100 de sindicalisti maramureseni au pichetat Prefectura Maramures joi, 10 iulie, pentru a doua oara in ultimele doua saptamani, cerand majorarea salariului minim pe economie. De la primul protest au crescut si pretentiile sindicalistilor, acestia solicitand un salariu minim de 600 de lei si nu de 540 de lei, cum au cerut la prima actiune de pichetare, motivand ca s-au majorat tarifele la utilitati si a crescut valoarea cosului minim zilnic.
Dupa ce vinerea trecuta, Prefectura Maramures a fost pichetata de 100 de sindicalisti de la CNSLR Fratia, Cartel Alfa si CSDR, la protestul de joi, 10 iulie, s-au alaturat si membri de sindicat de la Blocul
National Sindical (BNS). Si pentru ca unde-s mai multi, ”puterea creste”, au crescut si pretentiile sindicalistilor.
”Reprezentantii sindicatelor, patronatelor si ai guvernului au semnat un acord anul trecut prin care de la 1 iulie salariul minim trebuia majorat la 540 lei. De la 1 iulie s-au majorat substantial tarifele la utilitati, energie
si valoarea cosului zilnic, asa ca nu mai putem accepta un salariu minim sub 600 de lei. Si asta nu pentru ca ne place sa fim in conflict permanent cu guvernul, ci pentru ca ne arde la buzunare. In plus, salariul minim va conta si la stabilirea pensiei, astfel ca la batranete acesti oameni vor ajunge sa aiba o pensie de doar 212 lei, adica 40 % din pensia medie actuala”, a spus liderul
CNSLR Fratia Maramures, Mircea Ciocan.
Pe de alta parte, sindicalistii au declarat ca daca solicitarea lor nu va fi solutionata vor merge pana la Parlamentul European pentru a-si obtine drepturile ce li se cuvin. ”Noi dorim sa dialogam cu guvernantii, nu sa iesim in strada. Daca nu ni se accepta solicitarea, vom merge pana la Parlamentul European”, a semnalat liderul Sindicatului din Administratia Locala Maramures, Liviu Pop.
La finalul protestului, liderii de sindicat de la cele patru organizatii sindicale i-au inmanat prefectului judetului Maramures lista cu revendicarea legata de majorarea salariului minim pe economie. La randul sau, prefectul Gyongyike Bondi a dispus intocmirea si trimiterea unei adrese la nivelul Guvernului Romaniei si a ministerelor de resort cu privire la solicitarile sindicalistilor maramureseni si discutiile purtate cu liderii teritoriali ai confederatiilor sindicale.
marți, 28 aprilie 2009
Gigi Becali: Cu Sunderland parca negociem pentru Goian
inanţatorul FC Steaua, Gigi Becali, a declarat, joi, că negociază transferul fundaşului Dorin Goian, "parcă" la Sunderland, în schimbul jucătorului solicitând suma de 4 milioane de euro
.
"Nu-l vând pe Goian pentru bani
, el are dorinţe. Eu îl vreau pe Tudose de la Buzău, ca să-l cresc aici. Eu vreau numai mânji. Pe Goian vreau patru milioane, negociez acum pentru el", a spus Becali.
Întrebat dacă negociază cu gruparea engleză Sunderland, finanţatorul stelist a răspuns: "Da, parcă asta".
Finanţatorul FC Steaua a declarat că fundaşul Dorin Goian, va câştiga la clubul englez Sunderland între 700.000 şi un milion de euro pe an, precizând că transferul acestuia este ca şi rezolvat.
"Salariul lui Goian, din câte am înţeles, va fi între 700.000 şi 1 milion de euro. Transferul se rezolvă în proporţie de 90 la sută. Dacă va cădea însă scrieţi voi apoi că astea sunt gogoşi de-ale lui Becali", a spus oficialul stelist.
Gigi Becali susţine că fundaşul va fi cedat clubului englez în schimbul a 4,8 milioane de euro. "Preţul este de 4,8 milioane de euro cu TVA inclus. Noi
aşteptăm răspunsul, ca Sunderland să se intereseaze la Ministerul lor de finanţe şi la al nostru, pentru că nu ştiu. Asta doar la noi cu TVA-ul inclus este. Pentru că doar la noi e asta cu TVA inclus, în Europa nu este. Ei oricum recuperează TVA-ul din România de la Ministerul de Finanţe într-o lună de zile. Este o tâmpenie, doar în România se întâmplă asta. Acum trebuie să facă o corespondenţă între Ministerul de Finanţe din Anglia şi cel din România. Goian ştie de ofertă, pentru că a venit prin el şi Giovanni. Eu iau 4,8 milioane care îmi rămân întregi mie, pentru că sunt plătitor de TVA", a adăugat Becali.
Finanţatorul clubului din Bulevardul Ghencea a afirmat că oferta clubului Dinamo Kiev pentru Goian a fost prea mică. "Dinamo Kiev a oferit 3,5 milioane în rate
, iar eu am cerut 4 milioane, toţi odată", a explicat oficialul.
Gigi Becali afirmase, marţi, că transferul lui Goian la echipa Dinamo Kiev este aproape rezolvat. "Goian o să plece la Dinamo Kiev. O să ştiţi mai multe atunci când va pleca, dar sigur o să plece", spunea Becali.
.
"Nu-l vând pe Goian pentru bani
, el are dorinţe. Eu îl vreau pe Tudose de la Buzău, ca să-l cresc aici. Eu vreau numai mânji. Pe Goian vreau patru milioane, negociez acum pentru el", a spus Becali.
Întrebat dacă negociază cu gruparea engleză Sunderland, finanţatorul stelist a răspuns: "Da, parcă asta".
Finanţatorul FC Steaua a declarat că fundaşul Dorin Goian, va câştiga la clubul englez Sunderland între 700.000 şi un milion de euro pe an, precizând că transferul acestuia este ca şi rezolvat.
"Salariul lui Goian, din câte am înţeles, va fi între 700.000 şi 1 milion de euro. Transferul se rezolvă în proporţie de 90 la sută. Dacă va cădea însă scrieţi voi apoi că astea sunt gogoşi de-ale lui Becali", a spus oficialul stelist.
Gigi Becali susţine că fundaşul va fi cedat clubului englez în schimbul a 4,8 milioane de euro. "Preţul este de 4,8 milioane de euro cu TVA inclus. Noi
aşteptăm răspunsul, ca Sunderland să se intereseaze la Ministerul lor de finanţe şi la al nostru, pentru că nu ştiu. Asta doar la noi cu TVA-ul inclus este. Pentru că doar la noi e asta cu TVA inclus, în Europa nu este. Ei oricum recuperează TVA-ul din România de la Ministerul de Finanţe într-o lună de zile. Este o tâmpenie, doar în România se întâmplă asta. Acum trebuie să facă o corespondenţă între Ministerul de Finanţe din Anglia şi cel din România. Goian ştie de ofertă, pentru că a venit prin el şi Giovanni. Eu iau 4,8 milioane care îmi rămân întregi mie, pentru că sunt plătitor de TVA", a adăugat Becali.
Finanţatorul clubului din Bulevardul Ghencea a afirmat că oferta clubului Dinamo Kiev pentru Goian a fost prea mică. "Dinamo Kiev a oferit 3,5 milioane în rate
, iar eu am cerut 4 milioane, toţi odată", a explicat oficialul.
Gigi Becali afirmase, marţi, că transferul lui Goian la echipa Dinamo Kiev este aproape rezolvat. "Goian o să plece la Dinamo Kiev. O să ştiţi mai multe atunci când va pleca, dar sigur o să plece", spunea Becali.
Victoraş Iacob pus pe liber de Kaiserslautern
Gruparea din a doua divizie germană, FC Kaiserslautern a luat decizia de renunţa la serviciile
atacantului român, după ce acesta a lipsit de mai multe ori nemotivat de la antrenamente.
Pe 30 iunie, Victoraş Iacob a lipsit de la vizita medicală iar preşedintele clubului german a declarat că românul va suporta consecinţele .
Victoraş Iacob mai avea contract până în 2010, sosind în vara anului trecut de la Steaua Bucureşti, apucând să joace doar două meciuri în Germania.
atacantului român, după ce acesta a lipsit de mai multe ori nemotivat de la antrenamente.
Pe 30 iunie, Victoraş Iacob a lipsit de la vizita medicală iar preşedintele clubului german a declarat că românul va suporta consecinţele .
Victoraş Iacob mai avea contract până în 2010, sosind în vara anului trecut de la Steaua Bucureşti, apucând să joace doar două meciuri în Germania.
Sunderland a renuntat la Goian
Transferul lui Dorin Goian la gruparea engleza Sunderland a picat, a anuntat Sport.ro.
Sunderland a anuntat, vineri, ca nu mai este intereseaza de transferul lui Goian, cel mai probabil din cauza cerintelor lui Gigi Becali. Pretul cerut de acesta este de 4,8 milioane de euro
cu TVA inclus.
Doi oficiali ai gruparii engleze au venit joi in Bucuresti pentru a negocia transferul lui Goian, pentru care erau dispusi sa ofere 3.5 milioane de euro, platibili in rate
.
Fotbalistul ar fi urmat sa primeasca un salariu intre 700.000 si un milion de euro pe sezon.
In urma cu cateva zile, patronul din Ghencea precizase ca fundasul este ca si transferat la Dinamo Kiev.
Sunderland a anuntat, vineri, ca nu mai este intereseaza de transferul lui Goian, cel mai probabil din cauza cerintelor lui Gigi Becali. Pretul cerut de acesta este de 4,8 milioane de euro
cu TVA inclus.
Doi oficiali ai gruparii engleze au venit joi in Bucuresti pentru a negocia transferul lui Goian, pentru care erau dispusi sa ofere 3.5 milioane de euro, platibili in rate
.
Fotbalistul ar fi urmat sa primeasca un salariu intre 700.000 si un milion de euro pe sezon.
In urma cu cateva zile, patronul din Ghencea precizase ca fundasul este ca si transferat la Dinamo Kiev.
Tottenham ar putea rămâne fără 16 jucători!
ottenham Hotspur s-ar putea despărţi de 16 jucători în această vară. Antrenorul formaţiei engleze, Juande Ramos, îşi doreşte un lot mai bun, propunându-şi în sezonul următor clasarea pe unul din primele patru locuri în Premier League. Cei 14 jucători de care Ramos vrea să se descotorosească sunt: Paul Robinson, Pascal Chimbonda, Michael Dawson, Anthony Gardner, Young Pyo Lee, Younes Kaboul, Steed Malbranque, Teemu Tainio, Kevin Boateng, Hossam Ghaly, Paul Stalteri, Ricardo Rocha, Adel Taarabt şi Darren Bent. Pe lângă aceştia, Tottenham ar putea să-i mai piardă şi pe vedeta bulgară Dimitar Berbatov, dorit de Manchester, şi pe jucătorul preferat al fanilor echipei, Robbie Keane, care ar putea ajunge la Liverpool.
Juande Ramos i-a adus în această vară pe internaţionalul croat Luka Modric, transferat de la Dinamo Zagreb pentru 16,5 milioane de lire sterline, şi pe mijlocaşul Giovanni dos Santos, de la Barcelona. Antrenorul spaniol îl aşteaptă la Tottenham pe portarul lui PSV Eindhoven, Gomes, dorind să-l achiziţioneze şi pe mijlocaşul englez David Bentley, de la Blackburn Rovers.
Juande Ramos i-a adus în această vară pe internaţionalul croat Luka Modric, transferat de la Dinamo Zagreb pentru 16,5 milioane de lire sterline, şi pe mijlocaşul Giovanni dos Santos, de la Barcelona. Antrenorul spaniol îl aşteaptă la Tottenham pe portarul lui PSV Eindhoven, Gomes, dorind să-l achiziţioneze şi pe mijlocaşul englez David Bentley, de la Blackburn Rovers.
Steaua Bucuresti - Swindon Town 2-2
ormatia Steaua Bucuresti a terminat la egalitate, scor 2-2, meciul cu formatia engleza Swindon Town. Golurile stelistilor au fost marcate de Bogdan Stancu in minutul 46 si Banel Nicolita in minutul 89.
