totusi prudenti deoarece ascensiunea dolarului ar putea fi de scurta durata
Dolarul si-a reluat cresterea in raport cu euro in tranzactiile de joi, pe masura ce trupele americane se apropie de Bagdad, pozitionandu-se pentru o confruntare de importanta esentiala pentru razboiul impotriva Irakului, transmite Reuters. Dar analistii au subliniat ca ascensiunea dolarului, care urmeaza unui declin abrupt in sedinta precedenta, este susceptibila sa se inverseze, investitorii manifestand prudenta fata de mizele ridicate in timpul desfasurarii ostilitatilor. "Cursul de schimb euro/dolar fluctueaza in functie de stirile venite de pe front si, atat timp cat nimeni nu este dispus sa aloce fonduri semnificative pentru o varianta sau alta, aceasta evolutie va continua", a declarat Jesper Dannesboe, analist la Dresdner Kleinwort Wasserstein, adaugand ca incertitudinile dauneaza dolarului si ca lupta pentru Bagdad va risipi o parte din nesiguranta. Pe masura ce conflictul a intrat in cea de-a treia saptamana, dolarul a castigat jumatate de procent fata de moneda unica europeana, fiind cotat la 1,0701 unitati/euro joi, la 9,45 GMT. Insa nivelul maxim atins de dolar in raport cu euro de la inceputul razboiului a fost de 1,0498 unitati/euro, in cea de-a doua zi a conflictului. Miercuri, moneda americana a inregistrat un curs minim de 1,0952 unitati/euro, inainte ca vestile despre inaintarea trupelor SUA sa determine aprecierea sa, in urma cresterii probabilitatii ca razboiul sa se incheie mai rapid decat s-a anticipat.
Dolarul si-a reluat cresterea in raport cu euro in tranzactiile de joi, pe masura ce trupele americane se apropie de Bagdad, pozitionandu-se pentru o confruntare de importanta esentiala pentru razboiul impotriva Irakului, transmite Reuters. Dar analistii au subliniat ca ascensiunea dolarului, care urmeaza unui declin abrupt in sedinta precedenta, este susceptibila sa se inverseze, investitorii manifestand prudenta fata de mizele ridicate in timpul desfasurarii ostilitatilor. "Cursul de schimb euro/dolar fluctueaza in functie de stirile venite de pe front si, atat timp cat nimeni nu este dispus sa aloce fonduri semnificative pentru o varianta sau alta, aceasta evolutie va continua", a declarat Jesper Dannesboe, analist la Dresdner Kleinwort Wasserstein, adaugand ca incertitudinile dauneaza dolarului si ca lupta pentru Bagdad va risipi o parte din nesiguranta. Pe masura ce conflictul a intrat in cea de-a treia saptamana, dolarul a castigat jumatate de procent fata de moneda unica europeana, fiind cotat la 1,0701 unitati/euro joi, la 9,45 GMT. Insa nivelul maxim atins de dolar in raport cu euro de la inceputul razboiului a fost de 1,0498 unitati/euro, in cea de-a doua zi a conflictului. Miercuri, moneda americana a inregistrat un curs minim de 1,0952 unitati/euro, inainte ca vestile despre inaintarea trupelor SUA sa determine aprecierea sa, in urma cresterii probabilitatii ca razboiul sa se incheie mai rapid decat s-a anticipat.
Finantele au recuperat de la marii contribuabili peste 150 miliarde lei
Printre societatile controlate se numara Tarom, Telemobil, AIBO si Ana Hotels
Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din Ministerul Finantelor a virat, in primele trei luni ale anului, la bugetul de stat, 151 miliarde lei recuperate in urma executarilor silite ale datoriilor la mai multe societati. In ultimele doua luni, DGAMC a inceput controale fiscale la 42 de firme, din care a finalizat 12. Reprezentantii Finantelor au solutionat cereri de rambursare de TVA in valoare totala de peste 134 miliarde lei si, pe de alta parte, au stabilit diferente de impozite si taxe insumand aproape 16 miliarde lei, pentru care au fost aplicate penalitati si amenzi de aproximativ sapte miliarde lei. Potrivit reprezentantilor Finantelor, printre societatile controlate se numara Tarom, Telemobil, Aeroportul Otopeni si Ana Hotels. Sursele citate ne-au spus ca verificarile la aceste societati au fost facute in vederea rambursarii de TVA. De mentionat ca mari contribuabili sunt considerate societatile care la sfarsitul anului 2001 au avut de platit catre bugetul de stat cel putin 14 miliarde lei, iar cifra de afaceri era de cel putin 50 miliarde lei. Numarul contribuabililor inscrisi in evidentele DGAMC este in prezent de 446.
Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din Ministerul Finantelor a virat, in primele trei luni ale anului, la bugetul de stat, 151 miliarde lei recuperate in urma executarilor silite ale datoriilor la mai multe societati. In ultimele doua luni, DGAMC a inceput controale fiscale la 42 de firme, din care a finalizat 12. Reprezentantii Finantelor au solutionat cereri de rambursare de TVA in valoare totala de peste 134 miliarde lei si, pe de alta parte, au stabilit diferente de impozite si taxe insumand aproape 16 miliarde lei, pentru care au fost aplicate penalitati si amenzi de aproximativ sapte miliarde lei. Potrivit reprezentantilor Finantelor, printre societatile controlate se numara Tarom, Telemobil, Aeroportul Otopeni si Ana Hotels. Sursele citate ne-au spus ca verificarile la aceste societati au fost facute in vederea rambursarii de TVA. De mentionat ca mari contribuabili sunt considerate societatile care la sfarsitul anului 2001 au avut de platit catre bugetul de stat cel putin 14 miliarde lei, iar cifra de afaceri era de cel putin 50 miliarde lei. Numarul contribuabililor inscrisi in evidentele DGAMC este in prezent de 446.
BNR a cumparat euro mai putin decat in februarie
Banca Nationala a cumparat de pe piata valutara interna 57,7 milioane de euro, in luna martie, cu 79 de milioane mai putin decat in februarie, rezulta din datele furnizate printr-un comunicat al BNR. Acest fapt se datoreaza evolutiei cursului leu-euro, care, marcat de evenimentele internationale, s-a depreciat puternic, atingand luna trecuta un maxim de 36.168 lei. Desi a cumparat mai putin euro, rezervele valutare ale BNR au crescut in martie cu 21,2 milioane euro, ajungand in prezent la 5,829 miliarde euro. Valoarea rezervei de aur s-a redus din cauza evolutiilor preturilor de pe pietele internationale la 1,044 miliarde de euro, astfel ca rezervele internationale (cele valutare si cele in aur) erau la finele lunii martie de 6,87 miliarde euro.
AVAB a vandut hotelul Adriana, din Venus, cu 498 mii dolari
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a vandut, joi, prin licitatie publica, hotelul Adriana, din statiunea Venus, cu pretul de 498.189 dolari, fara TVA. Cumparatorul este firma bucuresteana Cris Style Impex SRL. Fostul proprietar S.C. Liana '95 SA avea un debit fata de AVAB, in suma de 473.000 dolari, cu alte cuvinte, debitul a fost recuperat in proportie de peste 100 la suta. Situat in apropierea plajei din statiunea Venus, complexul hotelier Adriana are in dotare un restaurant de 170 de locuri, terase amenajate in aer liber, club, disco, piscina de 240 mp - cu terasa si bar, teren de minigolf, teren de tenis si alte facilitati turistice.
Ponderea serviciilor de date in veniturile Orange va creste
Orange Romania doreste ca ponderea serviciilor de date in veniturile companiei sa creasca, pana in 2007, de la 5% la 15%, a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, Bernard Moscheni, director general al Orange Romania. "In prezent, serviciile de voce reprezinta 95% din totalul veniturilor, restul provenind din transmiterea de mesaje scrise (SMS). Speram ca, pana in anul 2007, transmisia de date sa aduca 15% din veniturile companiei", a spus Moscheni. Potrivit datelor companiei, Orange detinea la sfarsitul lunii martie o cota de piata de 48%, corespunzatoare unui numar de 2.375.000 de clienti.
Tot mai multe investitii straine de peste un milion de dolari
Agentia pentru Investitii Straine (ARIS) a efectuat in primele trei luni ale anului 2003, 35 de inregistrari in temeiul Legii 332/2001, reprezentand 18,42% din numarul total al inregistrarilor de la intrarea in vigoare a legii. Astfel, in luna ianuarie s-au inregistrat 14 noi investitii, in luna februarie 10, iar in martie 11 investitii, cu o suma totala angajata de 371 milioane de dolari (investitia trebuie realizata in 30 de luni de la data inregistrarii). Se remarca astfel o crestere semnificativa fata de aceeasi perioada a anului 2003, adica 35 fata de 13 inregistrari la sfarsitul lunii martie 2002. "Aceasta evolutie pozitiva se datoreaza cresterii indicatorilor economici, a capacitatii de a investi si a interesului pentru facilitatile oferite investitorilor, deci intr-un cuvant cresterii stabilitatii mediului economic din tara noastra", spune Marian Saniuta, presedintele ARIS, adaugand totodata ca este convins ca aceasta curba ascendenta isi va continua cursul. Pana la sfarsitul lunii martie 2003, au fost finalizate 58 de proiecte de investitii inregistrate, iar pentru lunile urmatoare ARIS negociaza cu doi importanti investitori, unul din Franta cu o investitie de peste 100 de milioane de dolari si celalalt din Germania cu o investitie de 8 milioane de dolari pentru anul 2003 si 200 de milioane de dolari pentru urmatorii 5 ani.
Liviu Nistoran a demisionat din functia de general manager al companiei GlobalNET Avenir Telecom
Liviu Nistoran a demisionat ieri din functia de general manager al companiei GlobalNET Avenir Telecom. "Motivele care au stat la baza deciziei mele de a demisiona din functia de general manager al companiei GlobalNET Avenir Telecom tin de viziunea diferita pe care o am fata de schimbarile propuse de partenerii francezi. Viziunea mea nu coincide cu ceea ce vrea grupul Avenir Telecom sa faca din GlobalNET. Firma a ajuns deja la o cifra de afaceri de aproape 15 milioane de dolari, ceea ce o plaseaza printre liderii distribuitorilor de telefonie mobila din Romania. Nivelul de performanta al companiei in acest moment se afla foarte aproape de maximum. Acesta a fost scopul meu atunci cand am infiintat aceasta firma si consider ca mi-am atins obiectivele", a declarat dl. Liviu Nistoran, motivand demisia sa. Domnul Liviu Nistoran se va ocupa in continuare de afaceri, insa in calitate de investitor. In locul domnului Liviu Nistoran, conducerea companiei Avenir Telecom l-a desemnat astazi pe domnul Petrut Stoica. Domnul Petrut Stoica lucreaza de cinci ani in cadrul firmei GlobalNET Avenir Telecom, detinand functia de director de vanzari. Din 2002, domnul Petrut Stoica a devenit director general adjunct. GlobalNET Avenir Telecom este in acest moment distribuitorul numarul 1 de telefoane mobile Nokia si dealer-ul numarul doi Orange. Firma GlobalNET a fost infiintata in 1997, de domnul Liviu Nistoran, simultan cu lansarea primei retele GSM din Romania.
Terenurile din extravilan - scutite de impozit
Contribuabilii care detin in proprietate terenuri sunt scutiti de la plata impozitului datorat pentru suprafetele din extravilanul localitatilor, a stabilit, joi, plenul Senatului, care a adoptat Ordonanta de Urgenta a Guvernului 12/2003. Potrivit actului normativ, emis in data de 13 martie, sumele platite cu titlu de impozit, dobanda, penalitati de intarziere sau alte penalitati, pentru terenurile respective, se compenseaza cu alte sume datorate bugetelor locale sau se restituie, la cerere. Senatorul PSD Victor Apostolache a amintit ca impozitul pe terenurile din extravilan se suspenda pentru un an, initiativa Guvernului fiind urmarea constatarii ca lucrarile din campania agricola sunt afectate de conditiile climaterice din primele luni ale anului. Subliniind faptul ca "nu toti taranii sunt proprietari de teren si nu toti proprietarii sunt tarani", el si-a exprimat speranta ca de anul viitor "se va intra in normalitate".
Se negociaza comisionul pentru consultant
Credit Suisse First Boston (CSFB), consultantul selectat in baza procedurilor Comisiei UE pentru privatizarea Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, a semnat contractul de servicii de consultanta cu Oficiul de Plati si Contractare Phare, pentru componenta fixa. "Cheltuielile aferente procesului de selectie a consultantului sunt asigurate dintr-o finantare acordata in cadrul unui program Phare, in valoare de doua milioane dolari, suma care acopera componenta fixa a onorariului consultantului", a declarat Doru Laurian Badulescu, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). "Pana la finele lunii in curs, urmeaza sa se semneze contractul de consultanta - componenta variabila", a mai precizat Badulescu, adaugand ca OPSPI este in negocieri cu CSFB pentru aceasta componenta. Pe langa componenta fixa, onorariul consultantului contine si o componenta variabila, care reprezinta plata activitatii prestate de acesta pana la finalizarea cu succes a procesului de privatizare, incluzand un comision calculat ca procent din valoarea tranzactiei. "Daca privatizarea celor doua distributii va fi una de succes, consultantul va primi acest comision", spune seful OPSPI. Dupa semnarea contractului, consultantul va elabora documentatia privind strategia de trecere in proprietatea privata a Distrigaz Nord si Distrigaz Sud. CSFB are obligatia sa finalizeze strategia de privatizare pana la sfarsitul lunii iunie. In baza contractului de consultanta, CSFB va elabora si un raport de analiza a societatilor. "Mai multe companii de renume din Europa Centrala, de Est si de Vest sunt interesate de cele doua societati de distributie a gazelor", afirma Doru Laurian Badulescu.
Suprafetele cultivate cu vita de vie trebuie declarate pana la 15 iunie
Proprietarii de suprafete cultivate cu vita de vie trebuie sa declare, pana la data de 15 iunie 2003, parcelele mai mari de 100 de metri patrati in vederea intocmirii Registrului plantatiilor viticole, potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii. Ordinul prevede ca pana la mijlocul lunii iunie 2003 toate suprafetele viticole din Romania sa fie identificate atat din punct de vedere topografic, cat si tehnic, ceea ce va face posibila obtinerea de informatii privind suprafata, densitatea, structura varietala, sistemul de cultura sau varsta plantatiilor. Astfel, detinatorii de terenuri cultivate cu vita de vie vor completa pentru fiecare parcela mai mare de 100 de metri patrati o declaratie de sortiment viticol, ceea ce constituie, practic, o carte de identitate a acesteia. Registrul plantatiilor viticole se va intocmi si functiona la nivelul fiecarei localitati, centralizarea completa a datelor fiind facuta la nivelul directiilor pentru agricultura si industrie alimentara judetene si al Ministerului Agriculturii. "Intocmirea Registrului viticol face parte din sistemul de adoptare a acquis-ului comunitar, avand o importanta majora pana la infiintarea cadastrului viticol, proces care va mai dura 5-6 ani", a declarat, agentiei Mediafax, Petre Mocanu, directorul executiv al Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV).
Tarom investeste doua milioane de dolari in divizia de reparatii
Avionul prezidential din Togo - in hangar la Bucuresti
Externalizarea diviziei de reparatii a Tarom - un proiect de restructurare a companiei nationale de aviatie vehiculat toamna trecuta - nu mai este un subiect de actualitate. Acestea pare sa fie mesajul vizitei efectuate ieri de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, in premiera la hangarul de reparatii al Tarom. Aici lucreaza 800 de oameni, aproape o treime din angajatii companiei. Ministrul a anuntat continuarea programului de investitii cu doua milioane de dolari pentru dezvoltarea capacitatii de reparatii aeronave. Hangarul este folosit in principal pentru intretinerea si reparatia aeronavelor din dotarea Tarom, dar aici se executa si servicii pentru terti. Spre exemplu, ieri erau in desfasurare lucrarile de reparatie si modernizare la avionul prezidential al Republicii Togo (un Boeing 707, asemanator celui prezidential romanesc, care a fost modernizat insa in strainatate). Mai erau "in lucru" un Boeing 737 al unei companii indoneziene (un aparat care anterior fusese inchiriat de Tarom) si un Hercules al Armatei Romane. Tarom doreste innoirea contractului cu Armata pentru aparatele Hercules; la licitatia de luna viitoare, un competitor ar putea fi Romaero, fostul constructor de avioane, care are mai multe hangare. Un contract foarte important pentru Tarom (circa sase miloane de dolari, potrivit directorului tehnic Sever Bucur) ar putea fi cel care se negociaza inca de anul trecut cu o firma straina pentru transformarea unor avioane Boeing in varianta cargo. Sansele pentru incheierea unui asemenea contract au crescut dupa ce Tarom a obtinut luna trecuta certificarea din partea Autoritatii Federale Aviatice Americane pentru reparatii la aparatele Boeing. In primul trimestru, traficul a scazut cu 11% Sanatatea financiara a companiei depinde insa de activitatea de transport. Ministrul Miron Mitrea a anuntat ca in primul trimestru al anului s-a inregistrat o scadere a numarului de pasageri, cu 11% fata de aceeasi perioada a anului trecut, o situatie generalizata in transporurile aeriene, pe fondul razboiului din Irak. Tarom a reusit ca in ultimii doi ani sa elimine spectrul falimentului, care plana la sfarsitul anului 2000, cand pierderile se ridicau la 62 milioane dolari. Prin programul convenit cu Banca Mondiala, Tarom trebuie sa incheie anul cu pierderi sub 14,5 milioane de dolari, iar acest obiectiv va fi revizuit doar daca prelungirea razboiului va avea consecinte substantiale, precum cresterea pretului petrolului - a aratat ministrul Mitrea. El a precizat insa ca "ministerul va acorda companiei doar sprijin managerial, fara subventii".
Externalizarea diviziei de reparatii a Tarom - un proiect de restructurare a companiei nationale de aviatie vehiculat toamna trecuta - nu mai este un subiect de actualitate. Acestea pare sa fie mesajul vizitei efectuate ieri de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, in premiera la hangarul de reparatii al Tarom. Aici lucreaza 800 de oameni, aproape o treime din angajatii companiei. Ministrul a anuntat continuarea programului de investitii cu doua milioane de dolari pentru dezvoltarea capacitatii de reparatii aeronave. Hangarul este folosit in principal pentru intretinerea si reparatia aeronavelor din dotarea Tarom, dar aici se executa si servicii pentru terti. Spre exemplu, ieri erau in desfasurare lucrarile de reparatie si modernizare la avionul prezidential al Republicii Togo (un Boeing 707, asemanator celui prezidential romanesc, care a fost modernizat insa in strainatate). Mai erau "in lucru" un Boeing 737 al unei companii indoneziene (un aparat care anterior fusese inchiriat de Tarom) si un Hercules al Armatei Romane. Tarom doreste innoirea contractului cu Armata pentru aparatele Hercules; la licitatia de luna viitoare, un competitor ar putea fi Romaero, fostul constructor de avioane, care are mai multe hangare. Un contract foarte important pentru Tarom (circa sase miloane de dolari, potrivit directorului tehnic Sever Bucur) ar putea fi cel care se negociaza inca de anul trecut cu o firma straina pentru transformarea unor avioane Boeing in varianta cargo. Sansele pentru incheierea unui asemenea contract au crescut dupa ce Tarom a obtinut luna trecuta certificarea din partea Autoritatii Federale Aviatice Americane pentru reparatii la aparatele Boeing. In primul trimestru, traficul a scazut cu 11% Sanatatea financiara a companiei depinde insa de activitatea de transport. Ministrul Miron Mitrea a anuntat ca in primul trimestru al anului s-a inregistrat o scadere a numarului de pasageri, cu 11% fata de aceeasi perioada a anului trecut, o situatie generalizata in transporurile aeriene, pe fondul razboiului din Irak. Tarom a reusit ca in ultimii doi ani sa elimine spectrul falimentului, care plana la sfarsitul anului 2000, cand pierderile se ridicau la 62 milioane dolari. Prin programul convenit cu Banca Mondiala, Tarom trebuie sa incheie anul cu pierderi sub 14,5 milioane de dolari, iar acest obiectiv va fi revizuit doar daca prelungirea razboiului va avea consecinte substantiale, precum cresterea pretului petrolului - a aratat ministrul Mitrea. El a precizat insa ca "ministerul va acorda companiei doar sprijin managerial, fara subventii".
Benzinarii privati - pregatiti sa salte preturile la carburanti
Noile preturi vor fi aplicate de Petrom incepand de luni
De saptamana viitoare, romanii vor scoate mai multti bani din buzunar pentru a-si face plinul la masina. Pentru a doua oara in acest an, carburantii se scumpesc cu maximum 1,65%. SNP Petrom a anuntat modificari ale preturilor de referinta la carburanti cuprinse intre 1,15% si 1,65% in functie de produs. Scumpirea este impusa de evolutia cursului de schimb leu-euro si de cresterea accizelor in functie de aceasta. In primele trei luni ale anului, moneda euro a inregistrat o crestere cu 3,04% fata de moneda nationala, respectiv de la 34.919 lei la 35.982 lei. De la 1 aprilie, in fiecare trimestru, acciza se calculeaza in functie de cursul de schimb leu-euro din ultima zi a trimestrului anterior. "Cresterea efectiva este de 400 lei/litru la benzinele cu plumb, 350 lei/litru la benzinele fara plumb si 200 lei/litru la motorina", se arata intr-un comunicat al SNP Petrom. Astfel, un litru de benzina premium va costa 24.150 lei si un litru de benzina premium fara plumb - 23.150 lei. Noul pret pentru benzina super plus cu plumb va fi 24.550 lei/litru, iar pentru benzina euro-premium - 26.150 lei/litru. Motorina euro-diesel va costa 20.450 lei/litru, iar cea cu concentratie cu sulf - 17.650 lei/litru. Preturile de rafinare vor ramane neschimbate, anunta Petrom. "Nici la motorina pentru agricultura, pretul nu se modifica", precizeaza Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP. La randul lor, benzinarii privati sunt nevoiti sa salte preturile. "Nu avem de ales. Suntem obligati sa crestem preturile la carburanti cu cel putin 300 lei/litru, pentru a supravietui", ne-a declarat Paul Gheorghiu, presedintele Asociatiei Petrolistilor Independenti. Si compania MOL va umbla la preturi. "Fiind vorba de accize, pretul produselor nou-achizitionate va creste corespunzator", afirma reprezentantii companie.
De saptamana viitoare, romanii vor scoate mai multti bani din buzunar pentru a-si face plinul la masina. Pentru a doua oara in acest an, carburantii se scumpesc cu maximum 1,65%. SNP Petrom a anuntat modificari ale preturilor de referinta la carburanti cuprinse intre 1,15% si 1,65% in functie de produs. Scumpirea este impusa de evolutia cursului de schimb leu-euro si de cresterea accizelor in functie de aceasta. In primele trei luni ale anului, moneda euro a inregistrat o crestere cu 3,04% fata de moneda nationala, respectiv de la 34.919 lei la 35.982 lei. De la 1 aprilie, in fiecare trimestru, acciza se calculeaza in functie de cursul de schimb leu-euro din ultima zi a trimestrului anterior. "Cresterea efectiva este de 400 lei/litru la benzinele cu plumb, 350 lei/litru la benzinele fara plumb si 200 lei/litru la motorina", se arata intr-un comunicat al SNP Petrom. Astfel, un litru de benzina premium va costa 24.150 lei si un litru de benzina premium fara plumb - 23.150 lei. Noul pret pentru benzina super plus cu plumb va fi 24.550 lei/litru, iar pentru benzina euro-premium - 26.150 lei/litru. Motorina euro-diesel va costa 20.450 lei/litru, iar cea cu concentratie cu sulf - 17.650 lei/litru. Preturile de rafinare vor ramane neschimbate, anunta Petrom. "Nici la motorina pentru agricultura, pretul nu se modifica", precizeaza Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP. La randul lor, benzinarii privati sunt nevoiti sa salte preturile. "Nu avem de ales. Suntem obligati sa crestem preturile la carburanti cu cel putin 300 lei/litru, pentru a supravietui", ne-a declarat Paul Gheorghiu, presedintele Asociatiei Petrolistilor Independenti. Si compania MOL va umbla la preturi. "Fiind vorba de accize, pretul produselor nou-achizitionate va creste corespunzator", afirma reprezentantii companie.
vineri, 28 august 2009
Rezultate Uefa Champions League
Cel mai important meci al serii , pentru noi , pentru Romani era clar meciul Stelei impotriva "masinii de fotbal" , Bayern Munchen.
Dupa un inceput bun de meci , al nemtilor , cu ocazii foarte bune de a marca , Steaua a revenit in joc asta si datorita portarului , Robinson Zapata , care in primele 10 minute a facut minuni in poarta ros-albastrilor.
Dupa pauza , Bayern Munchen a parut ca joaca de una singura si a reusit sa inscrie de 3 ori prin M. Klose (min 57`, 71`) si L. Toni (min 61`).
Meciul s-a incheiat cu victoria categorica a "masinii de fotbal" cu scorul de 3-0.
Rezultate înregistrate marţi în Liga Campionilor:
Grupa E
Aalborg BK - Celtic 2-1 (Caca 73`, G. Caldwell - autogol 87` / B. Robson 53`)
Villareal - Manchester United 0-0
Grupa F
Bayern - Steaua 3-0 (M. Klose 57`, 71`, L. Toni 61`)
Fiorentina - Ol. Lyon 1-2 (Gilardino 45` / Makoun 15`, Benzema 27`)
Grupa G
Arsenal - Dinamo Kiev 1-0 (Bendtner 87`)
Fenerbahce - FC Porto 1-2 (Kazim Kazim 63` /Lisandro Lopez 19`, 28`)
Grupa H
Zenit - Juventus 0-0
BATE Borisov - Real Madrid 0-1 (Raul 7`)
Dupa un inceput bun de meci , al nemtilor , cu ocazii foarte bune de a marca , Steaua a revenit in joc asta si datorita portarului , Robinson Zapata , care in primele 10 minute a facut minuni in poarta ros-albastrilor.
Dupa pauza , Bayern Munchen a parut ca joaca de una singura si a reusit sa inscrie de 3 ori prin M. Klose (min 57`, 71`) si L. Toni (min 61`).
Meciul s-a incheiat cu victoria categorica a "masinii de fotbal" cu scorul de 3-0.
Rezultate înregistrate marţi în Liga Campionilor:
Grupa E
Aalborg BK - Celtic 2-1 (Caca 73`, G. Caldwell - autogol 87` / B. Robson 53`)
Villareal - Manchester United 0-0
Grupa F
Bayern - Steaua 3-0 (M. Klose 57`, 71`, L. Toni 61`)
Fiorentina - Ol. Lyon 1-2 (Gilardino 45` / Makoun 15`, Benzema 27`)
Grupa G
Arsenal - Dinamo Kiev 1-0 (Bendtner 87`)
Fenerbahce - FC Porto 1-2 (Kazim Kazim 63` /Lisandro Lopez 19`, 28`)
Grupa H
Zenit - Juventus 0-0
BATE Borisov - Real Madrid 0-1 (Raul 7`)
Steaua - Fiorentina , fara spectatori?
NCIDENTE. Aseara in meciul cu Bayern Munchen, suporterii ros-albastri au continuat razboiul contra patronului Stelei, Gigi Becali. In timpul partidei Bayern Munchen - Steaua Bucuresti, disputat in Germania, acestia au aprins torte si fumigene, dorind suspendarea terenului in meciul cu Fiorentina .
Uefa nu tolereaza aceste acte de indisciplina ale suporterilor mai ales cand este vorba de o competitie de amploare , Champions League, organizata chiar de acest for.
Este posibil, ca Steaua sa primeasca doar o amenda consistenta sau in cel mai nefericit caz sa ii fie suspendat terenul pentru ultimul meci din cadrul grupelor contra echipei lui Adrian Mutu, Fiorentina.
Uefa nu tolereaza aceste acte de indisciplina ale suporterilor mai ales cand este vorba de o competitie de amploare , Champions League, organizata chiar de acest for.
Este posibil, ca Steaua sa primeasca doar o amenda consistenta sau in cel mai nefericit caz sa ii fie suspendat terenul pentru ultimul meci din cadrul grupelor contra echipei lui Adrian Mutu, Fiorentina.
Afara din Europa
Cfr Cluj-As Roma 1-3. Dupa infrangerea de aseara si egalul pe care l-a obtinut Bordeaux in fata lui Chelsea, Cfr este eliminata matematic din Europa. Chiar daca CFR Cluj a reusit sa obtina pana acum 4 puncte, rivala Steaua care are un singur punct pastreaza sanse de calificare in Cupa Uefa ..
Pentru CFR meciul a inceput prost. Inca din minutul 11 Brighi a reusit deschiderea scorului la o gafa a fundasului Galliasi impreuna cu portarul Stancioiu. In minutul 23 Totti avea sa dubleze scorul, si sa faca fericiti o gramada de italieni, direct din lovitura libera. Vazandu-se eliminati clujenii au fortat si au reusit sa reduca din scor prin Yssouf Kone in minutul 30.
Visul clujului de a reveni in joc a fost complet distrus in repriza a doua de catre acelasi Brighi in minutul 65 . Scor final CFR Cluj-AS Roma 1-3
Pentru CFR meciul a inceput prost. Inca din minutul 11 Brighi a reusit deschiderea scorului la o gafa a fundasului Galliasi impreuna cu portarul Stancioiu. In minutul 23 Totti avea sa dubleze scorul, si sa faca fericiti o gramada de italieni, direct din lovitura libera. Vazandu-se eliminati clujenii au fortat si au reusit sa reduca din scor prin Yssouf Kone in minutul 30.
Visul clujului de a reveni in joc a fost complet distrus in repriza a doua de catre acelasi Brighi in minutul 65 . Scor final CFR Cluj-AS Roma 1-3
Path to Pelantas
Path to Pelantas nu este doar un nou joc online.Combinand elemente din jocurile de management sportiv si cele role-playing, acest joc e doar unul din genul sau. Incadrarea sa este intr-o lume de fantezie medievala, unde tu preiei controlul unui regat ca lord aspirant. Odata cu insarcinarea ca si conducator al regatului vine responsabilitatea de a conduce o adunatura de eroi, toti doritori sa lupte pentru sub insemnele tale.
Tu trimiti acesti eroi la o batalie saptamanala in arena impotriva altor lorzi si ii trimiti in salbaticie sa indeplineasca cercetari (quests) periculoase si sa lupte impotriva unor monstri viciosi.
Jocul este disponibil doar cu ajutorul unui browser si al internetului. Este un joc text-based jucat in timp real, in sensul ca toate evenimentele au loc intr-un cadru saptamanal programat. Bataliile sunt purtate intotdeauna sambata si cercetarile sunt rezolvate luni. Exista o posibilitate ca noi evenimente sa aiba loc oricand, asa ca exista numeroase motive sa te loghezi zilnic. Deocamdata Pelantas e disponibil doar in limba engleza, asa ca daca stii cat de cat aceasta limba te poti inscrie cu incredere, jocul va fi tradus oricum in viitor si in limba romana.
Pelantas nu consuma mult timp deloc si de aceasta este o alternativa buna in dauna altor Massive Multi User Online Role-Playing Games (MMORPG-uri). Multi utilizatori se vor multumi cu cateva logari pe saptamana pe cand altii vor dori sa se logheze de mai multe ori pe zi.
Inregistreaza-te si tu azi si spune-le si prietenilor tai sa faca la fel ! In urmatoarea sambata ii vei putea confrunta intr-o batalie violenta in arena pentru a stabili cine e seful...
In final vreau sa va spun ca numele meu de Lord in joc este Dragos si conduc regatul Civitas Mediensis. Sunt printre cei cativa utilizatori romani activi si puteti sa ma contactati daca aveti o intrebare in legatura cu jocul sau vreti sa imi comunicati ceva…
Tu trimiti acesti eroi la o batalie saptamanala in arena impotriva altor lorzi si ii trimiti in salbaticie sa indeplineasca cercetari (quests) periculoase si sa lupte impotriva unor monstri viciosi.
Jocul este disponibil doar cu ajutorul unui browser si al internetului. Este un joc text-based jucat in timp real, in sensul ca toate evenimentele au loc intr-un cadru saptamanal programat. Bataliile sunt purtate intotdeauna sambata si cercetarile sunt rezolvate luni. Exista o posibilitate ca noi evenimente sa aiba loc oricand, asa ca exista numeroase motive sa te loghezi zilnic. Deocamdata Pelantas e disponibil doar in limba engleza, asa ca daca stii cat de cat aceasta limba te poti inscrie cu incredere, jocul va fi tradus oricum in viitor si in limba romana.
Pelantas nu consuma mult timp deloc si de aceasta este o alternativa buna in dauna altor Massive Multi User Online Role-Playing Games (MMORPG-uri). Multi utilizatori se vor multumi cu cateva logari pe saptamana pe cand altii vor dori sa se logheze de mai multe ori pe zi.
Inregistreaza-te si tu azi si spune-le si prietenilor tai sa faca la fel ! In urmatoarea sambata ii vei putea confrunta intr-o batalie violenta in arena pentru a stabili cine e seful...
In final vreau sa va spun ca numele meu de Lord in joc este Dragos si conduc regatul Civitas Mediensis. Sunt printre cei cativa utilizatori romani activi si puteti sa ma contactati daca aveti o intrebare in legatura cu jocul sau vreti sa imi comunicati ceva…
FRF a anulat turneul din Oman
Nationala Romaniei a renuntat la turneul din Oman pe care urma sa il dispute in luna Decembrie a acestui an.In schimb ei vor pregati 2 meciuri amicale la Mogosoaia.
Unul cu echipa de tineret a Romaniei, si cel de-al doilea cu Steaua
Lotul celor 2 echipe, Romania A si Romania B vor fi anuntate sambata dupa-amiaza, care se vor reuni luni pe 1 decembrie
Unul cu echipa de tineret a Romaniei, si cel de-al doilea cu Steaua
Lotul celor 2 echipe, Romania A si Romania B vor fi anuntate sambata dupa-amiaza, care se vor reuni luni pe 1 decembrie
joi, 27 august 2009
Precaritatea educaţiei şi creşterea inconştientă a economiilor au dus la criza de astăzi
Michel Serres ne invită să relativizăm criza financiară care a zguduit capitalismul, punând-o în balanţă cu celelalte "curemure" de mare amploare de care nu mai ţinem cont, cum ar fi educaţia, vorbind despre creşterea gigantescă a economiilor, de tipul celei care a dus la dispariţia dinozaurilor.
"Văd importanţa crizei voastre, miliardele care sunt în joc
, dispariţia unor averi. Dar sunteţi voi conştienţi de dispariţia cunoştinţelor?", întreabă retoric Serres, amintind că tinerele generaţii nu mai au acces la latină, greacă veche ori învăţământ literar.
"Această criză financiară nu este decât unul dintre multiplele focuri roşii care au fost aprinse. Dar dacă ne gândim că este singurul, ne înşelăm", spune Serres, într-un interviu acordat les Echos. Universitatea este în criză mondială de 25 de ani, la fel ca sănătatea. Şcolile şi spitalele, condiţia umană, ştiinţa, toate acestea trec de mult timp
"printr-un cutremur" la care societatea pare imună, spune universitarul. "Criza voastră a făcut mai mult zgomot, dar sociatetea nu s-a sesizat la tsunami-ul trăi de copii. Ea preferă banii în detrimentul propriilor copiilor", sună avertismentul tranşant al unuia dintre umaniştii secolului XXI.
În plus
, trăim o mare criză a catolicismului, spune Serres. Asistăm la precipitarea integrismelor în majoritatea monoteismelor, alături de o criză a militarului: " există în lume o supraputere şi nimeni nu poate ajuta SUA, care cheltuie 1.000 de miliarde de dolari în războiul cu una dintre cele mai slabe ţări din lume, Irakul şi nu-l câştigă".