"Per ansamblu a fost un joc bun. M-a deranjat atitudinea anumitor jucători, lipsa efortului depus pe teren şi felul cum nu au respectat sarcinile de joc
, dar asta voi vorbi eu cu ei în vestiar. Am irosit cu seninătate ocazii, dar eu urmăresc ca de la joc la joc echipa să crească calitativ şi tactic. Dacă unii jucători sînt supăraţi că nu sînt lăsaţi să plece, să stea pe margine şi să privească. Eu vreau jucători care să pună suflet. Trebuie să facem eforturi, şi corpul tehnic şi jucătorii, ca să fim pregătiţi la începutul campionatului", a spus Lăcătuş la finalul meciului.
"Per ansamblu a fost un joc bun. M-a deranjat atitudinea anumitor jucători, lipsa efortului depus pe teren şi felul cum nu au respectat sarcinile de joc
, dar asta voi vorbi eu cu ei în vestiar. Am irosit cu seninătate ocazii, dar eu urmăresc ca de la joc la joc echipa să crească calitativ şi tactic. Dacă unii jucători sînt supăraţi că nu sînt lăsaţi să plece, să stea pe margine şi să privească. Eu vreau jucători care să pună suflet. Trebuie să facem eforturi, şi corpul tehnic şi jucătorii, ca să fim pregătiţi la începutul campionatului", a spus Lăcătuş la finalul meciului.
Beckham:"Ce poate fi mai bun decât Real?Manchester!"
ntr-un interviu acordat cotidianului britanic The Sun, David Beckham vorbeşte despre transferul fotbalistului portughez Cristiano Ronaldo de la Manchester United la Real Madrid.
"Să joc pentru Manchester United era visul
meu, la fel cum a fost şi să joc
pentru Real. A fost o alegere extrem de dificilă şi sunt sigur că este la fel pentru Cristiano. Să locuieşti în Madrid şi să joci pentru Real, nu prea sunt opţiuni mai bune decât aceasta, cu excepţia echipei Manchester United. Şi este un lucru bun pentru el faptul că are aceste două opţiuni",a menţionat Beckham
"Să joc pentru Manchester United era visul
meu, la fel cum a fost şi să joc
pentru Real. A fost o alegere extrem de dificilă şi sunt sigur că este la fel pentru Cristiano. Să locuieşti în Madrid şi să joci pentru Real, nu prea sunt opţiuni mai bune decât aceasta, cu excepţia echipei Manchester United. Şi este un lucru bun pentru el faptul că are aceste două opţiuni",a menţionat Beckham
Dosarul de dezertor al lui Belodedici
Evenimentul zilei“ reconstituie din documente
fuga din ţară a celebrului fotbalist, pe atunci locotenent (r) legitimat la Steaua.
Primele zile ale anului 1989. Între Direcţia Procuraturilor Militare, Clubul Sportiv al Armatei „Steaua“ Bucureşti şi Inspectoratul Judeţean Caraş-Severin se încheagă o corespondenţă plină de nervi, semne de întrebare şi scenarii paranoice. Miza: dispariţia neaşteptată, imediat după Revelionul ’88 - ’89, a fotbalistului Miodrag Belodedici. Aflat într-o vizită turistică în fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia, alături de mamă şi una dintre surori, celebrul fotbalist român de origine sârbă, component al echipei de aur ce câştiga în 1986 Cupa Campionilor Europeni, refuza să se mai întoarcă în ţară, lăsând autorităţile cu buza umflată şi într-o profundă stare de nelinişte cauzată de întrebarea: „A avut acces la informaţii secrete?“.
Ajuns în fosta Iugoslavie, Belodedici a fost nevoit „să stea pe bară“, din cauza regulamentelor UEFA, aproape un an, după care întregea rândurile echipei Steaua Roşie Belgrad, alături de care avea să devină primul fotbalist din Europa câştigător a două Cupe ale Campionilor Europeni cu echipe diferite. Transformat în dezertor şi subiect al unei cercetări penale în România, Belodedici avea să fie reabilitat pe 10 ianuarie 1990, printr-o notă parţial indescifrabilă, scrisă parcă pe genunchi.
„Evenimentul zilei“ şi „Miliţia Spirituală“ vă prezintă povestea fugii lui Miodrag Belodedici, spusă chiar de acesta, faţă în faţă cu dosarul de dezertor. O poveste despre frustrările unui copil, planurile de evadare şi emoţia revenirii într-o ţară eliberată de comunism.
FACSIMILE. Documentul de sus îl incrimina pe Belo, iar al doilea îl reabilita
MĂRTURIE
„Mă gândeam că-mi vor schimba faţa din poze cu a altuia...“
EVZ: Belo, ai văzut vreodată dosarul tău de la Securitate?
Miodrag Belodedici: Am mai văzut nişte acte... Nu ajunseseră să mă condamne ca dezertor. Uite ce scrie aici, că m-au trecut în rezervă. De parcă aş fi fost vreodată cadru activ...
Jucai la Steaua, aveai un statut şi mai multe avantaje decât oamenii de rând. De ce ai ales să pleci?
Am plecat pentru libertate. Aveam avantaje în ţară, ce-i drept. Eu am crescut la graniţa cu Iugoslavia şi am văzut cum e viaţa acolo. Aveam permis de mic trafic. Stăteam câte şase zile şi n-aveam voie să ne îndepărtăm la nu mai ştiu câţi kilometri de graniţă. Luam gumă, ciocolată, banane, blugi, adidaşi. Jucătorii sârbi făceau afaceri în construcţii, cumpărau apartamente şi le închiriau. Puteau să facă şi altfel bani. Noi, când mergeam în deplasări, ne gândeam unde să ascundem bani, ca să cumpărăm ţigări, cafea, aparate video
.
A fost o decizie de moment sau ceva planificat?
Toată lumea se gândea să plece la o viaţă civilizată. Din satul meu au fugit peste două mii de persoane. Asta era moda. Toţi verişorii mei fugiseră. Pe la noi, pe la Socol, se fugea... Am văzut ce păţeau cei care voiau să plece şi erau prinşi. Am văzut multe acolo: omoruri, bătăi...
A fost un eveniment anume care te-a determinat să pleci?
Nu. Se strânseseră multe... Când eram copil, aveam multe animale acasă, porci, oi, vaci. Veneau mereu cu recensământul şi ziceau ai mei: „Hai să ascundem porcii, să nu vadă că avem cinci, să vadă doar trei“. Trebuia să ascundem mierea, brânza... Tot pe atunci, îmi plăcea să mă scald în Nera. E râul care se varsă în Dunăre aproape de Socol. Ne rugam de grăniceri, măcar cinci minute să ne lase. Ne ziceau că ne împuş că dacă ne prind în apă. Îi uram. Mă uitam la sârbi că se scăldau în voie... Când mergeam cu mama în excursii la sârbi, ei ne povesteau că merg la cumpărături în Italia, că îşi petreceau concediile în Austria, în Germania, în America. Iar eu trebuia să mă întorc în România, unde n-aveam voie nici să fac baie...
Cum ai reuşit să părăseşti „oficial“ ţara?
M-am dus cu paşaportul, am vorbit la club, am dat interviuri pentru viză. Am vorbit cu Ion Alexandrescu, preşedintele secţiei de fotbal, cu Nicolae Gavrilă, comandantul clubului Steaua, cu Valentin (n.r. - Ceauşescu). Au insistat să-mi dea şofer. De fapt, era un securist. Le-am zis că nam nevoie, că am carnet şi maşină. Aşa am scăpat de însoţitor.
Valentin Ceauşescu nu ţi-a reproşat evadarea?
Nu mi-a reproşat nimic. Mi-a zis că se gândea să dea drumul la fotbalişti în străinătate. De fapt, Stoica, Piţurcă şi Bölöni au plecat înainte de Revoluţie, dar ei aveau peste 30 de ani.
Nu ţi-a fost teamă pentru familie?
Am plecat cu mama şi cu o soră. O altă soră a rămas la Timişoara. Au chemat-o de câteva ori ca să dea explicaţii. Mi-era frică pentru ea. Îmi era un pic de teamă şi pentru mine. Aveam grijă să nu ies singur nicăieri.
Ce ai făcut când ai ajuns în Iugoslavia?
M-am dus la poliţie şi am cerut azil politic. După ce mi-am rezolvat hârtiile, m-am dus direct la Steaua Roşie. Le-am spus cine sunt şi i-am întrebat dacă nu vor un libero. Ştiam că aveau probleme pe acest post. De mic copil mi-au plăcut Steaua Roşie şi Steaua Bucureşti. Mergeam cu tata la meciurile celor de la Steaua Roşie, fiindcă Belgradul era mai aproape decât Bucureştiul. Vedeam jucători, echipe mari, lume multă. Erau lucruri care mă uimeau.
Cum a fost contactul cu noua echipă?
Sârbii mi-au dat tot: apartament nou, cu trei camere, şi o maşină Peugeot 405, nounouţă. Ce schimbare... Aici aveam garsonieră şi o Dacie. La Belgrad primeam mărci, nu lei. Am pierdut un an din carieră. Mă antrenam cu echipa mare şi jucam la echipa a doua sub alt nume.
Miodrag Belodedici, fost internaţional român: "Sârbii mi-au dat tot. Aici aveam garsonieră şi o Dacie. La Belgrad primeam mărci, nu lei."
Tu ştiai ce reacţii a stârnit în ţară plecarea ta?
Nu ştiam, dar mă gândeam la altceva. Eu am venit la Steaua în ‘82, iar Marcel Răducanu fugise în Germania în ’81. Ne uitam la pozele de la club şi îmi spuneau colegii mai vechi: „Aici e corpul lui Marcel, dar au pus capul altcuiva!“. M-am gândit că aşa vor face şi cu pozele echipei de la Sevilla, că îmi vor schimba chipul cu al altui jucător...
Ţi-a fost frică să revii în ţară? Au trecut doi ani de la Revoluţie până când ai jucat iarăşi la naţională...
În ’90, antrenorii naţionalei au venit de două ori să mă cheme la Campionatul Mondial. Eu voiam, dar sârbii nu erau de acord. Au venit la mine nişte oficiali să-mi spună că nu se ştie exact care e situaţia în România şi să nu risc. Aşteptau hârtia aia de la Tribunalul Militar, dar a venit târziu, când antrenor la naţională era Cornel Dinu. Am jucat un amical cu Letonia (scor 2-0). Aceea a fost prima dată
când am pus, din nou, piciorul în România. S-ar fi putut întâmpla în ’91, când Steaua Roşie a avut un amical, la Timişoara, cu Poli. Nu ştiam ce-o să fie, eram emoţionat. Mă îmbrăcasem şi urcasem în autocar, dar m-au dat jos pe drum.
Cum te-au primit foştii coechipieri?
Nu toţi s-au bucurat să mă revadă. Erau unii care gândeau, probabil, altfel: „Uite, ăsta a plecat, n-a stat să mănânce salam cu soia alături de noi, iar acum vine să ne ia locul!“.
GLUMA BARMANULUI
Balint, sacoul şi telefonul
Gabi Balint, cel mai bun prieten al lui Belodedici din echipa Stelei, ne-a dezvăluit ce a păţit după „evadarea“ amicului său. „Eram la munte. Îl aşteptam la Revelion, fiindcă vorbisem să-l petrecem împreună la Poiana Braşov. Chiar îmi dăduse un sacou, să îl duc acolo, fiindcă el mai trecea pe la Socol şi n-avea rost să-l ia cu el. Cum s-a aflat că a plecat, m-au şi chemat să dau explicaţii. Le-am spus că habar n-aveam că vrea să părăsească ţara, că îmi dăduse acea haină pe care urma s-o poarte de Revelion. După aceea, mi-era un pic teamă că voi fi urmărit, că-mi vor asculta telefonul. Dar n-am mai vorbit cu el decât în momentul în care ne-am întâlnit în Spania, prin ’92. Atunci, la acel Revelion, barmanul de la restaurant mi-a făcut o glumă. A venit cu un telefon din acela vechi pe o tavă şi mi-a zis: „E Belo la telefon!“. M-am speriat, m-am înroşit, dar apoi am văzut că telefonul avea firul tăiat“, ne-a povestit Balint.