Din poziţia unui universitar pentru care educaţia este cea care articulează bunul mers al lucrurilor, inclusiv în economie, Serres avertizează că a privi criza actuală exclusiv în registrul financiar este o gravă eroare. Criza, spune filosoful, nu este greşeala unui anumit ministru şi nici nu este de dată recentă, semnele ei apărând în 1968. 40% dintre lucrători erau agricultori în 1900, iar acum vorbim de 4%, ceea ce înseamnă "un tsunami gigantesc". Ce s-a transformat radical în ultima jumătate de secol este "homo sapiens".
Nu este societatea cea care s-a schimbat, ci condiţia umană. Corpul s-a schimbat, raportarea la natură, la naştere şi la moarte şi totuşi nimic nu s-a schimbat în instituţiile noastre politice şi economice. "Instituţiile se comportă ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat şi vreţi să nu avem o criză?", se întreabă Serres.
Pentru Michel Serres, perioada pe care o traversăm acum este una dintre cele mai pasionante perioade ale istoriei. "Am chef să vă vorbesc despre diapriţia dinozaurilor. Motivul este foarte simplu: au dispărut pentru că au crescut. Mărimea lor este cea care i-a ucis. Viaţa nu poare exceda o anumită mărime. Murim de-atâta creştere", avertizează Serres, amintind de eşecul Imperiului Roman, cauzat de aceeaşi necontrolată poftă de grandoare. "În economie, nu ştiu, dar în viaţă, creşteţi, creşteţi şi apoi dispăreţi", adaugă filosoful, trimiţând la marile instituţii economice care s-au dezvoltat peste limita naturală.
"Războiul pe care îl purtăm astăzi nu este un război între oameni, ci războiul pe care oamenii îl duc contra lumii. Suntem pe cale de a câştiga acest război, adică să pierdem lumea", conhide pe un ton pesimist şi profetic Serres.
Michel Serres, autor a 50 de volume, a predat istoria ştiinţelor la Sorbonna şi la universitatea Stanford. A studiat matematicile şi filosofia la Şcoala Normală Superioară din Paris, fiind coleg cu Derrida. Prezent la Timişoara în 2007, Michel Serres a vorbit despre modificarea obiectelor în secolul XX, când apar obiectele-lume, gigantice şi incontrolabile: bomba nucleara, satelitul, rachetele cosmice şi Internetul.
Un alt intelectual al secolului, Noam Chomsky scria, săptămâna trecută, că ideologia "fanatică" a eficacităţii pieţelor şi puterea crescândă a sectorului financiar au precipitat criza globală, a cărei gravitate este dată nu de prăbuşirea pieţelor, ci de "imposibilitatea speranţei". Fără a-şi abandona tezele stângiste, Chomsky înainta singura opţiune pe care, spunea el, o are sistemul capitalist pentru a ieşi din criza economică care nu are precedent nici măcar în Marea Depresiune a anilor '30: reîntoarcerea la paradigma stângii, cu sindicatele ei active şi încrederea că sistemul, oricât de lovit ar fi, îşi va reveni în direcţia unui teoretic "bine general".
"Văd importanţa crizei voastre, miliardele care sunt în joc
, dispariţia unor averi. Dar sunteţi voi conştienţi de dispariţia cunoştinţelor?", întreabă retoric Serres, amintind că tinerele generaţii nu mai au acces la latină, greacă veche ori învăţământ literar.
"Această criză financiară nu este decât unul dintre multiplele focuri roşii care au fost aprinse. Dar dacă ne gândim că este singurul, ne înşelăm", spune Serres, într-un interviu acordat les Echos. Universitatea este în criză mondială de 25 de ani, la fel ca sănătatea. Şcolile şi spitalele, condiţia umană, ştiinţa, toate acestea trec de mult timp
"printr-un cutremur" la care societatea pare imună, spune universitarul. "Criza voastră a făcut mai mult zgomot, dar sociatetea nu s-a sesizat la tsunami-ul trăi de copii. Ea preferă banii în detrimentul propriilor copiilor", sună avertismentul tranşant al unuia dintre umaniştii secolului XXI.
În plus
, trăim o mare criză a catolicismului, spune Serres. Asistăm la precipitarea integrismelor în majoritatea monoteismelor, alături de o criză a militarului: " există în lume o supraputere şi nimeni nu poate ajuta SUA, care cheltuie 1.000 de miliarde de dolari în războiul cu una dintre cele mai slabe ţări din lume, Irakul şi nu-l câştigă".
Din poziţia unui universitar pentru care educaţia este cea care articulează bunul mers al lucrurilor, inclusiv în economie, Serres avertizează că a privi criza actuală exclusiv în registrul financiar este o gravă eroare. Criza, spune filosoful, nu este greşeala unui anumit ministru şi nici nu este de dată recentă, semnele ei apărând în 1968. 40% dintre lucrători erau agricultori în 1900, iar acum vorbim de 4%, ceea ce înseamnă "un tsunami gigantesc". Ce s-a transformat radical în ultima jumătate de secol este "homo sapiens".
Nu este societatea cea care s-a schimbat, ci condiţia umană. Corpul s-a schimbat, raportarea la natură, la naştere şi la moarte şi totuşi nimic nu s-a schimbat în instituţiile noastre politice şi economice. "Instituţiile se comportă ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat şi vreţi să nu avem o criză?", se întreabă Serres.
Pentru Michel Serres, perioada pe care o traversăm acum este una dintre cele mai pasionante perioade ale istoriei. "Am chef să vă vorbesc despre diapriţia dinozaurilor. Motivul este foarte simplu: au dispărut pentru că au crescut. Mărimea lor este cea care i-a ucis. Viaţa nu poare exceda o anumită mărime. Murim de-atâta creştere", avertizează Serres, amintind de eşecul Imperiului Roman, cauzat de aceeaşi necontrolată poftă de grandoare. "În economie, nu ştiu, dar în viaţă, creşteţi, creşteţi şi apoi dispăreţi", adaugă filosoful, trimiţând la marile instituţii economice care s-au dezvoltat peste limita naturală.
"Războiul pe care îl purtăm astăzi nu este un război între oameni, ci războiul pe care oamenii îl duc contra lumii. Suntem pe cale de a câştiga acest război, adică să pierdem lumea", conhide pe un ton pesimist şi profetic Serres.
Michel Serres, autor a 50 de volume, a predat istoria ştiinţelor la Sorbonna şi la universitatea Stanford. A studiat matematicile şi filosofia la Şcoala Normală Superioară din Paris, fiind coleg cu Derrida. Prezent la Timişoara în 2007, Michel Serres a vorbit despre modificarea obiectelor în secolul XX, când apar obiectele-lume, gigantice şi incontrolabile: bomba nucleara, satelitul, rachetele cosmice şi Internetul.
Un alt intelectual al secolului, Noam Chomsky scria, săptămâna trecută, că ideologia "fanatică" a eficacităţii pieţelor şi puterea crescândă a sectorului financiar au precipitat criza globală, a cărei gravitate este dată nu de prăbuşirea pieţelor, ci de "imposibilitatea speranţei". Fără a-şi abandona tezele stângiste, Chomsky înainta singura opţiune pe care, spunea el, o are sistemul capitalist pentru a ieşi din criza economică care nu are precedent nici măcar în Marea Depresiune a anilor '30: reîntoarcerea la paradigma stângii, cu sindicatele ei active şi încrederea că sistemul, oricât de lovit ar fi, îşi va reveni în direcţia unui teoretic "bine general".
Finanţele au respins toate ofertele pentru certificatele de trezorerie cu discont la un an
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins luni toate ofertele
pentru certificatele de trezorerie cu discont cu maturitate la un an, considerând inacceptabil nivelul randamentului solicitat de bănci, potrivit datelor băncii centrale.
Valoarea anunţată a emisiunii era de 1,2 miliarde lei, iar băncile au depus cereri de cumpărare de 1,85 miliarde lei (438 milioane euro).
La şedinţa similară din 10 august, MFP a obţinut 1,199 miliarde lei (285 milioane euro) prin certificate de trezorerie cu discont, scadente la 12 luni, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 10,42%.
În acest an, Finanţele au emis în total
titluri de stat în lei de 51,2 miliarde lei (peste 12 miliarde euro), ceea ce reprezintă de peste patru ori mai mult decât în întregul an 2008. Totuşi, în august, din cele 6,5 miliarde lei anunţate iniţial, MFP a atras mai puţin de 3 miliarde lei.
Pe 14 august, MFP a plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la 4 ani, de 447 milioane euro, la o rată
a dobânzii de 5,25% pe an, la puţin timp
după ce au obţinut de la un grup de bănci un împrumut de tip "club loan" de circa 1 miliard euro.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit ţinta agreată cu autorităţile române pentru deficitul bugetar la 7,3% din produsul
intern brut (PIB) în acest an, faţă de nivelul stabilit anterior, de 4,6% din PIB, iar Fondul va aloca pentru acoperirea deficitului bugetar al României jumătate din tranşa care trebuie să intre în septembrie şi jumătate din cea din decembrie, respectiv circa 1,75 miliarde euro.
După primele şapte luni, deficitul bugetar al României a ajuns la circa 3% din PIB, potrivit ministrului finanţelor.
pentru certificatele de trezorerie cu discont cu maturitate la un an, considerând inacceptabil nivelul randamentului solicitat de bănci, potrivit datelor băncii centrale.
Valoarea anunţată a emisiunii era de 1,2 miliarde lei, iar băncile au depus cereri de cumpărare de 1,85 miliarde lei (438 milioane euro).
La şedinţa similară din 10 august, MFP a obţinut 1,199 miliarde lei (285 milioane euro) prin certificate de trezorerie cu discont, scadente la 12 luni, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 10,42%.
În acest an, Finanţele au emis în total
titluri de stat în lei de 51,2 miliarde lei (peste 12 miliarde euro), ceea ce reprezintă de peste patru ori mai mult decât în întregul an 2008. Totuşi, în august, din cele 6,5 miliarde lei anunţate iniţial, MFP a atras mai puţin de 3 miliarde lei.
Pe 14 august, MFP a plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la 4 ani, de 447 milioane euro, la o rată
a dobânzii de 5,25% pe an, la puţin timp
după ce au obţinut de la un grup de bănci un împrumut de tip "club loan" de circa 1 miliard euro.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit ţinta agreată cu autorităţile române pentru deficitul bugetar la 7,3% din produsul
intern brut (PIB) în acest an, faţă de nivelul stabilit anterior, de 4,6% din PIB, iar Fondul va aloca pentru acoperirea deficitului bugetar al României jumătate din tranşa care trebuie să intre în septembrie şi jumătate din cea din decembrie, respectiv circa 1,75 miliarde euro.
După primele şapte luni, deficitul bugetar al României a ajuns la circa 3% din PIB, potrivit ministrului finanţelor.
Se scot costurile ascunse din comertul pe Internet
Consumatorii nu vor fi obligati sa achite costuri
suplimentare precum comisioane sau taxe de reziliere, in cazul in care furnizorul denunta unilateral un contract la distanta, conform unui amendament adoptat, luni, de Comisia juridica a Senatului, informeaza Agerpres.
Senatorii au acordat aviz favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 65/2009 pentru modificarea OG 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aducandu-i insa un amendament, formulat de vicepresedintele comisiei, democrat-liberalul Iulian Urban.
'Sa ne aducem aminte de concertul Depeche Mode, cand s-au cumparat pe internet
bilete, concertul s-a anulat, s-a restituit contravaloarea biletului la concertul respectiv, dar cumparatorul a platit si niste costuri suplimentare, pe care nu le-a mai restituit nimeni. Tocmai aceasta este, de fapt, miza, ca in momentul in care cineva a facut o comanda pe internet si, independent de vointa sa, nu se realizeaza comanda
- fie ca ea presupune cumpararea unor produse
sau achizitia unor servicii
- sa fie restituite toate costurile', a declarat Iulian Urban, pentru Agerpres.
El si-a motivat initiativa, aratand ca aceasta este menita sa ii protejeze pe consumatori de eventuale abuzuri ale furnizorilor pe latura impunerii unor taxe suplimentare pentru denuntarea unilaterala a contractelor incheiate.
Noua forma a articolului amendat prevede ca 'in cazul exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului conform art. 9, consumatorului ii poate fi solicitata achitarea, fara intarzieri nejustificate, doar a cheltuielilor aferente serviciului deja furnizat, in conformitate cu clauzele contractuale, fara alte costuri suplimentare'.
OUG 65/2009 urmareste aplicarea dispozitiilor de drept intern in conformitate cu prevederile comunitare in domeniu, asigurand aceleasi drepturi si obligatii pentru toti consumatorii si furnizorii de servicii financiare din statele membre ale Uniunii Europene la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare.
Senatul este prima Camera legislativa sesizata in cazul acestui proiect
suplimentare precum comisioane sau taxe de reziliere, in cazul in care furnizorul denunta unilateral un contract la distanta, conform unui amendament adoptat, luni, de Comisia juridica a Senatului, informeaza Agerpres.
Senatorii au acordat aviz favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 65/2009 pentru modificarea OG 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aducandu-i insa un amendament, formulat de vicepresedintele comisiei, democrat-liberalul Iulian Urban.
'Sa ne aducem aminte de concertul Depeche Mode, cand s-au cumparat pe internet
bilete, concertul s-a anulat, s-a restituit contravaloarea biletului la concertul respectiv, dar cumparatorul a platit si niste costuri suplimentare, pe care nu le-a mai restituit nimeni. Tocmai aceasta este, de fapt, miza, ca in momentul in care cineva a facut o comanda pe internet si, independent de vointa sa, nu se realizeaza comanda
- fie ca ea presupune cumpararea unor produse
sau achizitia unor servicii
- sa fie restituite toate costurile', a declarat Iulian Urban, pentru Agerpres.
El si-a motivat initiativa, aratand ca aceasta este menita sa ii protejeze pe consumatori de eventuale abuzuri ale furnizorilor pe latura impunerii unor taxe suplimentare pentru denuntarea unilaterala a contractelor incheiate.
Noua forma a articolului amendat prevede ca 'in cazul exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului conform art. 9, consumatorului ii poate fi solicitata achitarea, fara intarzieri nejustificate, doar a cheltuielilor aferente serviciului deja furnizat, in conformitate cu clauzele contractuale, fara alte costuri suplimentare'.
OUG 65/2009 urmareste aplicarea dispozitiilor de drept intern in conformitate cu prevederile comunitare in domeniu, asigurand aceleasi drepturi si obligatii pentru toti consumatorii si furnizorii de servicii financiare din statele membre ale Uniunii Europene la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare.
Senatul este prima Camera legislativa sesizata in cazul acestui proiect
Stocurile minime de produse petroliere pentru 2009 sunt de 111.600 tone, în creştere cu 21%
Stocurile minime de produse
petroliere, pentru 2009, sunt de 111.600 tone, în creştere cu 21% faţă de stocurile minime aprobate pentru anul trecut, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicată luni în Monitorul Oficial.
Cantitatea pentru acest an a fost calculată pe baza consumului de produse petroliere realizat în 2008.
Stocurile minime de produse petroliere pentru anul 2008 au fost de 92.100 tone.
Stocurile minime de siguranţă pentru produse petroliere pentru 2009 au fost constituite de Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat din subordinea Ministerului Adminitraţiei şi Internelor.
Societăţile care au contribuit la realizarea acestor stocuri
sunt Petrom (21.700 tone), Rompetrol Rafinare (28.900 tone), Petrotel LukOil (8.300 tone), Oscar Downstream SA Bucureşti (2.250 tone), DG Petrol SRL Bucureşti (1.350 tone), Unicom Holding (1.150 tone) şi MOL România Petroleum Products (450 tone), cu o cantitate direct
proporţională cu cea livrată pe piaţa internă.
De asemenea, companiile
care depozitează, în custodie, stocurile minime de produse petroliere sunt Rompetrol Rafinare, Petrotel LukOil şi Oil Terminal Constanţa.
petroliere, pentru 2009, sunt de 111.600 tone, în creştere cu 21% faţă de stocurile minime aprobate pentru anul trecut, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicată luni în Monitorul Oficial.
Cantitatea pentru acest an a fost calculată pe baza consumului de produse petroliere realizat în 2008.
Stocurile minime de produse petroliere pentru anul 2008 au fost de 92.100 tone.
Stocurile minime de siguranţă pentru produse petroliere pentru 2009 au fost constituite de Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat din subordinea Ministerului Adminitraţiei şi Internelor.
Societăţile care au contribuit la realizarea acestor stocuri
sunt Petrom (21.700 tone), Rompetrol Rafinare (28.900 tone), Petrotel LukOil (8.300 tone), Oscar Downstream SA Bucureşti (2.250 tone), DG Petrol SRL Bucureşti (1.350 tone), Unicom Holding (1.150 tone) şi MOL România Petroleum Products (450 tone), cu o cantitate direct
proporţională cu cea livrată pe piaţa internă.
De asemenea, companiile
care depozitează, în custodie, stocurile minime de produse petroliere sunt Rompetrol Rafinare, Petrotel LukOil şi Oil Terminal Constanţa.
Economia Rusiei a înregistrat în iulie o creştere lunară de 0,5%, însă criza continuă
Economia
Rusiei a avansat în iulie cu 0,5% faţă de luna precedentă, lăsând să se întrevadă o ieşire din recesiune, însă autorităţile au avertizat că este încă prea devreme pentru a anunţa sfârşitul crizei, relatează Les Echos.
Ieftinirea petrolului, scăderea cererii pentru produsele ruseşti de export, temerile investitorilor legate de pieţele emergente şi criza creditelor au dus în acest an la intrarea Rusiei în recesiune pentru prima oară de la începutul deceniului.
"Putem susţine cu o mai mare certitudine că ritmul de creştere economică a încetat să scadă în iulie şi a început să revină", a explicat ministrul economiei, Andrei Klepaci, care a fost primul înalt responsabil care a recunoscut intrarea Rusiei în recesiune în decembrie.
Departe de a fi total încrezător într-o eventuală revenire durabilă, acesta a adăugat că "recesiunea s-a încheiat, însă criza continuă".
Confruntându-se cu o comprimare majoră, economia Rusiei nu urmează să înregistreze o creştere anuală înainte de 2010.
Produsul
intern brut (PIB) a scăzut în iulie cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o comprimare de 10,1% în iunie.