CEL MAI TITRAT FOTBALIST ROMÅN
Miodrag Belodedici
Data naşterii: 20 mai 1964
Locul naşterii: Socol, judeţul Caraş-Severin
Cluburi: Luceafărul Bucureşti, Steaua Bucureşti, Steaua Roşie Belgrad, FC Valencia, Real Valladolid, Villarreal, Atlante Mexico City
Naţionala României (1984- 2000): 55 meciuri/5 goluri
Trofee: Cupa Campionilor Europeni, Supercupa Europei, cinci titluri de campion, patru Cupe ale României, o Supercupă a României (toate cu Steaua Bucureşti); Cupa Campionilor Europeni, Cupa Intercontinentală, trei titluri de campion, o Cupă a Iugoslaviei (toate cu Steaua Roşie Belgrad).
Record: Este singurul fotbalist român care a cucerit Cupa Campionilor Europeni de două ori, cu două cluburi diferite.
fuga din ţară a celebrului fotbalist, pe atunci locotenent (r) legitimat la Steaua.
Primele zile ale anului 1989. Între Direcţia Procuraturilor Militare, Clubul Sportiv al Armatei „Steaua“ Bucureşti şi Inspectoratul Judeţean Caraş-Severin se încheagă o corespondenţă plină de nervi, semne de întrebare şi scenarii paranoice. Miza: dispariţia neaşteptată, imediat după Revelionul ’88 - ’89, a fotbalistului Miodrag Belodedici. Aflat într-o vizită turistică în fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia, alături de mamă şi una dintre surori, celebrul fotbalist român de origine sârbă, component al echipei de aur ce câştiga în 1986 Cupa Campionilor Europeni, refuza să se mai întoarcă în ţară, lăsând autorităţile cu buza umflată şi într-o profundă stare de nelinişte cauzată de întrebarea: „A avut acces la informaţii secrete?“.
Ajuns în fosta Iugoslavie, Belodedici a fost nevoit „să stea pe bară“, din cauza regulamentelor UEFA, aproape un an, după care întregea rândurile echipei Steaua Roşie Belgrad, alături de care avea să devină primul fotbalist din Europa câştigător a două Cupe ale Campionilor Europeni cu echipe diferite. Transformat în dezertor şi subiect al unei cercetări penale în România, Belodedici avea să fie reabilitat pe 10 ianuarie 1990, printr-o notă parţial indescifrabilă, scrisă parcă pe genunchi.
„Evenimentul zilei“ şi „Miliţia Spirituală“ vă prezintă povestea fugii lui Miodrag Belodedici, spusă chiar de acesta, faţă în faţă cu dosarul de dezertor. O poveste despre frustrările unui copil, planurile de evadare şi emoţia revenirii într-o ţară eliberată de comunism.
FACSIMILE. Documentul de sus îl incrimina pe Belo, iar al doilea îl reabilita
MĂRTURIE
„Mă gândeam că-mi vor schimba faţa din poze cu a altuia...“
EVZ: Belo, ai văzut vreodată dosarul tău de la Securitate?
Miodrag Belodedici: Am mai văzut nişte acte... Nu ajunseseră să mă condamne ca dezertor. Uite ce scrie aici, că m-au trecut în rezervă. De parcă aş fi fost vreodată cadru activ...
Jucai la Steaua, aveai un statut şi mai multe avantaje decât oamenii de rând. De ce ai ales să pleci?
Am plecat pentru libertate. Aveam avantaje în ţară, ce-i drept. Eu am crescut la graniţa cu Iugoslavia şi am văzut cum e viaţa acolo. Aveam permis de mic trafic. Stăteam câte şase zile şi n-aveam voie să ne îndepărtăm la nu mai ştiu câţi kilometri de graniţă. Luam gumă, ciocolată, banane, blugi, adidaşi. Jucătorii sârbi făceau afaceri în construcţii, cumpărau apartamente şi le închiriau. Puteau să facă şi altfel bani. Noi, când mergeam în deplasări, ne gândeam unde să ascundem bani, ca să cumpărăm ţigări, cafea, aparate video
.
A fost o decizie de moment sau ceva planificat?
Toată lumea se gândea să plece la o viaţă civilizată. Din satul meu au fugit peste două mii de persoane. Asta era moda. Toţi verişorii mei fugiseră. Pe la noi, pe la Socol, se fugea... Am văzut ce păţeau cei care voiau să plece şi erau prinşi. Am văzut multe acolo: omoruri, bătăi...
A fost un eveniment anume care te-a determinat să pleci?
Nu. Se strânseseră multe... Când eram copil, aveam multe animale acasă, porci, oi, vaci. Veneau mereu cu recensământul şi ziceau ai mei: „Hai să ascundem porcii, să nu vadă că avem cinci, să vadă doar trei“. Trebuia să ascundem mierea, brânza... Tot pe atunci, îmi plăcea să mă scald în Nera. E râul care se varsă în Dunăre aproape de Socol. Ne rugam de grăniceri, măcar cinci minute să ne lase. Ne ziceau că ne împuş că dacă ne prind în apă. Îi uram. Mă uitam la sârbi că se scăldau în voie... Când mergeam cu mama în excursii la sârbi, ei ne povesteau că merg la cumpărături în Italia, că îşi petreceau concediile în Austria, în Germania, în America. Iar eu trebuia să mă întorc în România, unde n-aveam voie nici să fac baie...
Cum ai reuşit să părăseşti „oficial“ ţara?
M-am dus cu paşaportul, am vorbit la club, am dat interviuri pentru viză. Am vorbit cu Ion Alexandrescu, preşedintele secţiei de fotbal, cu Nicolae Gavrilă, comandantul clubului Steaua, cu Valentin (n.r. - Ceauşescu). Au insistat să-mi dea şofer. De fapt, era un securist. Le-am zis că nam nevoie, că am carnet şi maşină. Aşa am scăpat de însoţitor.
Valentin Ceauşescu nu ţi-a reproşat evadarea?
Nu mi-a reproşat nimic. Mi-a zis că se gândea să dea drumul la fotbalişti în străinătate. De fapt, Stoica, Piţurcă şi Bölöni au plecat înainte de Revoluţie, dar ei aveau peste 30 de ani.
Nu ţi-a fost teamă pentru familie?
Am plecat cu mama şi cu o soră. O altă soră a rămas la Timişoara. Au chemat-o de câteva ori ca să dea explicaţii. Mi-era frică pentru ea. Îmi era un pic de teamă şi pentru mine. Aveam grijă să nu ies singur nicăieri.
Ce ai făcut când ai ajuns în Iugoslavia?
M-am dus la poliţie şi am cerut azil politic. După ce mi-am rezolvat hârtiile, m-am dus direct la Steaua Roşie. Le-am spus cine sunt şi i-am întrebat dacă nu vor un libero. Ştiam că aveau probleme pe acest post. De mic copil mi-au plăcut Steaua Roşie şi Steaua Bucureşti. Mergeam cu tata la meciurile celor de la Steaua Roşie, fiindcă Belgradul era mai aproape decât Bucureştiul. Vedeam jucători, echipe mari, lume multă. Erau lucruri care mă uimeau.
Cum a fost contactul cu noua echipă?
Sârbii mi-au dat tot: apartament nou, cu trei camere, şi o maşină Peugeot 405, nounouţă. Ce schimbare... Aici aveam garsonieră şi o Dacie. La Belgrad primeam mărci, nu lei. Am pierdut un an din carieră. Mă antrenam cu echipa mare şi jucam la echipa a doua sub alt nume.
Miodrag Belodedici, fost internaţional român: "Sârbii mi-au dat tot. Aici aveam garsonieră şi o Dacie. La Belgrad primeam mărci, nu lei."
Tu ştiai ce reacţii a stârnit în ţară plecarea ta?
Nu ştiam, dar mă gândeam la altceva. Eu am venit la Steaua în ‘82, iar Marcel Răducanu fugise în Germania în ’81. Ne uitam la pozele de la club şi îmi spuneau colegii mai vechi: „Aici e corpul lui Marcel, dar au pus capul altcuiva!“. M-am gândit că aşa vor face şi cu pozele echipei de la Sevilla, că îmi vor schimba chipul cu al altui jucător...
Ţi-a fost frică să revii în ţară? Au trecut doi ani de la Revoluţie până când ai jucat iarăşi la naţională...
În ’90, antrenorii naţionalei au venit de două ori să mă cheme la Campionatul Mondial. Eu voiam, dar sârbii nu erau de acord. Au venit la mine nişte oficiali să-mi spună că nu se ştie exact care e situaţia în România şi să nu risc. Aşteptau hârtia aia de la Tribunalul Militar, dar a venit târziu, când antrenor la naţională era Cornel Dinu. Am jucat un amical cu Letonia (scor 2-0). Aceea a fost prima dată
când am pus, din nou, piciorul în România. S-ar fi putut întâmpla în ’91, când Steaua Roşie a avut un amical, la Timişoara, cu Poli. Nu ştiam ce-o să fie, eram emoţionat. Mă îmbrăcasem şi urcasem în autocar, dar m-au dat jos pe drum.
Cum te-au primit foştii coechipieri?
Nu toţi s-au bucurat să mă revadă. Erau unii care gândeau, probabil, altfel: „Uite, ăsta a plecat, n-a stat să mănânce salam cu soia alături de noi, iar acum vine să ne ia locul!“.
GLUMA BARMANULUI
Balint, sacoul şi telefonul
Gabi Balint, cel mai bun prieten al lui Belodedici din echipa Stelei, ne-a dezvăluit ce a păţit după „evadarea“ amicului său. „Eram la munte. Îl aşteptam la Revelion, fiindcă vorbisem să-l petrecem împreună la Poiana Braşov. Chiar îmi dăduse un sacou, să îl duc acolo, fiindcă el mai trecea pe la Socol şi n-avea rost să-l ia cu el. Cum s-a aflat că a plecat, m-au şi chemat să dau explicaţii. Le-am spus că habar n-aveam că vrea să părăsească ţara, că îmi dăduse acea haină pe care urma s-o poarte de Revelion. După aceea, mi-era un pic teamă că voi fi urmărit, că-mi vor asculta telefonul. Dar n-am mai vorbit cu el decât în momentul în care ne-am întâlnit în Spania, prin ’92. Atunci, la acel Revelion, barmanul de la restaurant mi-a făcut o glumă. A venit cu un telefon din acela vechi pe o tavă şi mi-a zis: „E Belo la telefon!“. M-am speriat, m-am înroşit, dar apoi am văzut că telefonul avea firul tăiat“, ne-a povestit Balint.
CEL MAI TITRAT FOTBALIST ROMÅN
Miodrag Belodedici
Data naşterii: 20 mai 1964
Locul naşterii: Socol, judeţul Caraş-Severin
Cluburi: Luceafărul Bucureşti, Steaua Bucureşti, Steaua Roşie Belgrad, FC Valencia, Real Valladolid, Villarreal, Atlante Mexico City
Naţionala României (1984- 2000): 55 meciuri/5 goluri
Trofee: Cupa Campionilor Europeni, Supercupa Europei, cinci titluri de campion, patru Cupe ale României, o Supercupă a României (toate cu Steaua Bucureşti); Cupa Campionilor Europeni, Cupa Intercontinentală, trei titluri de campion, o Cupă a Iugoslaviei (toate cu Steaua Roşie Belgrad).
Record: Este singurul fotbalist român care a cucerit Cupa Campionilor Europeni de două ori, cu două cluburi diferite.
Tenismenul Victor Hănescu s-a calificat în semifinalele turneului de la Gstaad
Tenismenul român Victor Hănescu s-a impus, astăzi, în faţa francezului Jeremy Chardy, scor 6-3, 7-6, în cadrul unui meci din sferturile de finală ale turneului de la Gstaad (Elveţia), dotat cu premii
în valoare de 389.000 de euro, informează site-ul oficial al competiţiei.
Victor Hănescu a primit pentru victoria sa un cec în valoare
de 20.000 de euro
şi 75 de puncte ATP.
În semifinale, românul îl va întâlni pe învingătorul partidei din Stanislas Wawrinka şi Guillermo Canas.
în valoare de 389.000 de euro, informează site-ul oficial al competiţiei.
Victor Hănescu a primit pentru victoria sa un cec în valoare
de 20.000 de euro
şi 75 de puncte ATP.
În semifinale, românul îl va întâlni pe învingătorul partidei din Stanislas Wawrinka şi Guillermo Canas.