Economia Rusiei a înregistrat un nivel record de contracţie în al doilea trimestru din 2009, din cauza creşterii şomajului ce a afectat consumul, a reducerii drastice a creditării şi a apatiei guvernului în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri de sprijin.
Produsul intern brut (PIB) s-a contractat cu 10,9% în al doilea trimestru, în termeni anual, a anunţat în 11 august serviciul federal de statistică, citând date preliminare.
Nivelul de contracţie este cel mai accentuat înregistrat din 1995, când au început să fie adunate datele statistice în acest sens.
Declinul economic al Rusiei se accentuează, după ce producţia s-a redus cu 9,8% în primul trimestru, punând capăt unei perioade de 10 ani de creştere economică.
Cea mai nefastă perioadă economică de la Marea Criză a redus cererea pentru resursele naturale
ale Rusiei, precum petrol, gaze
naturale şi metale.
Producţia industrială a statului rus s-a prăbuşit după ce companiile au eliminat stocurile şi momentan nu reuşesc să facă rost de finanţare, într-o perioadă de adâncire a crizei.
FMI prognozează o contracţie de 6,5% a economiei ruse în 2009, urmând apoi o creştere de 1,5% în 2010.
Şomajul în Rusia ar putea urca la 13% în 2009, faţă de nivelul de 8,3% înregistrat în iunie, scrie Bloomberg.
Până la sfârşitul anului 2009, 17,4% din populaţia Rusiei, sau 24,6 milioane persoane, va trăi sub nivelul de subzistenţă de 185 de dolari pe lună, cu circa 5% peste nivelul înregistrat înainte de criză, arată un raport al Băncii Mondiale, publicat în iunie.
Rusiei a avansat în iulie cu 0,5% faţă de luna precedentă, lăsând să se întrevadă o ieşire din recesiune, însă autorităţile au avertizat că este încă prea devreme pentru a anunţa sfârşitul crizei, relatează Les Echos.
Ieftinirea petrolului, scăderea cererii pentru produsele ruseşti de export, temerile investitorilor legate de pieţele emergente şi criza creditelor au dus în acest an la intrarea Rusiei în recesiune pentru prima oară de la începutul deceniului.
"Putem susţine cu o mai mare certitudine că ritmul de creştere economică a încetat să scadă în iulie şi a început să revină", a explicat ministrul economiei, Andrei Klepaci, care a fost primul înalt responsabil care a recunoscut intrarea Rusiei în recesiune în decembrie.
Departe de a fi total încrezător într-o eventuală revenire durabilă, acesta a adăugat că "recesiunea s-a încheiat, însă criza continuă".
Confruntându-se cu o comprimare majoră, economia Rusiei nu urmează să înregistreze o creştere anuală înainte de 2010.
Produsul
intern brut (PIB) a scăzut în iulie cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o comprimare de 10,1% în iunie.
Economia Rusiei a înregistrat un nivel record de contracţie în al doilea trimestru din 2009, din cauza creşterii şomajului ce a afectat consumul, a reducerii drastice a creditării şi a apatiei guvernului în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri de sprijin.
Produsul intern brut (PIB) s-a contractat cu 10,9% în al doilea trimestru, în termeni anual, a anunţat în 11 august serviciul federal de statistică, citând date preliminare.
Nivelul de contracţie este cel mai accentuat înregistrat din 1995, când au început să fie adunate datele statistice în acest sens.
Declinul economic al Rusiei se accentuează, după ce producţia s-a redus cu 9,8% în primul trimestru, punând capăt unei perioade de 10 ani de creştere economică.
Cea mai nefastă perioadă economică de la Marea Criză a redus cererea pentru resursele naturale
ale Rusiei, precum petrol, gaze
naturale şi metale.
Producţia industrială a statului rus s-a prăbuşit după ce companiile au eliminat stocurile şi momentan nu reuşesc să facă rost de finanţare, într-o perioadă de adâncire a crizei.
FMI prognozează o contracţie de 6,5% a economiei ruse în 2009, urmând apoi o creştere de 1,5% în 2010.
Şomajul în Rusia ar putea urca la 13% în 2009, faţă de nivelul de 8,3% înregistrat în iunie, scrie Bloomberg.
Până la sfârşitul anului 2009, 17,4% din populaţia Rusiei, sau 24,6 milioane persoane, va trăi sub nivelul de subzistenţă de 185 de dolari pe lună, cu circa 5% peste nivelul înregistrat înainte de criză, arată un raport al Băncii Mondiale, publicat în iunie.
Creşte rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti
Rata totală de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti a atins în primul semestru al anului 13%, ceea ce reprezintă cel mai mare grad de neocupare din ultimii cinci ani, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă imobiliară Colliers International.
"Cererea slabă, corelată cu cea mai mare suprafaţă de spaţii de birouri livrată într-o perioadă de şase luni, au condus la o rată
totală de neocupare de 13%, situaţie neobişnuită pentru piaţa din Bucureşti care a înregistrat o rată de neocupare aproape nulă în ultimii ani", se arată în raportul Colliers.
Potrivit sursei citate, piaţa spaţiilor de birouri a înregistrat un nivel scăzut de cerere în primele şase luni ale anului 2009. Doar 26.500 mp au fost închiriaţi în această perioadă, în scădere cu 80% faţă de prima jumătate a anului 2008, distribuiţi în mod egal între zona centrală, semi-centrală şi periferică.
"Spre deosebire de anul trecut, când pre-închirierile au fost răspunzătoare pentru mai mult de 80% din cerere, prima jumătate a anului 2009 nu a înregistrat tranzacţii de pre-închiriere, criza financiară amânând planurile de expansiune ale multor companii
", se mai spune în raportul Colliers.
Zona cea mai căutată pentru spaţii de birouri a fost zona centrală, iar cele mai importante categorii de chiriaşi au fost, ca şi în trecut, instituţiile financiare, companile de IT şi auto
.
De asemenea, numeroase companii care au pre-închiriat spaţii în urmă cu un an sau doi au căutat să-şi reducă costurile sub-închiriind o parte din spaţiul pe care îl aveau la dispoziţie.
"Chiriile au înregistrat o scădere medie de 10 - 20% în primul semestru, chiriaşi căutând să-şi renegocieze contractele în această perioadă (...) Astfel, proprietarii sunt în prezent dispuşi să ofere chiriaşilor stimulente importante (termene de închiriere mai scurte, chirii reduse
pentru primii ani, luni cu chirie
gratuită, sume oferite pentru amenajarea birourilor) pentru a se asigura de grade înalte de închiriere", se precizează în raport.
"Cererea slabă, corelată cu cea mai mare suprafaţă de spaţii de birouri livrată într-o perioadă de şase luni, au condus la o rată
totală de neocupare de 13%, situaţie neobişnuită pentru piaţa din Bucureşti care a înregistrat o rată de neocupare aproape nulă în ultimii ani", se arată în raportul Colliers.
Potrivit sursei citate, piaţa spaţiilor de birouri a înregistrat un nivel scăzut de cerere în primele şase luni ale anului 2009. Doar 26.500 mp au fost închiriaţi în această perioadă, în scădere cu 80% faţă de prima jumătate a anului 2008, distribuiţi în mod egal între zona centrală, semi-centrală şi periferică.
"Spre deosebire de anul trecut, când pre-închirierile au fost răspunzătoare pentru mai mult de 80% din cerere, prima jumătate a anului 2009 nu a înregistrat tranzacţii de pre-închiriere, criza financiară amânând planurile de expansiune ale multor companii
", se mai spune în raportul Colliers.
Zona cea mai căutată pentru spaţii de birouri a fost zona centrală, iar cele mai importante categorii de chiriaşi au fost, ca şi în trecut, instituţiile financiare, companile de IT şi auto
.
De asemenea, numeroase companii care au pre-închiriat spaţii în urmă cu un an sau doi au căutat să-şi reducă costurile sub-închiriind o parte din spaţiul pe care îl aveau la dispoziţie.
"Chiriile au înregistrat o scădere medie de 10 - 20% în primul semestru, chiriaşi căutând să-şi renegocieze contractele în această perioadă (...) Astfel, proprietarii sunt în prezent dispuşi să ofere chiriaşilor stimulente importante (termene de închiriere mai scurte, chirii reduse
pentru primii ani, luni cu chirie
gratuită, sume oferite pentru amenajarea birourilor) pentru a se asigura de grade înalte de închiriere", se precizează în raport.
MTI vrea să înfiinţeze Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii vrea să înfiinţeze Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) prin reorganizarea Serviciului Investigaţii Transport
Aerian, serviciu care apoi se va desfiinţa, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de MTI.
"CIAS este organismul
tehnic permanent, specializat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, desemnat să organizeze, să conducă, să coordoneze, să controleze şi să execute investigaţia tehnică a evenimentelor de aviaţie civilă în scopul determinării faptelor, cauzelor şi împrejurărilor care au dus
la producerea acestora şi emite recomandări pentru siguranţa zborului", se arată în proiect.
Astfel, obiectivul CIAS este de a creşte şi de a menţine siguranţa aerienă la un nivel ridicat prin emiterea de recomandări de siguranţă bazate pe informaţii rezultate din investigaţiile tehnice în vederea prevenirii producerii unor incidente şi accidente similare în aviaţia civilă.
CIAS este independent în organizarea şi luarea deciziilor faţă de orice structură juridică, autoritate de reglementare sau de siguranţă aeriană, administrator de infrastructură de transport aerian, operator aerian, precum şi de orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredinţate.
CIAS se finanţează din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. Finanţarea cheltuielilor pentru investiţii se va face din surse proprii, credite bancare
şi finanţări externe, finanţarea cheltuielilor pentru funcţionare precum şi pentru investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor de aviaţie se va face din surse proprii şi numai în situaţii deosebite
(catastrofe aeriene) poate primii alocaţii bugetare. Pentru desfăşurarea activităţii în asemenea situaţii sumele necesare se aprobă prin Hotărârea Guvernului.
Sursele proprii CIAS se constitue din încasarea unui procent de 75% din tariful pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Conducerea CIAS va fi asigurată de către un consiliu de conducere format din cinci-şapte persoane, al cărui preşedinte este directorul general. Directorul general şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii. Totodată, salarizarea directorului general şi indemnizaţiile membrilor consiliului de conducere al CIAS se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
Aerian, serviciu care apoi se va desfiinţa, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de MTI.
"CIAS este organismul
tehnic permanent, specializat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, desemnat să organizeze, să conducă, să coordoneze, să controleze şi să execute investigaţia tehnică a evenimentelor de aviaţie civilă în scopul determinării faptelor, cauzelor şi împrejurărilor care au dus
la producerea acestora şi emite recomandări pentru siguranţa zborului", se arată în proiect.
Astfel, obiectivul CIAS este de a creşte şi de a menţine siguranţa aerienă la un nivel ridicat prin emiterea de recomandări de siguranţă bazate pe informaţii rezultate din investigaţiile tehnice în vederea prevenirii producerii unor incidente şi accidente similare în aviaţia civilă.
CIAS este independent în organizarea şi luarea deciziilor faţă de orice structură juridică, autoritate de reglementare sau de siguranţă aeriană, administrator de infrastructură de transport aerian, operator aerian, precum şi de orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredinţate.
CIAS se finanţează din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. Finanţarea cheltuielilor pentru investiţii se va face din surse proprii, credite bancare
şi finanţări externe, finanţarea cheltuielilor pentru funcţionare precum şi pentru investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor de aviaţie se va face din surse proprii şi numai în situaţii deosebite
(catastrofe aeriene) poate primii alocaţii bugetare. Pentru desfăşurarea activităţii în asemenea situaţii sumele necesare se aprobă prin Hotărârea Guvernului.
Sursele proprii CIAS se constitue din încasarea unui procent de 75% din tariful pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Conducerea CIAS va fi asigurată de către un consiliu de conducere format din cinci-şapte persoane, al cărui preşedinte este directorul general. Directorul general şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii. Totodată, salarizarea directorului general şi indemnizaţiile membrilor consiliului de conducere al CIAS se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
Ursus Breweries a renunţat la majorarea capitalului Bere Azuga,după ce şi-a majorat deţinerea la 95%
Acţionarul majoritar al Bere Azuga, Ursus Breweries, a renunţat la majorarea capitalului social cu 41 milioane lei
, prin aport în numerar, după ce a reuşit în urma unei oferte publice de preluare să îşi sporească participaţia la aproape 95%, potrivit hotărârilor luate luni în adunarea generală.
În perioada 24 iunie - 21 iulie, Ursus Breweries a derulat o ofertă
publică de preluare, prin care intenţiona să obţină pachetul
de 29,4% din capitalul Bere Azuga, pe care nu îl deţinea, însă în urma acesteia a reuşit să cumpere 24,29% de la minoritari, sporindu-şi astfel participaţia până la 94,85%. Oferta
a fost lansată de Ursus Breweries după ce la începutul anului a cumpărat de pe piaţa Rasdaq 70,56% din companie, pentru 7,15 milioane euro.
Ursus Breweries, subsidiara SABMiller în România, anunţa în luna mai, că va relansa în acest an berea Azuga, brand pe care l-a preluat odată cu firma.
Bere Azuga a afişat pentru primul trimestru al acestui an pierderi de 7 milioane lei, mai mici cu 28% faţă de cele din primele trei luni din 2008, pe fondul scăderii cifrei de afaceri cu 87%, la 3,6 milioane lei.
Ursus Breweries, subsidiară a SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Compania are sediul central în Bucureşti şi deţine patru fabrici de bere în Cluj
Napoca, Timişoara, Buzău şi Braşov, având peste 1.500 de angajaţi. Mărcile Ursus Breweries sunt Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Redd's, Timişoreana, Stejar, Ciucaş şi Pilsner Urquell.
, prin aport în numerar, după ce a reuşit în urma unei oferte publice de preluare să îşi sporească participaţia la aproape 95%, potrivit hotărârilor luate luni în adunarea generală.
În perioada 24 iunie - 21 iulie, Ursus Breweries a derulat o ofertă
publică de preluare, prin care intenţiona să obţină pachetul
de 29,4% din capitalul Bere Azuga, pe care nu îl deţinea, însă în urma acesteia a reuşit să cumpere 24,29% de la minoritari, sporindu-şi astfel participaţia până la 94,85%. Oferta
a fost lansată de Ursus Breweries după ce la începutul anului a cumpărat de pe piaţa Rasdaq 70,56% din companie, pentru 7,15 milioane euro.
Ursus Breweries, subsidiara SABMiller în România, anunţa în luna mai, că va relansa în acest an berea Azuga, brand pe care l-a preluat odată cu firma.
Bere Azuga a afişat pentru primul trimestru al acestui an pierderi de 7 milioane lei, mai mici cu 28% faţă de cele din primele trei luni din 2008, pe fondul scăderii cifrei de afaceri cu 87%, la 3,6 milioane lei.
Ursus Breweries, subsidiară a SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Compania are sediul central în Bucureşti şi deţine patru fabrici de bere în Cluj
Napoca, Timişoara, Buzău şi Braşov, având peste 1.500 de angajaţi. Mărcile Ursus Breweries sunt Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Redd's, Timişoreana, Stejar, Ciucaş şi Pilsner Urquell.
Japan Airlines intenţionează să disponibilizeze 5.000 de angajaţi până în 2012
Japan Airlines (JAL), cea mai mare companie aeriană japoneză, ce se confruntă cu mari dificultăţi financiare, intenţionează să disponibilizeze 5.000 de angajaţi până în 2012, echivalent cu 10% din forţa de muncă, a anunţat luni agenţia Kyodo News, citată de AFP.
Agenţia a precizat că disponibilizările vor fi efectuate treptat în această perioadă, compania
încurajând, de exemplu, pensionările anticipate.
Informaţiile nu au fost confirmate încă de compania aeriană.
JAL a înregistrat în primul trimestru din anul fiscal 2009-2010 o pierdere netă de 99 miliarde yeni (750 milioane euro
), de 29 de ori mai mare decât pierderea din aceeaşi perioadă a anului fiscal anterior, din cauza scăderii puternice a traficului
.
Grupul prevede pentru anul financiar
2009-2010 o pierdere netă de 63 miliarde yeni.
Începând cu data de 25 octombrie, JAL va desfăşura o restructurare vastă a reţelei internaţionale şi a flotei, "pentru a adapta mai bine capacitatea de zbor la nivelul cererii, şi pentru a permite grupului să-şi îmbunătăţească rentabilitatea", a anunţat compania într-un comunicat.
Două zboruri internaţionale cotidiene au fost deja suspendate, pe rutele Nagoya-Paris şi Nagoya-Seul. Frecvenţa de zbor pe alte trei linii, între Tokyo, Osaka şi Nagoya şi Canton, Seul, New Delhi şi Shanghai a fost redusă.
Agenţia a precizat că disponibilizările vor fi efectuate treptat în această perioadă, compania
încurajând, de exemplu, pensionările anticipate.
Informaţiile nu au fost confirmate încă de compania aeriană.
JAL a înregistrat în primul trimestru din anul fiscal 2009-2010 o pierdere netă de 99 miliarde yeni (750 milioane euro
), de 29 de ori mai mare decât pierderea din aceeaşi perioadă a anului fiscal anterior, din cauza scăderii puternice a traficului
.
Grupul prevede pentru anul financiar
2009-2010 o pierdere netă de 63 miliarde yeni.
Începând cu data de 25 octombrie, JAL va desfăşura o restructurare vastă a reţelei internaţionale şi a flotei, "pentru a adapta mai bine capacitatea de zbor la nivelul cererii, şi pentru a permite grupului să-şi îmbunătăţească rentabilitatea", a anunţat compania într-un comunicat.
Două zboruri internaţionale cotidiene au fost deja suspendate, pe rutele Nagoya-Paris şi Nagoya-Seul. Frecvenţa de zbor pe alte trei linii, între Tokyo, Osaka şi Nagoya şi Canton, Seul, New Delhi şi Shanghai a fost redusă.
România plăteşte 120.000 euro pentru un studiu despre consecinţele canalului Bîstroe asupra Deltei
Ministerul Mediului va organiza pe 16 septembrie o licitaţie pentru a contracta servicii
de cercetare a consecinţelor construcţiei fazei a doua a proiectului ucrainean de navigare pe canalul Bîstroe asupra Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pentru care a prevăzut 504.201 lei (119.555 euro).