Inaintea furtunii
Acestea sunt zile in care un om responsabil strange cureaua si urmareste atent fiecare cheltuiala pe care o face pentru a se pune la adapost de efectele unui moment economic dificil. Cand exista semne clare ca furtuna financiara care a maturat curtea vecinilor se indreapta si spre tine, esti obligat sa te intrebi instantaneu ce vei face daca in viitorul nu foarte indepartat veniturile ti s-ar putea reduce substantial. Cu ce vei trai? Cum iti vei acoperi cheltuielile de zi cu zi sau cele pe care le planificasei pentru investitiile viitoare?
Daca oamenii simpli au inceput sa urmareasca ingrijorati stirile care anunta ca, dupa bancile americane, va veni randul unor colosi financiari europeni sa declare falimentul, cu atat mai mult un guvern, care are in grija supravietuirea economica a milioane de oameni si a zeci de mii de companii, ar trebui sa intre in alerta maxima.
Nu este si cazul Guvernului Romaniei. In timp ce alte state isi cos panicate buzunarele de teama ca tornada crizei financiare o sa le zboare si ce a mai ramas prin ele, administratia de la Bucuresti a deschis larg usa Trezoreriei si azvarle cu bani in stanga si in dreapta, de parca tocmai ar fi castigat in Las Vegas. Cresteri de salarii si pensii, facute prea in buza alegerilor ca sa crezi ca au vreun fundament economic real; achizitii de masini
, calculatoare si alte echipamente
, in valoare de sute de milioane de euro, facute pe final de mandat si duhnind de la o posta a comisioane grase. si, cu toate ca nimeni nu a reusit pana acum sa spuna cu precizie infailibila cat de mult va dura o criza si nici cat de puternic va lovi, specialistii de la Palatul Victoria sunt senini si zambitori si spun, fara sa le tremure vocea, ca Romania nu va fi afectata.
Argumentul principal pe care il invoca, si anume ca bancile romanesti nu sunt conectate direct la marile institutii financiare atinse de criza creditelor
ipotecare, este destul de subred. Poate ca nici o banca nu va fi amenintata de faliment, dar economia Romaniei depinde prea mult de banii Occidentului ca sa nu privim cu suspiciune tonul optimist.
Doua canale financiare ne tin in clipa de fata pe linia de plutire. Investitiile straine si banii trimisi acasa de romanii care lucreaza peste hotare. Ambele abia reusesc sa compenseze deficitul de cont curent si frenezia pomenilor electorale pe care Guvernul le imparte cu disperare alegatorilor. Ambele ar putea fi serios subtiate in cazul in care tsunami-ul pornit de pe coasta de vest a Atlanticului va lovi cu aceeasi putere Europa. Orice tulburare in echilibrul marilor economii de pe continent se va rasfrange direct si asupra noastra.
Caz in care mult laudatul nostru ritm de dezvoltare ar frana abrupt, iar Romania s-ar trezi blocata la mijlocul drumului. Pentru ca, dupa atatia ani de stagnare, avantul pe care economia l-a luat ar putea fi intrerupt inainte ca ea sa fie suficient de intarita pentru a rezista unui soc major.
si poate ar trebui sa reflectam putin la cauzele pentru care suntem in continuare atat de vulnerabili. Ele vin din acelasi gen de comportament politic la care asistam acum. Guvernari care au cimentat Romania in subdezvoltare. Cheltuieli populiste, alinarea superficiala a efectelor saraciei, sacrificarea marilor investitii pe termen lung de dragul afacerilor personale si al mentinerii populatiei intr-o stare de dependenta de firimiturile aruncate cu mare
tam-tam in perioadele electorale.
Daca am fi facut exact contrariul, daca am fi bifat marile prioritati nationale – infrastructura, energia, sanatatea, educatia –, astazi am fi fost mult mai departe, economia ar fi stat pe baze mai solide si am fi privit mai putin ingrijorati perspectiva unei recesiuni mondiale. Daca viitura financiara ne va lovi si pe noi
, ne va prinde cu foarte multe proiecte abia incepute. si s-ar putea ca fondurile externe pe care contam pentru a le duce la bun sfarsit sa nu mai fie asa de usor disponibile.
Poate doar intr-o astfel de situatie vom realiza cu adevarat cat timp si cate resurse am irosit intr-o vreme in care le-am permis celor ce ne-au condus sa isi bata joc de statul de drept, de economie, de proprietate, de justitie, sa incetineasca dezvoltarea tarii cu mintea lor putina si lacomia fara margini.
Daca oamenii simpli au inceput sa urmareasca ingrijorati stirile care anunta ca, dupa bancile americane, va veni randul unor colosi financiari europeni sa declare falimentul, cu atat mai mult un guvern, care are in grija supravietuirea economica a milioane de oameni si a zeci de mii de companii, ar trebui sa intre in alerta maxima.
Nu este si cazul Guvernului Romaniei. In timp ce alte state isi cos panicate buzunarele de teama ca tornada crizei financiare o sa le zboare si ce a mai ramas prin ele, administratia de la Bucuresti a deschis larg usa Trezoreriei si azvarle cu bani in stanga si in dreapta, de parca tocmai ar fi castigat in Las Vegas. Cresteri de salarii si pensii, facute prea in buza alegerilor ca sa crezi ca au vreun fundament economic real; achizitii de masini
, calculatoare si alte echipamente
, in valoare de sute de milioane de euro, facute pe final de mandat si duhnind de la o posta a comisioane grase. si, cu toate ca nimeni nu a reusit pana acum sa spuna cu precizie infailibila cat de mult va dura o criza si nici cat de puternic va lovi, specialistii de la Palatul Victoria sunt senini si zambitori si spun, fara sa le tremure vocea, ca Romania nu va fi afectata.
Argumentul principal pe care il invoca, si anume ca bancile romanesti nu sunt conectate direct la marile institutii financiare atinse de criza creditelor
ipotecare, este destul de subred. Poate ca nici o banca nu va fi amenintata de faliment, dar economia Romaniei depinde prea mult de banii Occidentului ca sa nu privim cu suspiciune tonul optimist.
Doua canale financiare ne tin in clipa de fata pe linia de plutire. Investitiile straine si banii trimisi acasa de romanii care lucreaza peste hotare. Ambele abia reusesc sa compenseze deficitul de cont curent si frenezia pomenilor electorale pe care Guvernul le imparte cu disperare alegatorilor. Ambele ar putea fi serios subtiate in cazul in care tsunami-ul pornit de pe coasta de vest a Atlanticului va lovi cu aceeasi putere Europa. Orice tulburare in echilibrul marilor economii de pe continent se va rasfrange direct si asupra noastra.
Caz in care mult laudatul nostru ritm de dezvoltare ar frana abrupt, iar Romania s-ar trezi blocata la mijlocul drumului. Pentru ca, dupa atatia ani de stagnare, avantul pe care economia l-a luat ar putea fi intrerupt inainte ca ea sa fie suficient de intarita pentru a rezista unui soc major.
si poate ar trebui sa reflectam putin la cauzele pentru care suntem in continuare atat de vulnerabili. Ele vin din acelasi gen de comportament politic la care asistam acum. Guvernari care au cimentat Romania in subdezvoltare. Cheltuieli populiste, alinarea superficiala a efectelor saraciei, sacrificarea marilor investitii pe termen lung de dragul afacerilor personale si al mentinerii populatiei intr-o stare de dependenta de firimiturile aruncate cu mare
tam-tam in perioadele electorale.
Daca am fi facut exact contrariul, daca am fi bifat marile prioritati nationale – infrastructura, energia, sanatatea, educatia –, astazi am fi fost mult mai departe, economia ar fi stat pe baze mai solide si am fi privit mai putin ingrijorati perspectiva unei recesiuni mondiale. Daca viitura financiara ne va lovi si pe noi
, ne va prinde cu foarte multe proiecte abia incepute. si s-ar putea ca fondurile externe pe care contam pentru a le duce la bun sfarsit sa nu mai fie asa de usor disponibile.
Poate doar intr-o astfel de situatie vom realiza cu adevarat cat timp si cate resurse am irosit intr-o vreme in care le-am permis celor ce ne-au condus sa isi bata joc de statul de drept, de economie, de proprietate, de justitie, sa incetineasca dezvoltarea tarii cu mintea lor putina si lacomia fara margini.
Criza lui Tăriceanu
Pericolele pentru economia românească nu vin atât din exterior, cât din interior. Într-un moment în care lumea traversează cea mai gravă criză financiară de după Marea
Depresiune din 1929, Guvernul Tăriceanu lasă impresia că se află pe o altă planetă, pe care liniştea şi voia bună au pus stăpânire. Obsedate de alegeri, autorităţile aruncă cu bani şi-n stânga, şi-n dreapta, fără să se gândească la ziua de mâine, care ne-ar putea readuce cu picioarele pe pământ, dar într-un mod cu totul neplăcut. Nimeni nu spune să nu măreşti pensiile sau salariile când ai creştere economică şi la buget vin mai mulţi bani. Dar, în România se consumă mult mai mult decât se produce, iar inflaţia restabileşte echilibrul pe piaţă prin reducerea puterii de cumpărare. Ce este atât de greu de înţeles că, în pofida creşterii substanţiale a pensiilor şi salariilor, românii o duc tot prost? S-a încercat temperarea ascensiunii preţurilor prin importarea bunurilor şi serviciilor
pe care nu le acoperă producţia internă. Dar, ignorarea regulilor jocului economic ne-a aruncat din lac în puţ. După o asemenea mişcare, inflaţia a venit în jos, însă deficitul de cont curent şi datoria externă au luat-o în sus, fapt ce a făcut economia românească deosebit de vulnerabilă la şocurile externe. Premierul Tăriceanu avea dreptate când îi sfătuia, zilele trecute, pe români, să nu intre în panică, deoarece jucăm într-un alt film, diferit de cel american.
Băncile europene care au investit în România nu au fost afectate de criza creditului american în mod direct, ci indirect prin faptul că banii au devenit mai greu de găsit şi mai scumpi. Băncile-mamă vor continua deci să trimită bani băncilor-fiică din România, dar în cantităţi mai mici decât până acum. Românii vor putea să se împrumute şi să cumpere ceea ce au nevoie, dar într-un ritm mai lent. Încetinirea creşterii consumului va duce la diminuarea importurilor şi a deficitului extern.
De asemenea, economia va fi mai puţin dinamică, deoarece consumul este principalul ei motor de creştere. Nu vom mai avea ritmuri de 8-9%, ci de 5-6%. Astfel de evoluţii nu duc la criză, ci la ajustări bine-venite, care vor reduce
dependenţa ţării de finanţarea externă şi vor crea condiţiile unei creşteri economice neinflaţioniste. Premierul Tăriceanu n-ar fi greşit nici dacă ar fi spus românilor că actuala criză a creditului american ne face mai mult bine decât rău. Guvernanţii noştri spun însă una şi fac alta. Noua rectificare bugetară, în loc să sprijine economia să devină mai competitivă, favorizează consumul, care, din cauza caracterului său excesiv, ne reduce puterea de cumpărare şi ne înglodează în datorii externe, într-un moment în care – atât FMI, cât şi OCDE – cred că Europa este mai aproape de recesiune decât America. Miniştrii de Finanţe din zona euro s-au întâlnit recent la Nisa pentru a căuta măsurile care se impun într-o asemenea situaţie.
Ei au decis să se dea o marjă de manevră cheltuielilor publice. Pactul de stabilitate prevede, de altfel, că guvernele pot lăsa bugetele să se deterioreze în perioadele de creştere lentă sau stagnare, cu condiţia ca limitele fixate la Maastricht pentru deficitul public să nu fie depăşite. Nu toate ţările pot beneficia de un asemenea mecanism, ci numai acelea care în anii de boom economic au strâns bani albi pentru zile negre. Deci nici în asemenea condiţii nu se pune problema derapajelor bugetare. Guvernanţii noştri fac însă exact pe dos. În loc să strângă bani când economia „duduie”, pentru a-i da un balon de oxigen când dă semne de sufocare, îi risipesc.
Ce poate acuza mai mult guvernul de autism, de rupere a contactului cu lumea exterioară şi trăire excesivă a unei vieţi interioare decât faptul că în timp
ce omenirea traversează cea mai profundă criză financiară din ultimii 80 de ani, care scumpeşte costul banilor de la o zi la alta, Ministerul Finanţelor se pregăteşte să facă un nou împrumut extern pentru acoperirea găurilor din buget. Premierul a făcut bine că le-a spus românilor să nu se teamă de criza internaţională. Corect. În condiţiile actuale, trebuie să ne fie frică de Cabinetul Tăriceanu.