Suma anunţată este fără TVA, iar finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat.
Studiul va trebui făcut între 28 septembrie şi 31 decembrie 2009 în limba română. Dată limita de depunere
a ofertelor este 11 septembrie 2009, ora 16:00, data limită de evaluare a ofertei
este 16 septembrie, ora 18:00, iar data limită de valabilitate a ofertei este 10 noiembrie 2009, potrivit anunţului de participare publicat pe sistemul electronic de achiziţii publice.
de cercetare a consecinţelor construcţiei fazei a doua a proiectului ucrainean de navigare pe canalul Bîstroe asupra Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pentru care a prevăzut 504.201 lei (119.555 euro).
Suma anunţată este fără TVA, iar finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat.
Studiul va trebui făcut între 28 septembrie şi 31 decembrie 2009 în limba română. Dată limita de depunere
a ofertelor este 11 septembrie 2009, ora 16:00, data limită de evaluare a ofertei
este 16 septembrie, ora 18:00, iar data limită de valabilitate a ofertei este 10 noiembrie 2009, potrivit anunţului de participare publicat pe sistemul electronic de achiziţii publice.
Coeficientul 1 din Legea unitară de salarizare va rămâne cel mai probabil la valoarea de 600 de lei
oeficientul 1, care reprezintă referinţa pentru toate salariile din grila Legii unitare de salarizare în sistemul bugetar, va rămâne cel mai probabil 600 de lei, miniştrii urmând să decidă între două variante de grilă, prima
în care coeficienţii scad cu 40% şi a doua cu o reducere de peste 50%.
"Indiferent pe ce variantă se va merge, salariile nu pot creşte anul viitor, întrucât nu există resurse economice. Probabil se va decide în favoarea menţinerii coeficientului 1 la nivelul de 600 de lei, iar dacă patronatele vor fi de acord cu creşterea salariului minim, această decizie va afecta doar veniturile din mediul privat", a declarat luni, pentru NewsIn, o sursă guvernamentală.
"Practic, Guvernul va avea de ales între varianta propusă de Ministerul Muncii la sfârşitul lunii iunie, în care coeficienţii din grila de salarizare erau scăzuţi cu circa 40% faţă de varianta convenită cu sindicatele, şi proiectul rezultat în urma analizei Ministerului de Finanţe, în care coeficienţii scădeau cu peste 50%", a adăugat oficialul.
În ultima formă a proiectului Legii unitare de salarizare, obţinut de NewsIn la finalul săptămânii trecute, preşedintele României rămânea singurul demnitar aflat pe cea mai înaltă treaptă de salarizare, cu coeficient 15, în timp
ce şefii din Justiţie şi preşedinţii celor două Camere
ale Parlamentului coborau pe o treaptă inferioară, cu indemnizaţii reprezentând 14,5 salarii minime pe economie
.
Sindicaliştii din învăţământ s-au arătat nemulţumiţi de ultima formă a proiectului de lege, care, în condiţiile unui salariu minim brut de 600 lei, ar genera scăderi salariale între 6% şi 12% pentru toate cadrele didactice din sistemul preuniversitar, a declarat vineri, pentru NewsIn, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
La această oră, membrii comisiei mixte Ministerul de Finanţe-Ministerul Muncii, miniştrii şi membri ai coaliţiei care sunt interesaţi de subiectul Legii salarizării unitare se află în discuţii la Guvern, pentru a evalua ultima formă a proiectului înaintea întâlnirii cu partenerii sociali.
în care coeficienţii scad cu 40% şi a doua cu o reducere de peste 50%.
"Indiferent pe ce variantă se va merge, salariile nu pot creşte anul viitor, întrucât nu există resurse economice. Probabil se va decide în favoarea menţinerii coeficientului 1 la nivelul de 600 de lei, iar dacă patronatele vor fi de acord cu creşterea salariului minim, această decizie va afecta doar veniturile din mediul privat", a declarat luni, pentru NewsIn, o sursă guvernamentală.
"Practic, Guvernul va avea de ales între varianta propusă de Ministerul Muncii la sfârşitul lunii iunie, în care coeficienţii din grila de salarizare erau scăzuţi cu circa 40% faţă de varianta convenită cu sindicatele, şi proiectul rezultat în urma analizei Ministerului de Finanţe, în care coeficienţii scădeau cu peste 50%", a adăugat oficialul.
În ultima formă a proiectului Legii unitare de salarizare, obţinut de NewsIn la finalul săptămânii trecute, preşedintele României rămânea singurul demnitar aflat pe cea mai înaltă treaptă de salarizare, cu coeficient 15, în timp
ce şefii din Justiţie şi preşedinţii celor două Camere
ale Parlamentului coborau pe o treaptă inferioară, cu indemnizaţii reprezentând 14,5 salarii minime pe economie
.
Sindicaliştii din învăţământ s-au arătat nemulţumiţi de ultima formă a proiectului de lege, care, în condiţiile unui salariu minim brut de 600 lei, ar genera scăderi salariale între 6% şi 12% pentru toate cadrele didactice din sistemul preuniversitar, a declarat vineri, pentru NewsIn, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
La această oră, membrii comisiei mixte Ministerul de Finanţe-Ministerul Muncii, miniştrii şi membri ai coaliţiei care sunt interesaţi de subiectul Legii salarizării unitare se află în discuţii la Guvern, pentru a evalua ultima formă a proiectului înaintea întâlnirii cu partenerii sociali.
Polonia 2030
Ultimele date statistice privind evolutia Produsului
Intern Brut in tarile europene indica faptul ca Polonia va fi foarte putin atinsa de criza economica – performanta remarcabila, avand in vedere faptul ca 78 la suta din exporturile poloneze au ca destinatie parteneri din Uniunea Europeana aflati in recesiune. Structura economiei
poloneze, capabila sa se replieze rapid la schimbarea conditiilor de piata, lipsa unor dezechilibre financiare foarte mari acumulate in ultimii ani si credibilitatea buna
in ochii investitorilor explica in parte rezilienta de care tara da dovada. Dincolo de toate acestea, exista insa si ceva mai greu de definit, care tine de o anumita atitudine dovedita in multe imprejurari. Polonia a atras atentia de mai multa vreme ca tara ce s-a inscris cel mai hotarat in procesul de reforme aplicand asa-numita "terapie de soc", in ciuda faptului ca aceasta a avut ca rezultat un somaj de 19 la suta pentru o perioada indelungata. S-a dovedit un partener de negociere redutabil in perioada de preaderare la Uniunea Europeana, iar acum, la cinci ani dupa aderare, multi dintre reprezentantii sai ocupa
pozitii-cheie in institutiile europene. Desigur, marimea conteaza si, cu cei 38 de milioane de locuitori si un PIB ce trece de 360 miliarde euro, Polonia isi are in mod natural
locul la masa celor mari. Ceea ce distinge insa Polonia este, dupa parerea mea, capacitatea sa de mobilizare in jurul acestei ambitii de a fi recunoscuta si respectata la nivel international. Desi viata politica interna este, ca si in alte parti, dominata de conflicte, coalitii fragile si personaje adesea controversate, dezvoltarea economica si sociala isi urmeaza cu perseverenta traseul care face din Polonia o tara tot mai importanta in Europa si in lume.
Existenta unei viziuni pe termen lung transpare si dintr-un recent raport propus spre dezbatere publica, intitulat "Polonia 2030 – provocari ale dezvoltarii". Documentul a fost pregatit de Comitetul Consultativ pentru Probleme de Strategie, un organism care are rolul de a-l asista pe prim-ministru in fundamentarea si adoptarea deciziilor de importanta deosebita pentru dezvoltarea tarii. Scopul documentului este de a identifica optiunile de dezvoltare in urmatorii douazeci de ani, in conditiile in care cele doua proiecte care au ghidat evolutia Poloniei din 1989 pana astazi – transformarea sistemica si aderarea la Uniunea Europeana – au fost incheiate cu succes. Polonia are nevoie, subliniaza raportul, de un nou proiect civilizational, in lipsa caruia dezvoltarea risca sa intre in deriva.
Trei lucruri mi se par remarcabile in legatura cu acest raport. Primul priveste simpla sa existenta. Faptul ca autoritatile, premierul insusi, lanseaza o dezbatere publica asupra perspectivelor pe mai mult de douazeci de ani este putin obisnuit, avand in vedere tendinta guvernelor de a se concentra pe problemele zilei de azi sau pana la urmatoarele alegeri. Existenta unei viziuni pe termen lung – larg impartasita social – poate sa asigure o punte peste cicluri electorale si sa dea coerenta si continuitate politicilor economice si sociale.
Intern Brut in tarile europene indica faptul ca Polonia va fi foarte putin atinsa de criza economica – performanta remarcabila, avand in vedere faptul ca 78 la suta din exporturile poloneze au ca destinatie parteneri din Uniunea Europeana aflati in recesiune. Structura economiei
poloneze, capabila sa se replieze rapid la schimbarea conditiilor de piata, lipsa unor dezechilibre financiare foarte mari acumulate in ultimii ani si credibilitatea buna
in ochii investitorilor explica in parte rezilienta de care tara da dovada. Dincolo de toate acestea, exista insa si ceva mai greu de definit, care tine de o anumita atitudine dovedita in multe imprejurari. Polonia a atras atentia de mai multa vreme ca tara ce s-a inscris cel mai hotarat in procesul de reforme aplicand asa-numita "terapie de soc", in ciuda faptului ca aceasta a avut ca rezultat un somaj de 19 la suta pentru o perioada indelungata. S-a dovedit un partener de negociere redutabil in perioada de preaderare la Uniunea Europeana, iar acum, la cinci ani dupa aderare, multi dintre reprezentantii sai ocupa
pozitii-cheie in institutiile europene. Desigur, marimea conteaza si, cu cei 38 de milioane de locuitori si un PIB ce trece de 360 miliarde euro, Polonia isi are in mod natural
locul la masa celor mari. Ceea ce distinge insa Polonia este, dupa parerea mea, capacitatea sa de mobilizare in jurul acestei ambitii de a fi recunoscuta si respectata la nivel international. Desi viata politica interna este, ca si in alte parti, dominata de conflicte, coalitii fragile si personaje adesea controversate, dezvoltarea economica si sociala isi urmeaza cu perseverenta traseul care face din Polonia o tara tot mai importanta in Europa si in lume.
Existenta unei viziuni pe termen lung transpare si dintr-un recent raport propus spre dezbatere publica, intitulat "Polonia 2030 – provocari ale dezvoltarii". Documentul a fost pregatit de Comitetul Consultativ pentru Probleme de Strategie, un organism care are rolul de a-l asista pe prim-ministru in fundamentarea si adoptarea deciziilor de importanta deosebita pentru dezvoltarea tarii. Scopul documentului este de a identifica optiunile de dezvoltare in urmatorii douazeci de ani, in conditiile in care cele doua proiecte care au ghidat evolutia Poloniei din 1989 pana astazi – transformarea sistemica si aderarea la Uniunea Europeana – au fost incheiate cu succes. Polonia are nevoie, subliniaza raportul, de un nou proiect civilizational, in lipsa caruia dezvoltarea risca sa intre in deriva.
Trei lucruri mi se par remarcabile in legatura cu acest raport. Primul priveste simpla sa existenta. Faptul ca autoritatile, premierul insusi, lanseaza o dezbatere publica asupra perspectivelor pe mai mult de douazeci de ani este putin obisnuit, avand in vedere tendinta guvernelor de a se concentra pe problemele zilei de azi sau pana la urmatoarele alegeri. Existenta unei viziuni pe termen lung – larg impartasita social – poate sa asigure o punte peste cicluri electorale si sa dea coerenta si continuitate politicilor economice si sociale.
Voronin nu e lasat sa moara
Moldova pare sa fie considerata o tara bananiera. Reprezentanti ai UE si SUA incearca resuscitarea cadavrului politic Voronin. Se folosesc fie de presiuni voalate, fie de promisiuni de genul incheierii acordului cu FMI. Scopul este convingerea celor patru partide din coalitia "Alianta pentru Integrarea Europeana" sa stea la masa
cu comunistii si sa ajunga la un compromis cu acestia. Pana acum, liberalii au rezistat, anuntand prin Filat si Urechean ca nu vor negocia cu PCRM.
In tarile de unde vin mesagerii democratiei, fortele politice care castiga
scrutinul popular preiau si puterea. Cum indraznesc atunci sa ceara AIE care a castigat clar alegerile sa faca compromisuri cu comunistii? Si cum indrazneste UE, cu a sa politica "soft power", a duhului blandetii sau SUA, cu noua sa politica zisa "multilateralista" a Administratiei Obama, sa se amestece in treburile interne ale unei tari suverane, implicandu-se in negocierile dintre partide? Nici nu vreau sa ma gandesc ce reactii ar fi fost daca afirmatiile din interviul ambasadorului american Chaudhry dat Europei
Libere ar fi fost facute de ambasadorul Rusiei si daca acesta din urma ar fi cerut, la fel ca Chaudhry, negocieri
cu comunistii sub pretextul ca trebuie format un guvern care sa poata obtina imprumuturi internationale.
Cu toate neregulile de la alegeri, in Moldova a avut loc un proces democratic, prin care in urma alegerilor va avea loc alternanta la putere. Totusi, reprezentatul UE si ambasadorul american isi permit sa dea indicatii privind negocierile dintre fortele politice. Asa ceva este inadmisibil intr-o tara suverana. Nici macar in protectorate internationale precum Kosovo nu s-a intamplat asa ceva, ori in Irak sau Afganistan. Alternanta la putere, adica schimbarea partidelor de la guvernare in urma alegerilor, este unul dintre elementele pentru indeplinirea criteriului politic de la Copenhaga, adica o conditie obligatorie
pentru aderarea la UE. Deci UE cere musai alternanta la putere ca o dovada a democratizarii unei tari, dar in cazul Moldovei, reprezentantul UE la Chisinau, Kalman Mizsei, lucreaza pentru ca PCRM sa ramana cumva agatat la putere. Adica pe dos fata de cerintele criteriului de la Copenhaga, sa nu se produca mult laudata alternanta.
Asif Chaudhry, pakistanezul agronom numit, nu se stie de ce, ambasadorul SUA la Chisinau, isi permite sa hotarasca si destinul Moldovei. El repeta papagaliceste afirmatiile senatorului democrat Kerry (invinsul lui Bush) ca "Moldova nu trebuie sa aleaga intre Est si Vest, este deja o punte intre Est si Vest". Inseamna ca in opinia lui Chaudhry Moldova nu va face parte din Vest, va fi o "punte", condamnata sa ramana in zona gri, a "vecinatatii apropiate" a Rusiei. Declaratia cu pricina dispretuieste aspiratiile cetatenilor R. Moldova care, potrivit sondajelor, doresc in proportie de 70% aderarea Moldovei la UE. Partenerul cel mai de incredere al Moldovei ramane tot Romania, care si-a anuntat hotararea de a face pentru aderarea Moldovei la UE mai mult decat a facut, de exemplu, Suedia pentru Tarile Baltice. Iar imprumutul de la FMI va veni nu daca liberalii fac pe plac pakistano-americanului, ci daca noul guvern va putea garanta respectarea clauzelor din acordul stand-by privind deficitul bugetar, cheltuielile publice etc. La fel ca si Tratatul de asociere cu UE, care se va incheia nu daca liberalii vor juca dupa cum canta Mizsei, ci daca vor indeplini criteriile din tratat, bucurandu-se si de sprijinul masiv al Romaniei.
cu comunistii si sa ajunga la un compromis cu acestia. Pana acum, liberalii au rezistat, anuntand prin Filat si Urechean ca nu vor negocia cu PCRM.
In tarile de unde vin mesagerii democratiei, fortele politice care castiga
scrutinul popular preiau si puterea. Cum indraznesc atunci sa ceara AIE care a castigat clar alegerile sa faca compromisuri cu comunistii? Si cum indrazneste UE, cu a sa politica "soft power", a duhului blandetii sau SUA, cu noua sa politica zisa "multilateralista" a Administratiei Obama, sa se amestece in treburile interne ale unei tari suverane, implicandu-se in negocierile dintre partide? Nici nu vreau sa ma gandesc ce reactii ar fi fost daca afirmatiile din interviul ambasadorului american Chaudhry dat Europei
Libere ar fi fost facute de ambasadorul Rusiei si daca acesta din urma ar fi cerut, la fel ca Chaudhry, negocieri
cu comunistii sub pretextul ca trebuie format un guvern care sa poata obtina imprumuturi internationale.
Cu toate neregulile de la alegeri, in Moldova a avut loc un proces democratic, prin care in urma alegerilor va avea loc alternanta la putere. Totusi, reprezentatul UE si ambasadorul american isi permit sa dea indicatii privind negocierile dintre fortele politice. Asa ceva este inadmisibil intr-o tara suverana. Nici macar in protectorate internationale precum Kosovo nu s-a intamplat asa ceva, ori in Irak sau Afganistan. Alternanta la putere, adica schimbarea partidelor de la guvernare in urma alegerilor, este unul dintre elementele pentru indeplinirea criteriului politic de la Copenhaga, adica o conditie obligatorie
pentru aderarea la UE. Deci UE cere musai alternanta la putere ca o dovada a democratizarii unei tari, dar in cazul Moldovei, reprezentantul UE la Chisinau, Kalman Mizsei, lucreaza pentru ca PCRM sa ramana cumva agatat la putere. Adica pe dos fata de cerintele criteriului de la Copenhaga, sa nu se produca mult laudata alternanta.