Depresiune din 1929, Guvernul Tăriceanu lasă impresia că se află pe o altă planetă, pe care liniştea şi voia bună au pus stăpânire. Obsedate de alegeri, autorităţile aruncă cu bani şi-n stânga, şi-n dreapta, fără să se gândească la ziua de mâine, care ne-ar putea readuce cu picioarele pe pământ, dar într-un mod cu totul neplăcut. Nimeni nu spune să nu măreşti pensiile sau salariile când ai creştere economică şi la buget vin mai mulţi bani. Dar, în România se consumă mult mai mult decât se produce, iar inflaţia restabileşte echilibrul pe piaţă prin reducerea puterii de cumpărare. Ce este atât de greu de înţeles că, în pofida creşterii substanţiale a pensiilor şi salariilor, românii o duc tot prost? S-a încercat temperarea ascensiunii preţurilor prin importarea bunurilor şi serviciilor
pe care nu le acoperă producţia internă. Dar, ignorarea regulilor jocului economic ne-a aruncat din lac în puţ. După o asemenea mişcare, inflaţia a venit în jos, însă deficitul de cont curent şi datoria externă au luat-o în sus, fapt ce a făcut economia românească deosebit de vulnerabilă la şocurile externe. Premierul Tăriceanu avea dreptate când îi sfătuia, zilele trecute, pe români, să nu intre în panică, deoarece jucăm într-un alt film, diferit de cel american.
Băncile europene care au investit în România nu au fost afectate de criza creditului american în mod direct, ci indirect prin faptul că banii au devenit mai greu de găsit şi mai scumpi. Băncile-mamă vor continua deci să trimită bani băncilor-fiică din România, dar în cantităţi mai mici decât până acum. Românii vor putea să se împrumute şi să cumpere ceea ce au nevoie, dar într-un ritm mai lent. Încetinirea creşterii consumului va duce la diminuarea importurilor şi a deficitului extern.
De asemenea, economia va fi mai puţin dinamică, deoarece consumul este principalul ei motor de creştere. Nu vom mai avea ritmuri de 8-9%, ci de 5-6%. Astfel de evoluţii nu duc la criză, ci la ajustări bine-venite, care vor reduce
dependenţa ţării de finanţarea externă şi vor crea condiţiile unei creşteri economice neinflaţioniste. Premierul Tăriceanu n-ar fi greşit nici dacă ar fi spus românilor că actuala criză a creditului american ne face mai mult bine decât rău. Guvernanţii noştri spun însă una şi fac alta. Noua rectificare bugetară, în loc să sprijine economia să devină mai competitivă, favorizează consumul, care, din cauza caracterului său excesiv, ne reduce puterea de cumpărare şi ne înglodează în datorii externe, într-un moment în care – atât FMI, cât şi OCDE – cred că Europa este mai aproape de recesiune decât America. Miniştrii de Finanţe din zona euro s-au întâlnit recent la Nisa pentru a căuta măsurile care se impun într-o asemenea situaţie.
Ei au decis să se dea o marjă de manevră cheltuielilor publice. Pactul de stabilitate prevede, de altfel, că guvernele pot lăsa bugetele să se deterioreze în perioadele de creştere lentă sau stagnare, cu condiţia ca limitele fixate la Maastricht pentru deficitul public să nu fie depăşite. Nu toate ţările pot beneficia de un asemenea mecanism, ci numai acelea care în anii de boom economic au strâns bani albi pentru zile negre. Deci nici în asemenea condiţii nu se pune problema derapajelor bugetare. Guvernanţii noştri fac însă exact pe dos. În loc să strângă bani când economia „duduie”, pentru a-i da un balon de oxigen când dă semne de sufocare, îi risipesc.
Ce poate acuza mai mult guvernul de autism, de rupere a contactului cu lumea exterioară şi trăire excesivă a unei vieţi interioare decât faptul că în timp
ce omenirea traversează cea mai profundă criză financiară din ultimii 80 de ani, care scumpeşte costul banilor de la o zi la alta, Ministerul Finanţelor se pregăteşte să facă un nou împrumut extern pentru acoperirea găurilor din buget. Premierul a făcut bine că le-a spus românilor să nu se teamă de criza internaţională. Corect. În condiţiile actuale, trebuie să ne fie frică de Cabinetul Tăriceanu.
Ambasadorul Ungariei la Bucuresti: Ungaria sprijina autonomia Tinutului Secuiesc
Ambasadorul Ungariei la Bucuresti, Fuzes Oszkar, a declarat, luni, la Cluj, ca exista mai multe forme de autonomie care se preteaza in Tinutul Secuiesc.
"Tinutul Secuiesc este un loc unde exista posibilitatea mai multor forme de autonomie iar Ungaria sprijina toate acele tipuri de initiative pasnice, democratice si care au loc in baza relatiei comune cu majoritatea romaneasca", a spus acesta, fara sa precizeze care sunt tipurile de autonomie la care se refera, transmite Agerpres.
Raspunzand intrebarilor ziaristilor, Fuzes Oszkar s-a referit si la problema Universitatii "Babes-Bolyai", la eventuala separare a acesteia, pentru infiintarea unei universitati cu predare in limba maghiara. "Cred ca o populatie de 1,5 milioane de locuitori are dreptul la invatamant in limba materna, inclusiv universitar", a declarat ambasadorul Ungariei, precizand insa ca "forma care va fi aleasa este de competenta minoritatii si a majoritatii, a relatiilor lor".
In context, ambasadorul Ungariei la Bucuresti a mai spus ca, in opinia sa, "romanilor nu trebuie sa le fie frica de maghiari si trebuie sa ajungem in acel moment in care nici maghiarilor sa nu le mai fie frica de majoritatea romaneasca".
Ambasadorul Fuzes Oszkar a avut, luni, intalniri cu subprefectii Hegedus Ludovic si Gyorke Zoltan, cu conducerea Consiliului Judetean Cluj, cu conducerile universitatilor Babes-Bolyai, Sapientia, Universitatii Tehnice si cu doua societati stiintifice.
Fuzes Oszkar si-a preluat mandatul de ambasador in Romania in luna iulie, declarand ca vizita sa la Cluj este una de prezentare, asa cum cer regulile diplomatice.
Noul
ambasador al Ungariei la Bucuresti spune ca principalele sale obiective in noua functie vizeaza, in primul rand, stimularea accesarii de fonduri europene de catre cele doua tari, printr-o serie de proiecte comune, care au sanse mai mari de finantare
. Celelalte doua obiective se refera la 'rezolvarea in spirit european a tuturor problemelor minoritatilor' si construirea unei relatii de incredere intre comunitatile romana si maghiara.
"Tinutul Secuiesc este un loc unde exista posibilitatea mai multor forme de autonomie iar Ungaria sprijina toate acele tipuri de initiative pasnice, democratice si care au loc in baza relatiei comune cu majoritatea romaneasca", a spus acesta, fara sa precizeze care sunt tipurile de autonomie la care se refera, transmite Agerpres.
Raspunzand intrebarilor ziaristilor, Fuzes Oszkar s-a referit si la problema Universitatii "Babes-Bolyai", la eventuala separare a acesteia, pentru infiintarea unei universitati cu predare in limba maghiara. "Cred ca o populatie de 1,5 milioane de locuitori are dreptul la invatamant in limba materna, inclusiv universitar", a declarat ambasadorul Ungariei, precizand insa ca "forma care va fi aleasa este de competenta minoritatii si a majoritatii, a relatiilor lor".
In context, ambasadorul Ungariei la Bucuresti a mai spus ca, in opinia sa, "romanilor nu trebuie sa le fie frica de maghiari si trebuie sa ajungem in acel moment in care nici maghiarilor sa nu le mai fie frica de majoritatea romaneasca".
Ambasadorul Fuzes Oszkar a avut, luni, intalniri cu subprefectii Hegedus Ludovic si Gyorke Zoltan, cu conducerea Consiliului Judetean Cluj, cu conducerile universitatilor Babes-Bolyai, Sapientia, Universitatii Tehnice si cu doua societati stiintifice.
Fuzes Oszkar si-a preluat mandatul de ambasador in Romania in luna iulie, declarand ca vizita sa la Cluj este una de prezentare, asa cum cer regulile diplomatice.
Noul
ambasador al Ungariei la Bucuresti spune ca principalele sale obiective in noua functie vizeaza, in primul rand, stimularea accesarii de fonduri europene de catre cele doua tari, printr-o serie de proiecte comune, care au sanse mai mari de finantare
. Celelalte doua obiective se refera la 'rezolvarea in spirit european a tuturor problemelor minoritatilor' si construirea unei relatii de incredere intre comunitatile romana si maghiara.
Tăriceanu îşi atacă contracandidaţii: Stolojan e un politician în care nu poţi avea încredere
Călin Popescu Tăriceanu atacă posibilii contracandidaţi la funcţia de premier. Theodor Stolojan este un politician în care nu poţi să ai încredere, iar Mircea Geoană face politică de tip Golden Blitz, a declarat premierul într-un interviu acordat Mediafax. Tăriceanu a criticat şi programele de guvernare ale PD-L şi PSD, caracterizate drept „făcute pe genunchi”.
Tăriceanu este de părere că bătălia pentru funcţia de premier se va duce la nivelul programelor de guvernare. Chiar dacă şi-a exprimat speranţa că viitoarea campanie va fi una bazată pe idei, premierul a atuncat câteva săgeţi împotriva adversarilor săi.
„Theodor Stolojan este un politician în care nu poţi să ai încredere. Eu şi colegii mei liberali ştim asta din proprie experienţă. Românii nu se pot baza pe Theodor Stolojan. Când eşti premier, nu poţi să te retragi de la o zi la alta pentru că ţi se pare că eşti şantajat de cineva. Cât despre Mircea Geoană, regret că a început să facă şi el politică de tip Golden Blitz.” „Încă mai sper să avem o campanie bazată pe idei, nu plină de înjurături.” a conchis premierul.
În replică, liderul
social-democrat Mircea Geoană a declarat că nu era la curent cu afirmaţiile premierului, dar a amintit că Tăriceanu este cel care a apreciat că prăbuşirea pieţelor financiare
are şi o parte bună pentru români: aceea că îşi vor putea cumpăra proprietăţi mai ieftine
în Statele Unite şi a glumit spunând că probabil premierul se referă la „un restaurant pentru liberali”.
Chiar şi aşa, Călin Popescu Tăriceanu nu exclude varianta unei colaborări cu adversarii politici. Nu înainte de alegeri, însă. În acelaşi interviu, Tăriceanu a declarat că PNL va adopta o campanie din uşă în uşă, bazată pe discuţiile directe cu oamenii.
Tăriceanu este de părere că bătălia pentru funcţia de premier se va duce la nivelul programelor de guvernare. Chiar dacă şi-a exprimat speranţa că viitoarea campanie va fi una bazată pe idei, premierul a atuncat câteva săgeţi împotriva adversarilor săi.
„Theodor Stolojan este un politician în care nu poţi să ai încredere. Eu şi colegii mei liberali ştim asta din proprie experienţă. Românii nu se pot baza pe Theodor Stolojan. Când eşti premier, nu poţi să te retragi de la o zi la alta pentru că ţi se pare că eşti şantajat de cineva. Cât despre Mircea Geoană, regret că a început să facă şi el politică de tip Golden Blitz.” „Încă mai sper să avem o campanie bazată pe idei, nu plină de înjurături.” a conchis premierul.
În replică, liderul
social-democrat Mircea Geoană a declarat că nu era la curent cu afirmaţiile premierului, dar a amintit că Tăriceanu este cel care a apreciat că prăbuşirea pieţelor financiare
are şi o parte bună pentru români: aceea că îşi vor putea cumpăra proprietăţi mai ieftine
în Statele Unite şi a glumit spunând că probabil premierul se referă la „un restaurant pentru liberali”.
Chiar şi aşa, Călin Popescu Tăriceanu nu exclude varianta unei colaborări cu adversarii politici. Nu înainte de alegeri, însă. În acelaşi interviu, Tăriceanu a declarat că PNL va adopta o campanie din uşă în uşă, bazată pe discuţiile directe cu oamenii.