Asif Chaudhry, pakistanezul agronom numit, nu se stie de ce, ambasadorul SUA la Chisinau, isi permite sa hotarasca si destinul Moldovei. El repeta papagaliceste afirmatiile senatorului democrat Kerry (invinsul lui Bush) ca "Moldova nu trebuie sa aleaga intre Est si Vest, este deja o punte intre Est si Vest". Inseamna ca in opinia lui Chaudhry Moldova nu va face parte din Vest, va fi o "punte", condamnata sa ramana in zona gri, a "vecinatatii apropiate" a Rusiei. Declaratia cu pricina dispretuieste aspiratiile cetatenilor R. Moldova care, potrivit sondajelor, doresc in proportie de 70% aderarea Moldovei la UE. Partenerul cel mai de incredere al Moldovei ramane tot Romania, care si-a anuntat hotararea de a face pentru aderarea Moldovei la UE mai mult decat a facut, de exemplu, Suedia pentru Tarile Baltice. Iar imprumutul de la FMI va veni nu daca liberalii fac pe plac pakistano-americanului, ci daca noul guvern va putea garanta respectarea clauzelor din acordul stand-by privind deficitul bugetar, cheltuielile publice etc. La fel ca si Tratatul de asociere cu UE, care se va incheia nu daca liberalii vor juca dupa cum canta Mizsei, ci daca vor indeplini criteriile din tratat, bucurandu-se si de sprijinul masiv al Romaniei.
Cea din urma treapta a decaderii
Nu stiu daca cineva si-ar fi putut inchipui ca odata cu castigarea alegerilor de catre alianta "Dreptate si Adevar" si a mandatului de presedinte de catre dl Traian Basescu vor urma cinci ani in care Romania a atins poate cea mai de jos treapta a existentei sale de dupa caderea regimului comunist, in 1989. Zi dupa zi, saptamana dupa saptamana, an dupa an, o tot mai evidenta criza a de-legitimarii a pus stapanire pe o tara macinata de lupte
sangeroase, la toate nivelele.
In politica, unde elocinta este arma obisnuita, luptele au devenit banditesti, mizerabile, tocmai din cauza faptului ca odata cu noua oranduire au aparut pe scena politica jalnice figuri, de care altadata se radea pe la televizor. Figuri controversate, la fel de ilegitime ca si sistemul de vot uninominal sau ca si legaturile bolnavicioase si vinovate cu puternicii zilei, care le-au asigurat prezenta in prima
linie politica a tarii. Scandalurile la care asistam de mai multa vreme nu sunt decat urmarea faptului ca oameni lipsiti de legitimitate ocupa functii in guvern si in statul roman. Numai ca aceasta lipsa de legitimitate a unor personaje infame creeaza nevoia acestora, extrem de imperioasa, de a de-legitima intentionat institutiile care ar putea constata public si chiar s-ar putea opune, prin chiar menirea lor, acestei stari de fapt, acestei pegre care tinde sa distruga insasi esenta statului de drept. Si atunci era necesar sa fie de-legitimat insusi Parlamentul Romaniei, institutia fundamentala a statului si garantul functionarii palidei democratii romanesti. Daca la aceasta mai adaugam incercarea odioasa (care ar merita sa fie incriminata drept ceea ce este cu adevarat, adica "subminarea statului de drept"!) aceea de a de-legitima si de a controla justitia, care, din fericire, prin reprezentantii sai nu s-a lasat calcata in picioare, avem tabloul faptelor grave petrecute in acesti ultimi cinci ani de semidictatura: incercarea unor "politicieni" viscerali si avizi de imbogatire, care au reusit sa insele pentru un timp electoratul romanesc, de a sapa la radacina pilonilor statului democratic si chiar a libertatilor noastre fundamentale.
Cand se poate vedea in fiecare zi cum oameni de calitate, seriosi, care au probat timp
de mai multi ani ca isi merita calitatea de politicieni iau, vadit jenati, probabil de frica, apararea actualilor "vechili" politici care stapanesc puterea, chiar cand evidenta este greu de ocolit, cand se vede cu ochiul liber ca oameni in cele mai inalte functii din stat contribuie cu fiecare gest la izolarea Romaniei pe plan international si chiar la compromiterea ei si avand ca unic scop ramanerea la putere si asigurarea
imbogatirii propriilor familii si grupuri de interese prin subminarea economiei
propriei tari, asta nu poate insemna decat un lucru. Certitudinea ca, manipulata, Romania a ajuns in momentul actual captiva unui grup de politicieni aparuti din negura si din interstitiile unei lumi cvasi-interlope (de dinainte si de dupa 1989), si ajunsi cu ajutorul minciunii sa conduca, de la "inaltimea" culturii lor, o tara; birjareste, bijnitareste, mitocaneste, conform educatiei si mediului in care s-au format ca tineri. Certitudinea ca sub conducerea acestor politicieni (girata din plin de "mari constiinte ale intelectualitatii romanesti", care de o bucata de vreme tac, sau nu li se pare important sa (mai) comenteze actiunile celor sub care s-au transformat, daca nu in presuri, atunci, cu siguranta in covoare scumpe!) Romania a coborat pe ultima treapta a calitatii existentei sale in ultimii 20 de ani!
sangeroase, la toate nivelele.
In politica, unde elocinta este arma obisnuita, luptele au devenit banditesti, mizerabile, tocmai din cauza faptului ca odata cu noua oranduire au aparut pe scena politica jalnice figuri, de care altadata se radea pe la televizor. Figuri controversate, la fel de ilegitime ca si sistemul de vot uninominal sau ca si legaturile bolnavicioase si vinovate cu puternicii zilei, care le-au asigurat prezenta in prima
linie politica a tarii. Scandalurile la care asistam de mai multa vreme nu sunt decat urmarea faptului ca oameni lipsiti de legitimitate ocupa functii in guvern si in statul roman. Numai ca aceasta lipsa de legitimitate a unor personaje infame creeaza nevoia acestora, extrem de imperioasa, de a de-legitima intentionat institutiile care ar putea constata public si chiar s-ar putea opune, prin chiar menirea lor, acestei stari de fapt, acestei pegre care tinde sa distruga insasi esenta statului de drept. Si atunci era necesar sa fie de-legitimat insusi Parlamentul Romaniei, institutia fundamentala a statului si garantul functionarii palidei democratii romanesti. Daca la aceasta mai adaugam incercarea odioasa (care ar merita sa fie incriminata drept ceea ce este cu adevarat, adica "subminarea statului de drept"!) aceea de a de-legitima si de a controla justitia, care, din fericire, prin reprezentantii sai nu s-a lasat calcata in picioare, avem tabloul faptelor grave petrecute in acesti ultimi cinci ani de semidictatura: incercarea unor "politicieni" viscerali si avizi de imbogatire, care au reusit sa insele pentru un timp electoratul romanesc, de a sapa la radacina pilonilor statului democratic si chiar a libertatilor noastre fundamentale.
Cand se poate vedea in fiecare zi cum oameni de calitate, seriosi, care au probat timp
de mai multi ani ca isi merita calitatea de politicieni iau, vadit jenati, probabil de frica, apararea actualilor "vechili" politici care stapanesc puterea, chiar cand evidenta este greu de ocolit, cand se vede cu ochiul liber ca oameni in cele mai inalte functii din stat contribuie cu fiecare gest la izolarea Romaniei pe plan international si chiar la compromiterea ei si avand ca unic scop ramanerea la putere si asigurarea
imbogatirii propriilor familii si grupuri de interese prin subminarea economiei
propriei tari, asta nu poate insemna decat un lucru. Certitudinea ca, manipulata, Romania a ajuns in momentul actual captiva unui grup de politicieni aparuti din negura si din interstitiile unei lumi cvasi-interlope (de dinainte si de dupa 1989), si ajunsi cu ajutorul minciunii sa conduca, de la "inaltimea" culturii lor, o tara; birjareste, bijnitareste, mitocaneste, conform educatiei si mediului in care s-au format ca tineri. Certitudinea ca sub conducerea acestor politicieni (girata din plin de "mari constiinte ale intelectualitatii romanesti", care de o bucata de vreme tac, sau nu li se pare important sa (mai) comenteze actiunile celor sub care s-au transformat, daca nu in presuri, atunci, cu siguranta in covoare scumpe!) Romania a coborat pe ultima treapta a calitatii existentei sale in ultimii 20 de ani!
Domnu’ Boc, ia-le capul!
Domnu’ Boc, nu mai pierdeţi vremea cu controale! Puteţi să-i concediaţi pe toţi de mâine, că nu greşiţi.
Marele avantaj al vizitelor de lucru pe şantierele patriei, atâtea în care se mai lucrează, este că guvernanţii au prilejul să afle câte ceva despre ce se întâmplă cu adevărat prin ţară. Emil Boc a constatat că România pe care domnia-sa o are în administrare
este, de fapt, o imensă groapă de gunoi.
Câmpurile noastre mănoase produc cantităţi-record de pungi şi de pet-uri la hectar, drumurile străbat superbe canioane printre munţii de moloz, talazurile râurilor maronii spumegă zglobiu peste caroserii de maşini, frigidere vechi, anvelope, obiecte de mobilier şi galoşi care îşi găsesc un generos adăpost în albiile apelor curgătoare.
Să presupunem că domnul Boc a stat numai la birou şi că până la sfârşitul săptămânii trecute, când a avut ideea să viziteze şantierul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, nu cunoştea aceste mirifice peisaje. Impresionat, şeful Guvernului a declarat la televizor că va cere controale aspre şi cine va fi găsit responsabil va plăti cu capul, fie el de la Garda de Mediu, fie de la Ministerul Mediului.
Domnu’ Boc, nu mai pierdeţi vremea cu controale! Puteţi să-i concediaţi pe toţi de mâine, că nu greşiţi. Ce rezultate vă mai trebuie? Mai ieşiţi o dată
prin ţară, daţi o tură, două, nici măcar până la Ploieşti, şi vă lămuriţi pe deplin. Ministerul, garda, agenţiile, comitetele şi comiţiile nu fac decât să toace banul public, să ia şpăgile de rigoare, iar rezultatele le vedeţi şi dumneavoastră aşa cum le vedem şi noi
. Daţi un telefon la Ministerul Mediului şi întrebaţi-o pe prima secretară care răspunde la telefon, că ministrul e în general ocupat, câte gropi de gunoi au fost aduse la nivelul cerut de Uniunea Europeană. Sau câte localităţi ale ţării sunt conectate la alimentarea cu apă şi la canalizare.
Marele avantaj al vizitelor de lucru pe şantierele patriei, atâtea în care se mai lucrează, este că guvernanţii au prilejul să afle câte ceva despre ce se întâmplă cu adevărat prin ţară. Emil Boc a constatat că România pe care domnia-sa o are în administrare
este, de fapt, o imensă groapă de gunoi.
Câmpurile noastre mănoase produc cantităţi-record de pungi şi de pet-uri la hectar, drumurile străbat superbe canioane printre munţii de moloz, talazurile râurilor maronii spumegă zglobiu peste caroserii de maşini, frigidere vechi, anvelope, obiecte de mobilier şi galoşi care îşi găsesc un generos adăpost în albiile apelor curgătoare.
Să presupunem că domnul Boc a stat numai la birou şi că până la sfârşitul săptămânii trecute, când a avut ideea să viziteze şantierul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, nu cunoştea aceste mirifice peisaje. Impresionat, şeful Guvernului a declarat la televizor că va cere controale aspre şi cine va fi găsit responsabil va plăti cu capul, fie el de la Garda de Mediu, fie de la Ministerul Mediului.
Domnu’ Boc, nu mai pierdeţi vremea cu controale! Puteţi să-i concediaţi pe toţi de mâine, că nu greşiţi. Ce rezultate vă mai trebuie? Mai ieşiţi o dată
prin ţară, daţi o tură, două, nici măcar până la Ploieşti, şi vă lămuriţi pe deplin. Ministerul, garda, agenţiile, comitetele şi comiţiile nu fac decât să toace banul public, să ia şpăgile de rigoare, iar rezultatele le vedeţi şi dumneavoastră aşa cum le vedem şi noi
. Daţi un telefon la Ministerul Mediului şi întrebaţi-o pe prima secretară care răspunde la telefon, că ministrul e în general ocupat, câte gropi de gunoi au fost aduse la nivelul cerut de Uniunea Europeană. Sau câte localităţi ale ţării sunt conectate la alimentarea cu apă şi la canalizare.
Disperarea guzganilor roşii
Mai întâi au fost sondajele care au încercat să-i convingă pe români că mârţoaga din Kiseleff hrănită cu jăratic de trei ori pe zi de către guzganul rozaliu s-a transforat într-un pur-sânge din poveste, gata să se ia la trântă şi chiar să câştige bătălia cu zmeul-zmeilor de la Cotroceni. Povestea s-a fâsâit repede, pentru că oricine a avut ochi de văzut şi urechi de auzit a sesizat că mârţoaga nu numai că nu s-a transformat precum armăsarii din basme, ba, dimpotrivă, s-a ofilit şi mai mult, spre disperarea guzganului-sforar. După zile şi nopţi de sfat, guzganii roşii au decis să treacă la planul B: victimizarea. Bazându-se pe experienţa în intoxicări publice dobândită de-a lungul anilor de către guzganul rozaliu, din e-mailurile calculatoarelor din Kiseleff a plecat rapid
către presă o aşa-zisă strategie a PSD, în care se vorbeşte de fapt de paşii pe care, chipurile, ar urma să-i facă în perioada următoare duşmanii din PD-L. Atacuri la onoarea de familist a lui Mircea Geoană, încercări de racolare a unor pesedişti, pentru ca totul să ducă în final la scoaterea PSD de la guvernare. Cu lacrimi de crocodil în ochi, pesediştii se plâng de teroarea lansată asupra lor de către Traian Băsescu şi mai-marii din PD-L. Un novice într-ale politicii dâmboviţene ar putea chiar crede strategia lansată, chipurile, pe surse de către pesedişti, dar cine a mai avut de-a face cu metodele uzitate în Kiseleff nu mai muşcă aşa uşor momelile guzganilor roşii. Dincolo de scenarii şi scenarite, un lucru e clar: corabia stă să se scufunde, iar guzganii caută motive să scape de înec. Numai că, de data asta, Mircea Geoană nu mai pare dispus să piardă doar el şi vrea să se asigure
că nu va fi singurul care se va îneca. Aşa să dea Dumnezeu!
către presă o aşa-zisă strategie a PSD, în care se vorbeşte de fapt de paşii pe care, chipurile, ar urma să-i facă în perioada următoare duşmanii din PD-L. Atacuri la onoarea de familist a lui Mircea Geoană, încercări de racolare a unor pesedişti, pentru ca totul să ducă în final la scoaterea PSD de la guvernare. Cu lacrimi de crocodil în ochi, pesediştii se plâng de teroarea lansată asupra lor de către Traian Băsescu şi mai-marii din PD-L. Un novice într-ale politicii dâmboviţene ar putea chiar crede strategia lansată, chipurile, pe surse de către pesedişti, dar cine a mai avut de-a face cu metodele uzitate în Kiseleff nu mai muşcă aşa uşor momelile guzganilor roşii. Dincolo de scenarii şi scenarite, un lucru e clar: corabia stă să se scufunde, iar guzganii caută motive să scape de înec. Numai că, de data asta, Mircea Geoană nu mai pare dispus să piardă doar el şi vrea să se asigure
că nu va fi singurul care se va îneca. Aşa să dea Dumnezeu!
Canibalism de vara
Ioan Rus i-a recomandat
recent lui Mircea Geoana sa se concentreze mai mult pe etalarea unui leadership real in actualele vremuri de criza decat pe hartuirea Elenei Udrea. Iesirea lui Rus a demonstrat ca pana si inexorabilul transilvanean se va fi simtit jenat la vazul saradei organizate in vederea inlaturarii ei. Domnul Rus ar fi putut adauga, desigur, ca nici Radu Mazare nu s-a lasat mai prejos in privinta cheltuirii banului public, norocindu-si partenerii de afaceri
cu nu mai putin de 800.000 de euro pentru a promova nu tara, ci doar un simplu oras de provincie.
In acest razboi pornit impotriva Elenei Udrea, PSD se poate lesne trezi cu armele explodandu-i in fata. De altfel, partidul pare din ce in ce mai neinspirat – luna viitoare planuieste o conferinta in stil
"Obama", adica exact genul de triumfalism care a condus la prabusirea carierei politice a lui Adrian Nastase taman inainte de apogeul mult visat.
Doamna Udrea este unul dintre putinele personaje interesante care au descins pe scena politica romaneasca in ultimii ani. Considerata indeobste o "nuca tare",
impetuozitatea ii joaca totusi destule feste, asa ca ramane expusa riscului de a deveni una dintre victimele acestui foc incrucisat. Deocamdata, lupta ca o leoaica incoltita pentru a-si pastra jobul si ministerul. Poseda multa incredere in sine – o consecinta a activitatilor sale din lumea reala –, drept pentru care nu aduce a clona politica proaspat iesita din laboratoarele de partid. Cu ocazia alegerilor generale, a dus o campanie abila si bine organizata, obtinand o victorie electorala onorabila.
Atat PSD, cat si PNL par a nutri insa o aversiune profunda fata de politicieni cu opinii si vointe proprii, nepropulsati in prim-planul politicii prin intermediul aparatului de partid. Mona Musca, o personalitate mult mai consistenta, a fost eliminata din viata politica drept urmare a unui pacat din tinerete, desi s-a numarat printre putinii politicieni despre care se poate sustine ca macar au incercat sa-si spele pacatele prin activitatea lor postdecembrista. Spre sfarsitul anilor ’90, PSD s-a facut foc si para pe Radu Sarbu, pe atunci presedinte al FPS, dat fiind ca omul incercase sa se opuna modului in care politicienii profitau, prin deal-uri si intelegeri dosnice, de pe urma proceselor de privatizare.
Oricine s-ar pronunta, in Romania zilelor noastre, in favoarea regularizarii acestei imense clase speculatoare – existenta, in forma embrionala, si inainte de 1989 – si-o cauta, neindoielnic, cu lumanarea. Ceausestii si-au pecetluit, de fapt, soarta atunci cand au inceput sa se plaseze deasupra partidului, neglijand a mai oferi intregului angrenaj – si nu doar catorva nomenclaturisti – avantajele materiale ce decurg din putere. A fost o greseala pe care succesorul lor, Ion Iliescu, n-a mai facut-o.
Departe de mine intentia de a o portretiza pe Elena Udrea drept o Ioana d’Arc a PDL. Are, la randul ei, destule legaturi cu grupurile oligarhice. Dar tinta anchetatorilor parlamentari nu este ea, ci protectorul ei, Traian Basescu, a carui impredictibilitate continua sa dea fiori destulora. In mod clar, Basescu si PDL au fost luati prin surprindere, uitand, pesemne, de incomensurabila lipsa de scrupule caracteristica PSD. Guvernarea de coalitie pare a fi fost decisa fara o pertractare a pericolelor imanente. Iar acum PSD duce, din interiorul Guvernului, un adevarat razboi de gherila impotriva unui Emil Boc total depasit de situatie.
recent lui Mircea Geoana sa se concentreze mai mult pe etalarea unui leadership real in actualele vremuri de criza decat pe hartuirea Elenei Udrea. Iesirea lui Rus a demonstrat ca pana si inexorabilul transilvanean se va fi simtit jenat la vazul saradei organizate in vederea inlaturarii ei. Domnul Rus ar fi putut adauga, desigur, ca nici Radu Mazare nu s-a lasat mai prejos in privinta cheltuirii banului public, norocindu-si partenerii de afaceri
cu nu mai putin de 800.000 de euro pentru a promova nu tara, ci doar un simplu oras de provincie.
In acest razboi pornit impotriva Elenei Udrea, PSD se poate lesne trezi cu armele explodandu-i in fata. De altfel, partidul pare din ce in ce mai neinspirat – luna viitoare planuieste o conferinta in stil
"Obama", adica exact genul de triumfalism care a condus la prabusirea carierei politice a lui Adrian Nastase taman inainte de apogeul mult visat.
Doamna Udrea este unul dintre putinele personaje interesante care au descins pe scena politica romaneasca in ultimii ani. Considerata indeobste o "nuca tare",
impetuozitatea ii joaca totusi destule feste, asa ca ramane expusa riscului de a deveni una dintre victimele acestui foc incrucisat. Deocamdata, lupta ca o leoaica incoltita pentru a-si pastra jobul si ministerul. Poseda multa incredere in sine – o consecinta a activitatilor sale din lumea reala –, drept pentru care nu aduce a clona politica proaspat iesita din laboratoarele de partid. Cu ocazia alegerilor generale, a dus o campanie abila si bine organizata, obtinand o victorie electorala onorabila.
Atat PSD, cat si PNL par a nutri insa o aversiune profunda fata de politicieni cu opinii si vointe proprii, nepropulsati in prim-planul politicii prin intermediul aparatului de partid. Mona Musca, o personalitate mult mai consistenta, a fost eliminata din viata politica drept urmare a unui pacat din tinerete, desi s-a numarat printre putinii politicieni despre care se poate sustine ca macar au incercat sa-si spele pacatele prin activitatea lor postdecembrista. Spre sfarsitul anilor ’90, PSD s-a facut foc si para pe Radu Sarbu, pe atunci presedinte al FPS, dat fiind ca omul incercase sa se opuna modului in care politicienii profitau, prin deal-uri si intelegeri dosnice, de pe urma proceselor de privatizare.
Oricine s-ar pronunta, in Romania zilelor noastre, in favoarea regularizarii acestei imense clase speculatoare – existenta, in forma embrionala, si inainte de 1989 – si-o cauta, neindoielnic, cu lumanarea. Ceausestii si-au pecetluit, de fapt, soarta atunci cand au inceput sa se plaseze deasupra partidului, neglijand a mai oferi intregului angrenaj – si nu doar catorva nomenclaturisti – avantajele materiale ce decurg din putere. A fost o greseala pe care succesorul lor, Ion Iliescu, n-a mai facut-o.
Departe de mine intentia de a o portretiza pe Elena Udrea drept o Ioana d’Arc a PDL. Are, la randul ei, destule legaturi cu grupurile oligarhice. Dar tinta anchetatorilor parlamentari nu este ea, ci protectorul ei, Traian Basescu, a carui impredictibilitate continua sa dea fiori destulora. In mod clar, Basescu si PDL au fost luati prin surprindere, uitand, pesemne, de incomensurabila lipsa de scrupule caracteristica PSD. Guvernarea de coalitie pare a fi fost decisa fara o pertractare a pericolelor imanente. Iar acum PSD duce, din interiorul Guvernului, un adevarat razboi de gherila impotriva unui Emil Boc total depasit de situatie.
Tribul Basescu a pierdut milioane de euro prin afacerea Desintco
Mircea Basescu, fratele presedintelui, stia prea bine in ce se baga cånd s-a asociat in cadrul firmei Desintco cu ofiterul SPP Romeo Oita, Cristian Geamanu, generalul Ion Eftimie Sandu, fost loctiitor al sefului Departamentului pentru Armament din MApN, si Maria Cristina Cazacu, fiica lui Aurel Cazacu, demis din functia de director pentru industria de aparare in Ministerul Economiei
. Rolul lui Cazacu era sa-l atraga pe fratele presedintelui in aceasta afacere
pentru a mentine deschisa usa Palatului Cotroceni. De unde sa primeasca informatii confidentiale in domeniul apararii, cu privire la anumite proiecte de modernizare a armatei. Cum ar fi achizitionarea a 48 de aparate F-16 second hand, valorånd peste 4 miliarde de euro, si apoi modernizarea lor. Prin calitatea de frate al presedintelui detinuta de actionarul Mircea Basescu, firma Desintco urma sa fie favorizata in incredintarea directa a unor contracte de consultanta in domeniul apararii. Nu de comert cu armament cum s-a spus. Comisioanele
din contractele de consultanta valoreaza mai mult decåt comertul cu arme. Pentru ca armata sa fie redusa la tacere si capii ei sa nu emita alte pretentii cu privire la achizitia aparatelor de lupta multirol, a fost pusa la cale in luna ianuarie operatiunea Ciorogårla. In care s-a inscenat un asa-zis furt de arme, nedescoperite nici påna in ziua de astazi. Scopul real al operatiunii a fost acela de decimare a serviciilor
de informatii ale apararii si a Statului Major al Fortelor Aeriene. Al inlocuirii sefilor lor cu cadre obediente, care sa nu emita pretentii si sa nu-i incurce pe conspiratorii care pregateau modernizarea armatei. Prin intermediul fratilor Basescu. Astazi roata s-a intors. Cei demisi in conditii dezonorante s-au rabunat. Afacerea Desintco a fost data in gåt, inainte ca Mircea Basescu sa cåstige un singur sfant. Acesta a fost si scopul celor care au distrus afacerea de milioane de euro a fratilor Basescu: nu de a-i proteja sa nu-si bage måinile in banii statului påna la gåt, ci de a-i impiedica sa ajunga la borcanul de miere. Zilele de glorie ale tribului prezidential au apus.
. Rolul lui Cazacu era sa-l atraga pe fratele presedintelui in aceasta afacere
pentru a mentine deschisa usa Palatului Cotroceni. De unde sa primeasca informatii confidentiale in domeniul apararii, cu privire la anumite proiecte de modernizare a armatei. Cum ar fi achizitionarea a 48 de aparate F-16 second hand, valorånd peste 4 miliarde de euro, si apoi modernizarea lor. Prin calitatea de frate al presedintelui detinuta de actionarul Mircea Basescu, firma Desintco urma sa fie favorizata in incredintarea directa a unor contracte de consultanta in domeniul apararii. Nu de comert cu armament cum s-a spus. Comisioanele
din contractele de consultanta valoreaza mai mult decåt comertul cu arme. Pentru ca armata sa fie redusa la tacere si capii ei sa nu emita alte pretentii cu privire la achizitia aparatelor de lupta multirol, a fost pusa la cale in luna ianuarie operatiunea Ciorogårla. In care s-a inscenat un asa-zis furt de arme, nedescoperite nici påna in ziua de astazi. Scopul real al operatiunii a fost acela de decimare a serviciilor
de informatii ale apararii si a Statului Major al Fortelor Aeriene. Al inlocuirii sefilor lor cu cadre obediente, care sa nu emita pretentii si sa nu-i incurce pe conspiratorii care pregateau modernizarea armatei. Prin intermediul fratilor Basescu. Astazi roata s-a intors. Cei demisi in conditii dezonorante s-au rabunat. Afacerea Desintco a fost data in gåt, inainte ca Mircea Basescu sa cåstige un singur sfant. Acesta a fost si scopul celor care au distrus afacerea de milioane de euro a fratilor Basescu: nu de a-i proteja sa nu-si bage måinile in banii statului påna la gåt, ci de a-i impiedica sa ajunga la borcanul de miere. Zilele de glorie ale tribului prezidential au apus.
Razboi civil estival
La ora actuala, lucrurile par sa stea cam asa: unii ministri se straduiesc din rasputeri sa demonstreze ca sunt doar incompetenti, nu si infractori (Ridzi nu a reusit, Elena Udrea si Nicolae Nemirschi fac piruete). Presedintele tarii lasa impresia ca, prin implicarea fratelui sau intr-o firma relevanta pentru comertul cu arme, intretine legaturi cu mediile dubioase – unii spun chiar "teroriste" – din acest domeniu direct din familie
, fara alti intermediari. Aceasta reaminteste dubioasa luare de ostatici si apoi la fel de misterioasa eliberare a trioului Marie Jeanne, Miscoci, Ohanesian, cu cativa ani in urma, precum si izbutita pitire a acuzatului principal, Omar Haysam, printre dunele de nisip, inseland misterios vigilenta multiplelor noastre servicii
secrete. Cine a umblat prin diverse tari, pe diverse mari, ca om al sistemului, trebuie ca si-a facut oarece cunostinte "strategice" prin lumile a doua si a treia, mai mult decat unul care nu s-a miscat de acasa. Deci totul e posibil.
Mai avem, in aceste zile, si privilegiul unui scandal constitutional de proportii, chiar daca intampinat
in general cu o anume surdina. O comisie parlamentara a fost spionata, discutiile ei neoficiale s-au dat publicitatii, iar toate aceste incalcari ale Constitutiei – cu precedente in vremea lui Adrian Nastase – au fost numai prima etapa a unei incalcari mai grave. Fiindca indata dupa aceea, fara ezitari, ministrul Mediului, anchetat de respectiva comisie, a comparut in fata membrilor ei numai pentru a declara ca refuza sa se supuna controlului acesteia. Se creeaza astfel un nou precedent periculos, in care un membru al Executivului refuza sa se supuna controlului parlamentar.
Tot acum, ministrul Educatiei a fost somat – mai mult sau mai putin voalat – sa revina la ordine, punand in aplicare versiunea reformatoare a domeniului elaborata de consilierul prezidential pe probleme didactico-pedagogice. Cum ministrul refuza, cei doi au fost pusi sa formeze o comisie guvernamentala, negociind o solutie
intermediara. Negocierile bat insa pasul pe loc. S-a discutat mult care dintre formulele reformatoare aflate in competitie este cea mai buna, ceea ce ma dispenseaza sa reiau aici chestiunea. Observ doar ca mecanismul, socotit pana astazi normal, de functionare statala este viciat de o noua procedura. Ministerului de resort nu i-ar mai reveni decat sa aplice solutii gandite in afara expertizei sale, in anturajul prezidential. Or, asta nu este bine. Consilierul de la Cotroceni, prof. univ. dr. Mircea Miclea, este un bun
profesionist, deci nu competenta domniei sale este de chestionat. Problema este ca, anterior, pe cand era el insusi ministru la Educatie si ar fi putut face tentativa inovatoare in domeniu, nu a facut-o, prezentandu-si demisia. Cat de corect, din punct de vedere etic, este sa scoti castanele din foc cu mana altuia? Bune sau rele, proiectele de reforma anterioare au fost propuse si asumate de ministrii in scaun. Daca reforma Miclea nu tine, in caz ca acum ministrul Andronescu adopta solutiile din zona prezidentiala, va raspunde ea, si nu propunatorul. Sau nu va raspunde nimeni, ca mereu pana acum.
Ce se observa in vara fierbinte a anului 2009? Ca puterile statului sunt in razboi
unele cu altele, incurcandu-se in confruntare de orgolii sau zadarandu-si profiturile personale ori de gasca, nu ajutandu-se sa rezolve problemele tarii in folosul cetatenilor. Cat mai toleram asta?
, fara alti intermediari. Aceasta reaminteste dubioasa luare de ostatici si apoi la fel de misterioasa eliberare a trioului Marie Jeanne, Miscoci, Ohanesian, cu cativa ani in urma, precum si izbutita pitire a acuzatului principal, Omar Haysam, printre dunele de nisip, inseland misterios vigilenta multiplelor noastre servicii
secrete. Cine a umblat prin diverse tari, pe diverse mari, ca om al sistemului, trebuie ca si-a facut oarece cunostinte "strategice" prin lumile a doua si a treia, mai mult decat unul care nu s-a miscat de acasa. Deci totul e posibil.
Mai avem, in aceste zile, si privilegiul unui scandal constitutional de proportii, chiar daca intampinat
in general cu o anume surdina. O comisie parlamentara a fost spionata, discutiile ei neoficiale s-au dat publicitatii, iar toate aceste incalcari ale Constitutiei – cu precedente in vremea lui Adrian Nastase – au fost numai prima etapa a unei incalcari mai grave. Fiindca indata dupa aceea, fara ezitari, ministrul Mediului, anchetat de respectiva comisie, a comparut in fata membrilor ei numai pentru a declara ca refuza sa se supuna controlului acesteia. Se creeaza astfel un nou precedent periculos, in care un membru al Executivului refuza sa se supuna controlului parlamentar.
Tot acum, ministrul Educatiei a fost somat – mai mult sau mai putin voalat – sa revina la ordine, punand in aplicare versiunea reformatoare a domeniului elaborata de consilierul prezidential pe probleme didactico-pedagogice. Cum ministrul refuza, cei doi au fost pusi sa formeze o comisie guvernamentala, negociind o solutie
intermediara. Negocierile bat insa pasul pe loc. S-a discutat mult care dintre formulele reformatoare aflate in competitie este cea mai buna, ceea ce ma dispenseaza sa reiau aici chestiunea. Observ doar ca mecanismul, socotit pana astazi normal, de functionare statala este viciat de o noua procedura. Ministerului de resort nu i-ar mai reveni decat sa aplice solutii gandite in afara expertizei sale, in anturajul prezidential. Or, asta nu este bine. Consilierul de la Cotroceni, prof. univ. dr. Mircea Miclea, este un bun
profesionist, deci nu competenta domniei sale este de chestionat. Problema este ca, anterior, pe cand era el insusi ministru la Educatie si ar fi putut face tentativa inovatoare in domeniu, nu a facut-o, prezentandu-si demisia. Cat de corect, din punct de vedere etic, este sa scoti castanele din foc cu mana altuia? Bune sau rele, proiectele de reforma anterioare au fost propuse si asumate de ministrii in scaun. Daca reforma Miclea nu tine, in caz ca acum ministrul Andronescu adopta solutiile din zona prezidentiala, va raspunde ea, si nu propunatorul. Sau nu va raspunde nimeni, ca mereu pana acum.
Ce se observa in vara fierbinte a anului 2009? Ca puterile statului sunt in razboi
unele cu altele, incurcandu-se in confruntare de orgolii sau zadarandu-si profiturile personale ori de gasca, nu ajutandu-se sa rezolve problemele tarii in folosul cetatenilor. Cat mai toleram asta?
România ca un closet
La începutul anului 1990, pe când satele şi oraşele româneşti erau cutreierate de camioanele
cu ajutoare venite din Vest, am descoperit cu toţii un produs
minunat, la care ne uitam ca la mărgele colorate: sticla de plastic.
Deşi eram singura ţară care avea în conducere un „savant de renume mondial”, expert în polimerizarea stereospecifică a izoprenului bla-bla-bla, bla-bla-bla, nu eram în stare să facem nici măcar pungi capabile să ţină două cepe şi trei ardei, dovadă că rămâneam mereu cu toarta-n mână şi cu legumele pe trotuar.
cu ajutoare venite din Vest, am descoperit cu toţii un produs
minunat, la care ne uitam ca la mărgele colorate: sticla de plastic.
Deşi eram singura ţară care avea în conducere un „savant de renume mondial”, expert în polimerizarea stereospecifică a izoprenului bla-bla-bla, bla-bla-bla, nu eram în stare să facem nici măcar pungi capabile să ţină două cepe şi trei ardei, dovadă că rămâneam mereu cu toarta-n mână şi cu legumele pe trotuar.
luni, 10 august 2009
vTaxa pentru comerciantii cu magazine pe marginea drumurilor
Romanii care si-au deschis magazine pe drumurile nationale trebuie sa dea bani
pentru ca folosesc spatiul de pe marginea soselei, potrivit Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Aproape jumatate dintre comercianti nu achita insa aceasta taxa, pentru ca nu stiu de existenta ei. CNADNR va incepe controale, pentru a ii obliga sa plateasca, conform Newsin.
CNADNR vrea sa taxeze 2.541 de comercianti stradali care folosesc ilegal zona drumurilor nationale, ca sa stranga bani pentru repararea si intretinerea soselelor, au declarat pentru NewsIn reprezentantii companiei. Celor care refuza sa incheie contracte, li se va bloca accesul la drumul national prin montarea parapetilor de beton, potrivit autoritatilor.
CNADNR a primit doar 277 milioane de lei din bugetul de un miliard de lei
alocat in 2009, suma utilizata in proportie de 80% pentru plata contractelor de servicii
prestate in 2008. Astfel, banii ramasi in visteria companiei
sunt insuficienti pentru intretinerea drumurilor si autostrazilor din Romania.
pentru ca folosesc spatiul de pe marginea soselei, potrivit Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Aproape jumatate dintre comercianti nu achita insa aceasta taxa, pentru ca nu stiu de existenta ei. CNADNR va incepe controale, pentru a ii obliga sa plateasca, conform Newsin.
CNADNR vrea sa taxeze 2.541 de comercianti stradali care folosesc ilegal zona drumurilor nationale, ca sa stranga bani pentru repararea si intretinerea soselelor, au declarat pentru NewsIn reprezentantii companiei. Celor care refuza sa incheie contracte, li se va bloca accesul la drumul national prin montarea parapetilor de beton, potrivit autoritatilor.
CNADNR a primit doar 277 milioane de lei din bugetul de un miliard de lei
alocat in 2009, suma utilizata in proportie de 80% pentru plata contractelor de servicii
prestate in 2008. Astfel, banii ramasi in visteria companiei
sunt insuficienti pentru intretinerea drumurilor si autostrazilor din Romania.