Consumul de droguri creşte odată cu bugetul Antidrog
În timp
ce guvernul pompează bani
către Agenţia Naţională Antidrog, numărul toxicomanilor este în creştere, iar stupefiantele au devenit accesibile şi copiilor de 11 ani.
Guvernul a rotunjit, în şedinţa de săptămâna trecută, bugetul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) cu aproape 4.000.000 de lei. Aceşti bani ar trebui să fie folosiţi până în 2012 pentru un program de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri. De fapt, aceasta este şi activitatea de bază a ANA. Începând din 2005 şi până în prezent, bugetul instituţiei a crescut considerabil de la an la an, însă rezultatele programelor de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri nu se văd.
Potrivit
datelor oferite de compania de studii de piaţă Nielsen, în această perioadă s-a diminuat doar consumul de tutun. Explicaţii pentru acest fapt pot fi multe, fără legătură cu activitatea ANA. Preţul ţigărilor a crescut chiar în perioada 2006-2007, când s-a înregistrat o scădere a consumului.
Tot în această perioadă, guvernul a introdus şi taxa pe viciu. În privinţa consumului de droguri, situaţia este alarmantă. ANA nu are statistici despre evoluţia consumului decât pentru 2004, iar reprezentanţii instituţiei, cei care ar trebui să se ocupe de prevenţie, susţin că estimările sunt destul de greu de realizat.
Vânzările de „droguri permise“, în creştere
ANA se ocupă atât de prevenirea consumului de droguri interzise - stupefiantele sau medicamente cu conţinut psihotrop (cum ar fi metadona) -, dar şi de reducerea incidenţei fumatului şi a alcoolului. În România, incidenţa fumatului este de 31%, reprezentând procentul adulţilor care fumează mai mult de şase ţigarete pe zi. Reprezentanţii industriei susţin că incidenţa nu este mai mare decât în ţări precum Germania sau altele din regiune. Totuşi, de la începutul anului şi până în prezent, numărul de ţigarete vândute a crescut de la lună la lună.
În iunie, s-au vândut circa 2,31 milioane, iar în iulie - 2,41 milioane, potrivit datelor Nielsen. Începând din această vară, în România au fost introduse pe pachetele de ţigări pictograme, însă reprezentanţii companiilor din industrie susţin că acestea nu vor avea un impact major asupra consumului. Pe de altă parte, vânzările de alcool au crescut ca valoare cu 10%-20% de la an la an. În cazul anumitor sortimente, cantităţile vândute sau dublat. Românii cumpără din ce în ce mai mult whisky şi brandy, dar din ce în mai puţină votcă.
Reprezentanţii ANA susţin că 2008 este primul an în care primesc finanţări pentru combaterea consumului de tutun şi de alcool, chiar dacă aceasta reprezintă, alături de combaterea consumului de droguri, obiectul de activitate al instituţiei. Cu toate acestea, bugetul alocat ANA a crescut constant din 2003, de la înfiinţarea agenţiei, ajungând în 2007 la peste 17 milioane de lei. „Bugetul este folosit în principal pentru salarii. Banii pentru programe vin separat“, nea declarat Petre Crăciun, purtătorul de cuvânt al ANA.
ce guvernul pompează bani
către Agenţia Naţională Antidrog, numărul toxicomanilor este în creştere, iar stupefiantele au devenit accesibile şi copiilor de 11 ani.
Guvernul a rotunjit, în şedinţa de săptămâna trecută, bugetul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) cu aproape 4.000.000 de lei. Aceşti bani ar trebui să fie folosiţi până în 2012 pentru un program de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri. De fapt, aceasta este şi activitatea de bază a ANA. Începând din 2005 şi până în prezent, bugetul instituţiei a crescut considerabil de la an la an, însă rezultatele programelor de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri nu se văd.
Potrivit
datelor oferite de compania de studii de piaţă Nielsen, în această perioadă s-a diminuat doar consumul de tutun. Explicaţii pentru acest fapt pot fi multe, fără legătură cu activitatea ANA. Preţul ţigărilor a crescut chiar în perioada 2006-2007, când s-a înregistrat o scădere a consumului.
Tot în această perioadă, guvernul a introdus şi taxa pe viciu. În privinţa consumului de droguri, situaţia este alarmantă. ANA nu are statistici despre evoluţia consumului decât pentru 2004, iar reprezentanţii instituţiei, cei care ar trebui să se ocupe de prevenţie, susţin că estimările sunt destul de greu de realizat.
Vânzările de „droguri permise“, în creştere
ANA se ocupă atât de prevenirea consumului de droguri interzise - stupefiantele sau medicamente cu conţinut psihotrop (cum ar fi metadona) -, dar şi de reducerea incidenţei fumatului şi a alcoolului. În România, incidenţa fumatului este de 31%, reprezentând procentul adulţilor care fumează mai mult de şase ţigarete pe zi. Reprezentanţii industriei susţin că incidenţa nu este mai mare decât în ţări precum Germania sau altele din regiune. Totuşi, de la începutul anului şi până în prezent, numărul de ţigarete vândute a crescut de la lună la lună.
În iunie, s-au vândut circa 2,31 milioane, iar în iulie - 2,41 milioane, potrivit datelor Nielsen. Începând din această vară, în România au fost introduse pe pachetele de ţigări pictograme, însă reprezentanţii companiilor din industrie susţin că acestea nu vor avea un impact major asupra consumului. Pe de altă parte, vânzările de alcool au crescut ca valoare cu 10%-20% de la an la an. În cazul anumitor sortimente, cantităţile vândute sau dublat. Românii cumpără din ce în ce mai mult whisky şi brandy, dar din ce în mai puţină votcă.
Reprezentanţii ANA susţin că 2008 este primul an în care primesc finanţări pentru combaterea consumului de tutun şi de alcool, chiar dacă aceasta reprezintă, alături de combaterea consumului de droguri, obiectul de activitate al instituţiei. Cu toate acestea, bugetul alocat ANA a crescut constant din 2003, de la înfiinţarea agenţiei, ajungând în 2007 la peste 17 milioane de lei. „Bugetul este folosit în principal pentru salarii. Banii pentru programe vin separat“, nea declarat Petre Crăciun, purtătorul de cuvânt al ANA.
Un tânăr a murit şi alţi patru au fost răniţi în urma unui accident produs în Ştefăneşti
Teribilismul şi viteza
excesivă şi-au spus din nou
cuvântul. Un tânăr a murit şi alţi patru au fost răniţi după ce au intrat cu maşina într-un copac, în comuna ilfoveană Ştefăneşti.
Martorii spun că şoferul, care este din Ştefăneşti, are 21 de ani şi obţinuse carnetul de conducere cu numai câteva luni în urmă. În urma accidentului a fost rănit el şi încă trei ocupanţi ai maşinii pe care o conducea. Toţi patru au fost transportaţi de urgenţă la Spitalele Pantelimon şi Floreasca. Cel de-al cincilea pasager, aflat în dreapta şoferului nu a mai putut fi salvat.
''Din primele cercetări se pare că a pierdut controlul
volanului, a derapat, a intrat pe contrasens şi s-a izbit de un arbore aflat pe partea stângă '', a precizat Cătălin Baba, subinspector în cadrul Poliţiei Rutiere Ilfov.
excesivă şi-au spus din nou
cuvântul. Un tânăr a murit şi alţi patru au fost răniţi după ce au intrat cu maşina într-un copac, în comuna ilfoveană Ştefăneşti.
Martorii spun că şoferul, care este din Ştefăneşti, are 21 de ani şi obţinuse carnetul de conducere cu numai câteva luni în urmă. În urma accidentului a fost rănit el şi încă trei ocupanţi ai maşinii pe care o conducea. Toţi patru au fost transportaţi de urgenţă la Spitalele Pantelimon şi Floreasca. Cel de-al cincilea pasager, aflat în dreapta şoferului nu a mai putut fi salvat.
''Din primele cercetări se pare că a pierdut controlul
volanului, a derapat, a intrat pe contrasens şi s-a izbit de un arbore aflat pe partea stângă '', a precizat Cătălin Baba, subinspector în cadrul Poliţiei Rutiere Ilfov.
PSD, zguduit din temelii de un film porno
Zilele trecute au circulat în presă informaţii privind existenţa unui film porno ai cărui actori principali sunt oameni politici cunoscuţi. Zvonul s-a concretizat în cele din urmă prin apariţia, pe blogul unui reporter al Antenei 1, a unui fimuleţ de circa un minut care redă un episod de sex oral într-o maşină Audi, după cum susţin cunoscătorii. Imaginile o surprind doar pe femeie, identitatea bărbatului nefiind deocamdată dezvăluită.
Potrivit
informaţiilor şi comentariilor apărute după apariţia acestui filmuleţ, în perioda următoare urmează să fie făcută publică şi imaginea bărbatului. Conform aceloraşi informaţii, femeia din filmuleţ ar fi Ana Birchall, şefa departamentului de Educaţie din PSD, una din persoanele vehiculate pentru funcţia de viitor ministru al educaţiei, în cazul în care PSD va forma viitorul guvern.
Ana Birchall este unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Mircea Geoană, fiind alături de acesta încă din perioada când actualul preşedinte al PSD era ministru de externe.
Ana nu vorbeşte
În încercarea de a face lumină în acest scandal am încercat să luăm legătura cu Ana Birchall, întrucât informaţiile susţin că ar fi vorba despre chiar despre ea.
"Curentul" a încercat încă de vineri să vorbească cu aceasta, însă la numărul ei de telefon
a răspuns un bărbat care a spus că "e greşeală, nu e numărul Anei Birchall".
Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, ne-a spus că are un număr de telefon al Anei Birchall, însă nu mai răspunde la el. Corlăţean a adăugat că probabil Ana şi-a schimbat numărul şi, înainte să închidă, ne-a întrebat: "Între noi fie vorba, este vorba de poveştile alea care circulă pe bloguri?". L-am întrebat de ce credea că o căutăm pe Ana Birchall şi a spus "Nu, nimic". Ulterior, nu a mai răspuns telefoanelor noastre, respingând apelurile.
Am sunat la biroul
de presă al PSD, de care se ocupă Mara Ştefan. Pentru că nu era disponibilă pentru moment, am vorbit cu o colegă a acesteia, care, după ce i-am cerut numărul de telefon al Anei Birchall, ne-a spus: "Bănuiesc că ştiu de ce vreţi să o sunaţi". Întrebată ce bănuieşte, aceasta a spus că "nu contează, e...". Colega Marei Ştefan ne-a întrebat apoi care este numărul după care am apelat-o pe Ana Birchall şi, după ce i l-am dat, aceasta s-a mirat: "Şi nu vă răspunde? Telefonul ăsta îl aveam şi eu". "Din moment ce spuneţi că nu mai răspunde la el, înseamnă că... Eu nu am mai sunat-o de mult", a continuat reprezentanta biroului de presă PSD. Aceasta a adăugat că Ana Birchall "e la Vaslui, la lansarea de candidaţi, acolo este". Întrebată cine ne poate oferi numărul de telefon al acesteia, colega Marei Ştefan a spus că "nu am eu treabă, nu îi transmit eu mesajele partidului, sunt alţii care se ocupă de asta şi au probabil pârghiile lor, nu noi".
Întrebată cine sunt acele persoane, reprezentanta biroului de presă al PSD s-a enervat: "Păi nu stiu, noi suntem birou de presă, nu am eu de unde să ştiu care, şi fiecare ce atribuţii are, unde se duce".
Potrivit
informaţiilor şi comentariilor apărute după apariţia acestui filmuleţ, în perioda următoare urmează să fie făcută publică şi imaginea bărbatului. Conform aceloraşi informaţii, femeia din filmuleţ ar fi Ana Birchall, şefa departamentului de Educaţie din PSD, una din persoanele vehiculate pentru funcţia de viitor ministru al educaţiei, în cazul în care PSD va forma viitorul guvern.
Ana Birchall este unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Mircea Geoană, fiind alături de acesta încă din perioada când actualul preşedinte al PSD era ministru de externe.
Ana nu vorbeşte
În încercarea de a face lumină în acest scandal am încercat să luăm legătura cu Ana Birchall, întrucât informaţiile susţin că ar fi vorba despre chiar despre ea.
"Curentul" a încercat încă de vineri să vorbească cu aceasta, însă la numărul ei de telefon
a răspuns un bărbat care a spus că "e greşeală, nu e numărul Anei Birchall".
Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, ne-a spus că are un număr de telefon al Anei Birchall, însă nu mai răspunde la el. Corlăţean a adăugat că probabil Ana şi-a schimbat numărul şi, înainte să închidă, ne-a întrebat: "Între noi fie vorba, este vorba de poveştile alea care circulă pe bloguri?". L-am întrebat de ce credea că o căutăm pe Ana Birchall şi a spus "Nu, nimic". Ulterior, nu a mai răspuns telefoanelor noastre, respingând apelurile.
Am sunat la biroul
de presă al PSD, de care se ocupă Mara Ştefan. Pentru că nu era disponibilă pentru moment, am vorbit cu o colegă a acesteia, care, după ce i-am cerut numărul de telefon al Anei Birchall, ne-a spus: "Bănuiesc că ştiu de ce vreţi să o sunaţi". Întrebată ce bănuieşte, aceasta a spus că "nu contează, e...". Colega Marei Ştefan ne-a întrebat apoi care este numărul după care am apelat-o pe Ana Birchall şi, după ce i l-am dat, aceasta s-a mirat: "Şi nu vă răspunde? Telefonul ăsta îl aveam şi eu". "Din moment ce spuneţi că nu mai răspunde la el, înseamnă că... Eu nu am mai sunat-o de mult", a continuat reprezentanta biroului de presă PSD. Aceasta a adăugat că Ana Birchall "e la Vaslui, la lansarea de candidaţi, acolo este". Întrebată cine ne poate oferi numărul de telefon al acesteia, colega Marei Ştefan a spus că "nu am eu treabă, nu îi transmit eu mesajele partidului, sunt alţii care se ocupă de asta şi au probabil pârghiile lor, nu noi".
Întrebată cine sunt acele persoane, reprezentanta biroului de presă al PSD s-a enervat: "Păi nu stiu, noi suntem birou de presă, nu am eu de unde să ştiu care, şi fiecare ce atribuţii are, unde se duce".
Sondaj: Stolojan şi PDL, prima şansă
PDL şi Theodor Stolojan sunt cotaţi cu prima şansă în alegeri, conform unui sondaj Insomar efectuat în perioada 12 - 17 septembrie pe un eşantion de 1.488 de persoane. Stolojan, prim-vicepreşedinte PDL, beneficiază de acelaşi procent de votanţi - 39%, ca al PDL.
Meci strâns PSD-PNL
În topul partidelor PDL este urmat de PSD, cu 25% şi PNL, cu 20%, se arată în sondajul citat de NewsIn.
Partidele mari
se situează la distanţe considerabile de PRM, UDMR, PNG, PC, PCM şi PNŢCD. Plutonul acestora este plasat sub baremul de intrare în Parlament de 5%. PRM şi UDMR au 4%, PNG, 3%, iar PC
, PCM şi PNŢCD sunt cotate cu 1% din preferinţele alegătorilor.
Premierii desemnaţi de PSD şi PNL depăşesc fiecare procentele partidelor lor. Mircea Geoană, candidatul PSD, are un procent de 31%, iar primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu trece în faţa PNL cu 6 procente, fiind preferat de 26% din votanţi. Sondajul indică faptul că majoritatea asociază PSD cu meritul majorării pensiilor - 32%, faţă de 24%, câţi se orientează către PNL şi 20%, către PDL, în această chestiune.
Preşedintele Traian Băsescu, aflat în scădere în ultimul timp
, urcă la 58%. În contextul discuţiilor despre modificarea Constituţiei, 96% se pronunţă pentru alegerea şefului statului prin scrutin direct, iar 84% optează în continuare pentru menţinerea republicii.
Meci strâns PSD-PNL
În topul partidelor PDL este urmat de PSD, cu 25% şi PNL, cu 20%, se arată în sondajul citat de NewsIn.
Partidele mari
se situează la distanţe considerabile de PRM, UDMR, PNG, PC, PCM şi PNŢCD. Plutonul acestora este plasat sub baremul de intrare în Parlament de 5%. PRM şi UDMR au 4%, PNG, 3%, iar PC
, PCM şi PNŢCD sunt cotate cu 1% din preferinţele alegătorilor.
Premierii desemnaţi de PSD şi PNL depăşesc fiecare procentele partidelor lor. Mircea Geoană, candidatul PSD, are un procent de 31%, iar primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu trece în faţa PNL cu 6 procente, fiind preferat de 26% din votanţi. Sondajul indică faptul că majoritatea asociază PSD cu meritul majorării pensiilor - 32%, faţă de 24%, câţi se orientează către PNL şi 20%, către PDL, în această chestiune.
Preşedintele Traian Băsescu, aflat în scădere în ultimul timp
, urcă la 58%. În contextul discuţiilor despre modificarea Constituţiei, 96% se pronunţă pentru alegerea şefului statului prin scrutin direct, iar 84% optează în continuare pentru menţinerea republicii.
Goarna PSD la Bruxelles
Dan Luca, directorul si promotorul unui portal de stiri finantat de Uniunea Europeana, este si seful organizatiei PSD din capitala Belgiei * Luca, jurnalistul de partid, transmite de la Bruxelles, prin reteaua online EurActiv.ro, stiri si informatii filtrate de conducerea din Soseaua Kisseleff
Dan Luca, directorul si promotorul cunoscutului portal de stiri si informatii din UE, EurActiv.ro, este membru PSD si liderul recent infiintatei organizatii social-democrate din Bruxelles. Cu toate ca EurActiv este o retea independenta care isi face un titlu de glorie din obiectivitatea, transparenta si impartialitatea sa, iata ca un politician roman continua sa livreze informatii "obiective" in timp ce face nu numai lobby ci, mai mult, politica partizana in cadrul PSD. Clujeanul Dan Luca a fost lansat in lumea buna a politicii europene de pesedistii clujeni Vasile Puscas si Vasile Dancu, de actualul ministru de externe Lazar Comanescu, dar si de alti politicieni, lideri de opinie si intelectuali clujeni.
Pe de alta parte, legaturile lui Dan Luca duc catre actionarii portalului de stiri HotNews, dar si catre Virgil Magureanu, fostul sef al Serviciului Roman de Informatii (SRI), catre un controversat afacerist cu alcool si tutun, Franti Itul, precum si catre peremistul Gheorghe Funar si Uniunea Vatra Romaneasca.
PSD, Magureanu si contrabandistii cu alcool
Dan Luca, (Daniel, cu prenumele sau din acte), este managerul portalului si agentiei de presa EurActiv.ro, care functioneaza si la Bruxelles si la Bucuresti. Mai mult, Luca este actionarul firmei Euractiv Network SRL, care asigura managementul site-ului EurActiv.ro. Alaturi de Luca, detinatorul a 27,5 la suta din actiuni, actionari mai sunt jurnalista Manuela Preoteasa, tot cu 27,5 la suta, precum si firma Hotnews.ro SRL, proprietarul portalului de stiri HotNews, cu 5 la suta din actiuni. Daca avem in vedere ca Manuela Preoteasa este actionara la Hotnews.ro SRL cu 35 la suta din actiuni, alaturi de sotul sau, Ionel Margarit Timbolschi, care si el poseda 30 la suta din actiuni, putem spune ca actionarul majoritar al firmei EurActiv Network SRL este familia Preoteasa-Timbolschi, cu 32,5 la suta din actiuni.
Interesant este ca unul dintre partenerii lui Dan Luca, Bianca Vlaston, care detine 20 la suta din actiunile firmei Euractiv Network SRL, a fost partenera de afaceri
a controversatului afacerist Franti Itul, din Alba Iulia. Bianca Vlaston a detinut 25 la suta din actiunile firmei Internet
Club SRL, tatal sau, profesorul Stefan Vlaston, alte 25 la suta din actiuni, iar Franti Itul, 25 la suta din actiuni. Itul a fost arestat si trimis in judecata in dosare
privind evaziunea fiscala si contrabanda cu tutun si alcool.
Conform propriei prezentari, "EurActiv este o retea de portaluri dedicate afacerilor europene, cu sediul central la Bruxelles, cu birouri in Franta, Germania, Marea Britanie si parteneri intr-o serie de tari din Europa Centrala si de Est. Comitetul de Administratie al EurActiv.com a decis lansarea EurActiv si in Romania. Obiectivul principal este realizarea unui portal tip agentie de stiri. Gratuit, in limba romana, EurActiv.ro isi propune o implicare activa a "actorilor romani" in dezbaterea europeana, cu un accent special pe mediul de afaceri. Sustinerea acestuia de catre compania europeana EurActiv din Bruxelles ii garanteaza neutralitatea si obiectivitatea, ceea ce va contribui la o informare corecta si echilibrata a opiniei publice romanesti. EurActiv.ro propune un concept cu totul original in Romania. EurActiv va fi o sursa de informatii actualizata, obiectiva, gratuita, care va traduce, din romana in romana, limbajul mai putin accesibil al integrarii". Conform informatiilor afisate pe site
, EuroActiv.ro are partener-sponsor al sectiunii Guvernare Europeana, Centrul European de Relatii Internationale si Studii Strategice - CERISS. Printre membrii fondatori ai acestui Centru se numara insa si Virgil Magureanu, fostul sef al SRI. Iar printre lectorii CERISS il regasim pe omniprezentul Dan Luca, "director PR, EurActiv Bruxelles, Belgia", dupa cum este prezentat pe site.
Filiera clujeana
Dan Luca a ajuns la Bruxelles in 1997, iar din 20 septembrie 1999 este membru PSD. Interesant, Luca a reusit sa fie destul de discret in privinta faptului ca este cadru activ al PSD. Situatia lui a iesit la lumina la inceputul acestui an, odata cu infiintarea organizatiei PSD Bruxelles, in data de 13 februarie 2008. Organizatia a inceput cu 20 de fondatori, iar pe 26 martie 2008, Mircea Geoana, presedintele PSD, "a salutat crearea Organizatiei PSD Bruxelles". In cadrul adunarii generale de constituire s-a decis infiintarea unui Birou Executiv, ales pentru o perioada de doi ani. Fondatorul si presedintele organizatiei este Dan Luca, iar secretarul executiv este Roxana Radulescu, care se afla in Bruxelles din 2002.
Luca a fost si este un apropiat al pesedistului clujean Vasile Puscas, fost ministru delegat la Ministerul Integrarii Europene, al lui Vasile Dancu, "ideologul" clujean al PSD, si al lui Lazar Comanescu, controversatul ministru de Externe, fost ambasador al Romaniei pe langa institutiile europene. De altfel, profesorul Puscas ne-a declarat ca l-a avut "student la doctoratura in relatii internationale si studii europene" pe Dan Luca, la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. In 1996, la doar un an dupa ce termina facultatea de matematica, Luca este impins in fata de prietenii si mentorii sai ca fondator si presedinte al fundatiei "Casa Europei" de la Cluj-Napoca. Ulterior, in 2003, impreuna cu binefacatorii sai, Puscas, Dancu si Comanescu, pesedistul Luca devine membru-fondator al clubului Romania-UE de la Bruxelles.
Vatra Romaneasca - izvor european
In afara de Puscas, un alt mentor al lui Dan Luca este Mihaela Lutas, profesor universitar la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor de la Babes-Bolyai. Membra a clubului Rotary Romania, Lutas este fondatoare a fundatiei "Casa Europei" de la Cluj. Profesoara Lutas este actionara in firma de consultanta Unifin SRL din Cluj-Napoca, alaturi de finantistul clujean Petru Prunea, la randul sau prieten si partener cu peremistul Gheorghe Funar in firma Editura Carpatica SRL. Carpatica are actionar majoritar, cu 62,5 la suta din actiuni, Uniunea Vatra Romaneasca.
In exclusivitate pentru ZIUA - Aidan White, Secretar General FIJ
"Este inacceptabil"
"Aceasta situatie ridica o serie intreaga de probleme. Prima problema este legata de relatia intre politica si mass-media", a declarat ieri Aidan White, Secretarul General al Federatiei Internationale a Jurnalistilor.