Economia Letoniei a scăzut cu o rată anuală de 18% în primul trimestru
Economia
Letoniei s-a comprimat cu 18% în termeni anuali, în primul trimestru, produsul
intern brut (PIB) fiind afectat de cea mai severă recesiune de la colapsul fostei Uniuni Sovietice, potrivit datelor publicate luni, relatează Reuters.
Anul trecut, Letonia a beneficiat de un ajutor de 7,5 miliarde dolari, în contextul în care economia a intrat într-o recesiune care s-a accelerat de atunci. Oficialii încearcă să negocieze cu creditorii un deficit bugetar mai mare pentru 2009 şi speră că statul va continua să primească fonduri.
Datele oficiului de statistică, oferite ca estimări într-un comunicat, depăşesc aşteptările analiştilor chestionaţi de Reuters, care mizau pe o scădere cu 16,2% a PIB-ului. În primul trimestru din 2008, PIB-ul Letoniei a crescut cu 0,5%.
"Activitatea
din sectoarele de prelucrare şi servicii
a continuat să scadă în primul trimestru din 2009", a arătat biroul de statistică.
În sectorul industrial, producţia a scăzut cu 22%, comerţul de retail cu 25%, iar activitatea din sectorul hotelier şi al restaurantelor cu 34%.
La sfârşitul lunii aprilie, premierul leton, Valdis Dombrovskis, a anunţat că vrea să modifice condiţiile stabilite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Uniunea Europeană pentru salvarea economiei, din cauza agravării situaţiei din piaţa internă.
Letonia, fost stat sovietic devenit membru al Uniunii Europene în 2004, s-a confruntat cu mari probleme economice, după o perioadă de creştere economică record.
Deficitul bugetar al Letoniei va fi de peste 7% din PIB, în loc de 5% cât a cerut FMI, chiar dacă reduce cheltuielile publice cu 40%, a anunţat recent guvernul de la Riga, care a precizat, pentru prima oară, că va tăia şi cheltuielile sociale.
Letoniei s-a comprimat cu 18% în termeni anuali, în primul trimestru, produsul
intern brut (PIB) fiind afectat de cea mai severă recesiune de la colapsul fostei Uniuni Sovietice, potrivit datelor publicate luni, relatează Reuters.
Anul trecut, Letonia a beneficiat de un ajutor de 7,5 miliarde dolari, în contextul în care economia a intrat într-o recesiune care s-a accelerat de atunci. Oficialii încearcă să negocieze cu creditorii un deficit bugetar mai mare pentru 2009 şi speră că statul va continua să primească fonduri.
Datele oficiului de statistică, oferite ca estimări într-un comunicat, depăşesc aşteptările analiştilor chestionaţi de Reuters, care mizau pe o scădere cu 16,2% a PIB-ului. În primul trimestru din 2008, PIB-ul Letoniei a crescut cu 0,5%.
"Activitatea
din sectoarele de prelucrare şi servicii
a continuat să scadă în primul trimestru din 2009", a arătat biroul de statistică.
În sectorul industrial, producţia a scăzut cu 22%, comerţul de retail cu 25%, iar activitatea din sectorul hotelier şi al restaurantelor cu 34%.
La sfârşitul lunii aprilie, premierul leton, Valdis Dombrovskis, a anunţat că vrea să modifice condiţiile stabilite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Uniunea Europeană pentru salvarea economiei, din cauza agravării situaţiei din piaţa internă.
Letonia, fost stat sovietic devenit membru al Uniunii Europene în 2004, s-a confruntat cu mari probleme economice, după o perioadă de creştere economică record.
Deficitul bugetar al Letoniei va fi de peste 7% din PIB, în loc de 5% cât a cerut FMI, chiar dacă reduce cheltuielile publice cu 40%, a anunţat recent guvernul de la Riga, care a precizat, pentru prima oară, că va tăia şi cheltuielile sociale.
Economiile Franţei, Italiei şi Marii Britanii dau semne de stabilizare, arată OCDE
Perspectiva asupra principalelor economii
industrializate şi emergente a continuat să se înrăutăţească în martie, însă ritmul declinului economic din China, Franţa, Italia şi Marea Britanie dă semne de temperare, potrivit unui raport al OCDE, scrie Reuters.
Principalul indicator al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a scăzut la 92,2 puncte în martie, faţă de 92,4 puncte în luna precedentă. În termeni anuali, indicele a pierdut 9,5 puncte.
Organizaţia a anunţat că evoluţia indicatorilor arată o încetinire puternică a creşterii economiei din zona OCDE, dar datele privind Franţa, Italia şi Marea Britanie arată semne ale unei pauze în ceea ce priveşte încetinirea economică.
În ceea ce priveşte zona euro
, indicatorul a urcat la 94,2 puncte în martie, de la 93,9 puncte în februarie. De asemenea, indicatorul pentru principalele cinci economii asiatice (China, India, Indonezia, Japonia şi Coreea) a crescut la 92,2 puncte, de la 92 puncte în februarie.
Indicatorul pentru economiile G7 (Canada, Franţa, Japonia, Germania, Italia, Marea Britanie şi Statele Unite) a scăzut la 91,4 puncte, de la cifrele revizuite pentru februarie care arătau 91,7 puncte, fiind cu 10,3 puncte mai mic faţă de martie 2008.
Indicatorul pentru Japonia a scăzut cu un punct, la 89 puncte în martie, şi cu o rată
anuală de 12,3 puncte.
"Totuşi, cu excepţia Chinei, unde există semne ale unei temperări, economiile care nu fac parte din zona OCDE se confruntă cu unele condiţii puternice ale deteriorării climatului economic", arată organizaţia.
Indicatorul principal pentru China a urcat la 93 puncte în martie, de la 92,1 puncte în februarie, marcând o scădere anuală cu 9,5 puncte.
industrializate şi emergente a continuat să se înrăutăţească în martie, însă ritmul declinului economic din China, Franţa, Italia şi Marea Britanie dă semne de temperare, potrivit unui raport al OCDE, scrie Reuters.
Principalul indicator al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a scăzut la 92,2 puncte în martie, faţă de 92,4 puncte în luna precedentă. În termeni anuali, indicele a pierdut 9,5 puncte.
Organizaţia a anunţat că evoluţia indicatorilor arată o încetinire puternică a creşterii economiei din zona OCDE, dar datele privind Franţa, Italia şi Marea Britanie arată semne ale unei pauze în ceea ce priveşte încetinirea economică.
În ceea ce priveşte zona euro
, indicatorul a urcat la 94,2 puncte în martie, de la 93,9 puncte în februarie. De asemenea, indicatorul pentru principalele cinci economii asiatice (China, India, Indonezia, Japonia şi Coreea) a crescut la 92,2 puncte, de la 92 puncte în februarie.
Indicatorul pentru economiile G7 (Canada, Franţa, Japonia, Germania, Italia, Marea Britanie şi Statele Unite) a scăzut la 91,4 puncte, de la cifrele revizuite pentru februarie care arătau 91,7 puncte, fiind cu 10,3 puncte mai mic faţă de martie 2008.
Indicatorul pentru Japonia a scăzut cu un punct, la 89 puncte în martie, şi cu o rată
anuală de 12,3 puncte.
"Totuşi, cu excepţia Chinei, unde există semne ale unei temperări, economiile care nu fac parte din zona OCDE se confruntă cu unele condiţii puternice ale deteriorării climatului economic", arată organizaţia.
Indicatorul principal pentru China a urcat la 93 puncte în martie, de la 92,1 puncte în februarie, marcând o scădere anuală cu 9,5 puncte.
Numărul şomerilor din Argeş a crescut în aprilie cu 58,7% faţă de aprilie 2008
Rata
şomajului în judeţul Argeş a fost de 6,8% la sfârşitul lunii aprilie, în creştere cu 0,4% faţă de luna precedentă, potrivit datelor statistice întocmite de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, transmite corespondentul NewsIn.
Numărul total al şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Argeş la sfârşitul lunii aprilie 2009 a fost de 18.455 de persoane, în creştere cu 5% faţă de luna martie 2009 şi în creştere cu 58,7% comparativ cu luna aprilie 2008.
Potrivit reprezentanţilor AJOFM Argeş, creşterea a fost înregistrată, în principal, la categoria şomerilor indemnizaţi ( +11,3%). În luna aprilie, au fost puse la dispoziţia solicitanţilor 966 locuri de muncă vacante nou-create, din care 746 (77,2%) oferte pentru muncitori.
Totodată AJOFM Argeş a organizat cinci cursuri de calificare în meseria de zidar, ospătar, bucătar şi operator PC, la care au participat 95 de persoane, dintre care 89 şomeri.
Prin derularea programului
de ocupare a forţei de muncă, în luna aprilie au fost încadrate 670 de persoane prin servicii
de mediere şi consiliere profesională şi 66 de persoane au beneficiat de măsurile active finanţate prin bugetul asigurărilor de şomaj.
şomajului în judeţul Argeş a fost de 6,8% la sfârşitul lunii aprilie, în creştere cu 0,4% faţă de luna precedentă, potrivit datelor statistice întocmite de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, transmite corespondentul NewsIn.
Numărul total al şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Argeş la sfârşitul lunii aprilie 2009 a fost de 18.455 de persoane, în creştere cu 5% faţă de luna martie 2009 şi în creştere cu 58,7% comparativ cu luna aprilie 2008.
Potrivit reprezentanţilor AJOFM Argeş, creşterea a fost înregistrată, în principal, la categoria şomerilor indemnizaţi ( +11,3%). În luna aprilie, au fost puse la dispoziţia solicitanţilor 966 locuri de muncă vacante nou-create, din care 746 (77,2%) oferte pentru muncitori.
Totodată AJOFM Argeş a organizat cinci cursuri de calificare în meseria de zidar, ospătar, bucătar şi operator PC, la care au participat 95 de persoane, dintre care 89 şomeri.
Prin derularea programului
de ocupare a forţei de muncă, în luna aprilie au fost încadrate 670 de persoane prin servicii
de mediere şi consiliere profesională şi 66 de persoane au beneficiat de măsurile active finanţate prin bugetul asigurărilor de şomaj.
BERD dă 45 milioane euro pentru primul proiect din Turcia, ce vizează producerea de energie eoliană
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a început finanţarea primului său proiect din Turcia, de când acest stat a intrat în zona în care banca
activează, în valoare de 45 milioane euro, pentru construcţia unei ferme de producere a energiei
eoliene, a anunţat, luni, instituţia.
Proiectul va ajuta Turcia să promoveze energia curată şi să-şi reducă dependenţa de importul de combustibili fosili.
Ferma eoliană ar putea deveni operaţională până la finalul acestui an şi va fi cea mai mare din Turcia, deoarece este alcătuită din 54 de turbine de vânt. Aceasta va creşte cu 30% capacitatea actuală de energie generată din surse eoliene, până la circa 500 megawati.
Proiectul este cofinanţat de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale, care alocă 55 milioane euro
, şi de Banca Europeană de Investiţii (BEI), care acordă 30 milioane euro.
Turcia este a şasea mare piaţă de electricitate din Europa şi are unul dintre cele mai rapide
ritmuri de creştere din lume.
activează, în valoare de 45 milioane euro, pentru construcţia unei ferme de producere a energiei
eoliene, a anunţat, luni, instituţia.
Proiectul va ajuta Turcia să promoveze energia curată şi să-şi reducă dependenţa de importul de combustibili fosili.
Ferma eoliană ar putea deveni operaţională până la finalul acestui an şi va fi cea mai mare din Turcia, deoarece este alcătuită din 54 de turbine de vânt. Aceasta va creşte cu 30% capacitatea actuală de energie generată din surse eoliene, până la circa 500 megawati.
Proiectul este cofinanţat de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale, care alocă 55 milioane euro
, şi de Banca Europeană de Investiţii (BEI), care acordă 30 milioane euro.
Turcia este a şasea mare piaţă de electricitate din Europa şi are unul dintre cele mai rapide
ritmuri de creştere din lume.
Rodipet Group consideră contractul de privatizare aprobat tacit
Rodipet Group consideră aprobat tacit contractul pentru privatizarea Rodipet de către AVAS şi va acţiona în instanţă Autoritatea dacă aceasta nu semnează procesul de predare-primire, a declarat, luni, pentru NewsIn, directorul general adjunct al companiei
, Florin Lungoci.
"Nu am primit nicio informare de la AVAS şi considerăm aprobat tacit contractul de privatizare. Tot ce mai poate face AVAS este să ia la cunoştinţă şi să se prezinte să semneze procesul de predare-primire, în caz contrar ne vedem nevoiţi să îi acţionăm în instanţă. S-ar putea să îi dăm în judecată şi pentru despăgubiri deoarece prin acţiunile lor recente ne-au creat un important prejudiciu de imagine", a declarat Florin Lungoci.
Potrivit Rodipet Group, la data de 10 mai, contractul privind privatizarea Rodipet de către AVAS încetează să mai producă efecte juridice, moment în care compania poate să acţioneze ca jucător pe piaţa de profil, sub incidenţa legilor comerciale din România şi din Uniunea Europeană.
De asemenea, acţionarii companiei vor pune în aplicare un nou proiect şi anume vânzarea, la preţul pieţei, a 30% din acţiuni prin negociere directă.
"Totodată, luând în consideraţie criza economică şi financiară internaţională, precum şi lipsa de lichidităţi din piaţă, lansăm către editorii de presă propunerea ca datoria pe care Rodipet o înregistrează faţă de aceştia să fie convertită în acţiuni, la preţul pieţei, în urma negocierilor directe", se arată într-un comunicat al Rodipet.
În data de 30 aprilie, acţionarul majoritar al Rodipet, Magnar Two, a înaintat, o adresă către AVAS prin care solicita închiderea contractului de privatizare, precum şi ieşirea de sub supravegerea Direcţiei Post-Privatizare deoarece, potrivit acestei adrese, compania şi-a îndeplinit integral şi la termen toate obligaţiile asumate în contractul de privatizare.
Potrivit lui Florin Lungoci, Rodipet are o cotă de piaţă de 33-37%, iar datoriile comerciale la momentul actual sunt cuprinse între 2,5 - 3 milioane de euro.
Compania Rodipet SA a fost privatizată în anul 2003, acţionari fiind în acest moment Magnar Two SRL - 83,9% (conform contractului de privatizare 51% din acţiuni au fost gajate în favoarea AVAS), YourHotels SRL cu 15,9% şi Bassam Raymond Istanbouly cu 0,2%.
La sfârşitul lunii martie, Colegiul Director al AVAS a anunţat că a decis desfiinţarea contractului de privatizare a Rodipet deoarece cumpărătorul nu a respectat obligaţiile investiţionale.
Astfel, Autoritatea a decis executarea garanţiilor reale imobiliare
constituite în favoarea AVAS asupra unui număr de 7.351.797 acţiuni emise de Rodipet (în prezent Network Press Concept SA ) şi reînscrierea Autorităţii ca acţionar pentru acest pachet, precum şi desfiinţarea cu daune
interese a contractului.
Daunele interese, în sumă minimă, constau în penalităţi calculate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale în valoare de 1.905.499,512 lei, penalităţi calculate ca urmare a nerealizării investiţiilor pentru dezvoltare în sumă de 375.232 euro şi dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului.
, Florin Lungoci.
"Nu am primit nicio informare de la AVAS şi considerăm aprobat tacit contractul de privatizare. Tot ce mai poate face AVAS este să ia la cunoştinţă şi să se prezinte să semneze procesul de predare-primire, în caz contrar ne vedem nevoiţi să îi acţionăm în instanţă. S-ar putea să îi dăm în judecată şi pentru despăgubiri deoarece prin acţiunile lor recente ne-au creat un important prejudiciu de imagine", a declarat Florin Lungoci.
Potrivit Rodipet Group, la data de 10 mai, contractul privind privatizarea Rodipet de către AVAS încetează să mai producă efecte juridice, moment în care compania poate să acţioneze ca jucător pe piaţa de profil, sub incidenţa legilor comerciale din România şi din Uniunea Europeană.
De asemenea, acţionarii companiei vor pune în aplicare un nou proiect şi anume vânzarea, la preţul pieţei, a 30% din acţiuni prin negociere directă.
"Totodată, luând în consideraţie criza economică şi financiară internaţională, precum şi lipsa de lichidităţi din piaţă, lansăm către editorii de presă propunerea ca datoria pe care Rodipet o înregistrează faţă de aceştia să fie convertită în acţiuni, la preţul pieţei, în urma negocierilor directe", se arată într-un comunicat al Rodipet.
În data de 30 aprilie, acţionarul majoritar al Rodipet, Magnar Two, a înaintat, o adresă către AVAS prin care solicita închiderea contractului de privatizare, precum şi ieşirea de sub supravegerea Direcţiei Post-Privatizare deoarece, potrivit acestei adrese, compania şi-a îndeplinit integral şi la termen toate obligaţiile asumate în contractul de privatizare.
Potrivit lui Florin Lungoci, Rodipet are o cotă de piaţă de 33-37%, iar datoriile comerciale la momentul actual sunt cuprinse între 2,5 - 3 milioane de euro.
Compania Rodipet SA a fost privatizată în anul 2003, acţionari fiind în acest moment Magnar Two SRL - 83,9% (conform contractului de privatizare 51% din acţiuni au fost gajate în favoarea AVAS), YourHotels SRL cu 15,9% şi Bassam Raymond Istanbouly cu 0,2%.
La sfârşitul lunii martie, Colegiul Director al AVAS a anunţat că a decis desfiinţarea contractului de privatizare a Rodipet deoarece cumpărătorul nu a respectat obligaţiile investiţionale.
Astfel, Autoritatea a decis executarea garanţiilor reale imobiliare
constituite în favoarea AVAS asupra unui număr de 7.351.797 acţiuni emise de Rodipet (în prezent Network Press Concept SA ) şi reînscrierea Autorităţii ca acţionar pentru acest pachet, precum şi desfiinţarea cu daune
interese a contractului.
Daunele interese, în sumă minimă, constau în penalităţi calculate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale în valoare de 1.905.499,512 lei, penalităţi calculate ca urmare a nerealizării investiţiilor pentru dezvoltare în sumă de 375.232 euro şi dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