"A doua problema este etica magamentului din mass-media. A treia problema priveste modul in care Comisia Europeana, celelalte institutii se asigura ca cei cu care colaboreaza nu sunt implicati in actiuni sau situatii care pot fi interpretate drept un conflict clar de interese. In opinia mea, o institutie cum este Euractiv, care se prezinta intotdeauna ca fiind complet independenta de orice influenta politica si care sprijina codul de conduita conceput tocmai pentru a fi siguri ca mass-media raman independente, se confrunta acum cu o situatie deosebita in care un oficial de partid din Romania si care conduce o operatiune majora a partidului politic respectiv la Bruxelles este director in cadrul Euractiv, dar si pentru ceea ce inseamna situl romanesc al acestei institutii. Din punctul meu de vedere, acest lucru pune o problema foarte serioasa de conflict de interese. Nu este acceptabil ca o persoana care are un rol politic important, in acest caz liderul organizatiei de la Bruxelles a unui partid politic din Romania, deci activand in interesul exclusiv al partidului respectiv, sa poata fi seful unui organism de presa sau sa lucreze in conducerea unei organizatii care afirma ca este independenta. Iata de ce atat FIJ, cat si Federatia Europeana a Jurnalistilor isi vor exprima in mod public ingrijorarea fata de managementul Euractiv, cat si fata de toate institutiile europene, Parlamentul European si Comisia Europeana.
Iata de ce mi se pare absolut inacceptabil sa aud cum Euractiv isi proclama independenta editoriala fata de orice interferenta politica atunci cand, de fapt, are un site national care este condus de o persoana identificata la modul cel mai clar ca fiind lider de partid politic", a incheiat fara echivoc secretarul FIJ.
Dan Luca, directorul si promotorul cunoscutului portal de stiri si informatii din UE, EurActiv.ro, este membru PSD si liderul recent infiintatei organizatii social-democrate din Bruxelles. Cu toate ca EurActiv este o retea independenta care isi face un titlu de glorie din obiectivitatea, transparenta si impartialitatea sa, iata ca un politician roman continua sa livreze informatii "obiective" in timp ce face nu numai lobby ci, mai mult, politica partizana in cadrul PSD. Clujeanul Dan Luca a fost lansat in lumea buna a politicii europene de pesedistii clujeni Vasile Puscas si Vasile Dancu, de actualul ministru de externe Lazar Comanescu, dar si de alti politicieni, lideri de opinie si intelectuali clujeni.
Pe de alta parte, legaturile lui Dan Luca duc catre actionarii portalului de stiri HotNews, dar si catre Virgil Magureanu, fostul sef al Serviciului Roman de Informatii (SRI), catre un controversat afacerist cu alcool si tutun, Franti Itul, precum si catre peremistul Gheorghe Funar si Uniunea Vatra Romaneasca.
PSD, Magureanu si contrabandistii cu alcool
Dan Luca, (Daniel, cu prenumele sau din acte), este managerul portalului si agentiei de presa EurActiv.ro, care functioneaza si la Bruxelles si la Bucuresti. Mai mult, Luca este actionarul firmei Euractiv Network SRL, care asigura managementul site-ului EurActiv.ro. Alaturi de Luca, detinatorul a 27,5 la suta din actiuni, actionari mai sunt jurnalista Manuela Preoteasa, tot cu 27,5 la suta, precum si firma Hotnews.ro SRL, proprietarul portalului de stiri HotNews, cu 5 la suta din actiuni. Daca avem in vedere ca Manuela Preoteasa este actionara la Hotnews.ro SRL cu 35 la suta din actiuni, alaturi de sotul sau, Ionel Margarit Timbolschi, care si el poseda 30 la suta din actiuni, putem spune ca actionarul majoritar al firmei EurActiv Network SRL este familia Preoteasa-Timbolschi, cu 32,5 la suta din actiuni.
Interesant este ca unul dintre partenerii lui Dan Luca, Bianca Vlaston, care detine 20 la suta din actiunile firmei Euractiv Network SRL, a fost partenera de afaceri
a controversatului afacerist Franti Itul, din Alba Iulia. Bianca Vlaston a detinut 25 la suta din actiunile firmei Internet
Club SRL, tatal sau, profesorul Stefan Vlaston, alte 25 la suta din actiuni, iar Franti Itul, 25 la suta din actiuni. Itul a fost arestat si trimis in judecata in dosare
privind evaziunea fiscala si contrabanda cu tutun si alcool.
Conform propriei prezentari, "EurActiv este o retea de portaluri dedicate afacerilor europene, cu sediul central la Bruxelles, cu birouri in Franta, Germania, Marea Britanie si parteneri intr-o serie de tari din Europa Centrala si de Est. Comitetul de Administratie al EurActiv.com a decis lansarea EurActiv si in Romania. Obiectivul principal este realizarea unui portal tip agentie de stiri. Gratuit, in limba romana, EurActiv.ro isi propune o implicare activa a "actorilor romani" in dezbaterea europeana, cu un accent special pe mediul de afaceri. Sustinerea acestuia de catre compania europeana EurActiv din Bruxelles ii garanteaza neutralitatea si obiectivitatea, ceea ce va contribui la o informare corecta si echilibrata a opiniei publice romanesti. EurActiv.ro propune un concept cu totul original in Romania. EurActiv va fi o sursa de informatii actualizata, obiectiva, gratuita, care va traduce, din romana in romana, limbajul mai putin accesibil al integrarii". Conform informatiilor afisate pe site
, EuroActiv.ro are partener-sponsor al sectiunii Guvernare Europeana, Centrul European de Relatii Internationale si Studii Strategice - CERISS. Printre membrii fondatori ai acestui Centru se numara insa si Virgil Magureanu, fostul sef al SRI. Iar printre lectorii CERISS il regasim pe omniprezentul Dan Luca, "director PR, EurActiv Bruxelles, Belgia", dupa cum este prezentat pe site.
Filiera clujeana
Dan Luca a ajuns la Bruxelles in 1997, iar din 20 septembrie 1999 este membru PSD. Interesant, Luca a reusit sa fie destul de discret in privinta faptului ca este cadru activ al PSD. Situatia lui a iesit la lumina la inceputul acestui an, odata cu infiintarea organizatiei PSD Bruxelles, in data de 13 februarie 2008. Organizatia a inceput cu 20 de fondatori, iar pe 26 martie 2008, Mircea Geoana, presedintele PSD, "a salutat crearea Organizatiei PSD Bruxelles". In cadrul adunarii generale de constituire s-a decis infiintarea unui Birou Executiv, ales pentru o perioada de doi ani. Fondatorul si presedintele organizatiei este Dan Luca, iar secretarul executiv este Roxana Radulescu, care se afla in Bruxelles din 2002.
Luca a fost si este un apropiat al pesedistului clujean Vasile Puscas, fost ministru delegat la Ministerul Integrarii Europene, al lui Vasile Dancu, "ideologul" clujean al PSD, si al lui Lazar Comanescu, controversatul ministru de Externe, fost ambasador al Romaniei pe langa institutiile europene. De altfel, profesorul Puscas ne-a declarat ca l-a avut "student la doctoratura in relatii internationale si studii europene" pe Dan Luca, la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. In 1996, la doar un an dupa ce termina facultatea de matematica, Luca este impins in fata de prietenii si mentorii sai ca fondator si presedinte al fundatiei "Casa Europei" de la Cluj-Napoca. Ulterior, in 2003, impreuna cu binefacatorii sai, Puscas, Dancu si Comanescu, pesedistul Luca devine membru-fondator al clubului Romania-UE de la Bruxelles.
Vatra Romaneasca - izvor european
In afara de Puscas, un alt mentor al lui Dan Luca este Mihaela Lutas, profesor universitar la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor de la Babes-Bolyai. Membra a clubului Rotary Romania, Lutas este fondatoare a fundatiei "Casa Europei" de la Cluj. Profesoara Lutas este actionara in firma de consultanta Unifin SRL din Cluj-Napoca, alaturi de finantistul clujean Petru Prunea, la randul sau prieten si partener cu peremistul Gheorghe Funar in firma Editura Carpatica SRL. Carpatica are actionar majoritar, cu 62,5 la suta din actiuni, Uniunea Vatra Romaneasca.
In exclusivitate pentru ZIUA - Aidan White, Secretar General FIJ
"Este inacceptabil"
"Aceasta situatie ridica o serie intreaga de probleme. Prima problema este legata de relatia intre politica si mass-media", a declarat ieri Aidan White, Secretarul General al Federatiei Internationale a Jurnalistilor.
"A doua problema este etica magamentului din mass-media. A treia problema priveste modul in care Comisia Europeana, celelalte institutii se asigura ca cei cu care colaboreaza nu sunt implicati in actiuni sau situatii care pot fi interpretate drept un conflict clar de interese. In opinia mea, o institutie cum este Euractiv, care se prezinta intotdeauna ca fiind complet independenta de orice influenta politica si care sprijina codul de conduita conceput tocmai pentru a fi siguri ca mass-media raman independente, se confrunta acum cu o situatie deosebita in care un oficial de partid din Romania si care conduce o operatiune majora a partidului politic respectiv la Bruxelles este director in cadrul Euractiv, dar si pentru ceea ce inseamna situl romanesc al acestei institutii. Din punctul meu de vedere, acest lucru pune o problema foarte serioasa de conflict de interese. Nu este acceptabil ca o persoana care are un rol politic important, in acest caz liderul organizatiei de la Bruxelles a unui partid politic din Romania, deci activand in interesul exclusiv al partidului respectiv, sa poata fi seful unui organism de presa sau sa lucreze in conducerea unei organizatii care afirma ca este independenta. Iata de ce atat FIJ, cat si Federatia Europeana a Jurnalistilor isi vor exprima in mod public ingrijorarea fata de managementul Euractiv, cat si fata de toate institutiile europene, Parlamentul European si Comisia Europeana.
Iata de ce mi se pare absolut inacceptabil sa aud cum Euractiv isi proclama independenta editoriala fata de orice interferenta politica atunci cand, de fapt, are un site national care este condus de o persoana identificata la modul cel mai clar ca fiind lider de partid politic", a incheiat fara echivoc secretarul FIJ.
Aeroportul Băneasa, închis pentru imobiliare
Unul dintre marii beneficiari ai închiderii aeroportului, cerută de Tăriceanu, este Puiu Popoviciu, de la care premierul a închiriat terenul pentru showroom-ul Citroën din Băneasa.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu se gândeşte să-i facă un bine celui mai mare investitor în domeniul rezidenţial din vecinătatea Aeroportului Băneasa, Gabriel Popoviciu, închizând aerodromul. „Cred că acest aeroport (Băneasa - n.r.) poate deveni o problemă pentru cetăţenii din jurul lui“, a declarat joi Tăriceanu. Cel mai de vază cetăţean din vecinătatea aeroportului este Gabriel Popoviciu. Acesta i-a închiriat premierului anul trecut terenul pe care Tăriceanu şi-a construit showroom-ul ATS-Citroën.
Presa centrală relatează că închirierea a fost confirmată atât de Bogdan Bucurescu, director general ATS, cât şi de Ioan Alecu, rector al Universităţii de Agronomie, instituţie asociată cu Popoviciu în proiectul Băneasa Rezidenţial.
Cartierul construit de Popoviciu cuprinde aproximativ 3.000 de locuinţe de lux, iar zgomotul zecilor de aeronave care decolează şi aterizează zilnic pe aeroport dăunează confortului locuitorilor. În urmă cu doi ani, consilierii de vânzări angajaţi la Băneasa Rezidenţial le spuneau cumpărătorilor interesaţi de locuinţe că zgomotul aeronavelor nu va mai fi o problemă deoarece „aeroportul va fi închis în doi-trei ani“.
Nu este prima dată când Gabriel Popoviciu este avantajat pe bani publici. Conectarea cartierului de lux Băneasa Rezidenţial la reţeaua de apă şi canalizare a fost făcută, în urmă cu doi ani, din fonduri nerambursabile europene obţinute prin programul
PHARE.
Premierul a declarat joi că i-a cerut lui Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, să pregătească măsurile necesare pentru transformarea Aeroportului Băneasa, astfel încât acesta să deservească compania Romaero şi să preia avioanele mici, urmând ca zborurile low-cost să fie preluate de Aeroportul Otopeni. Specialişti în aviaţie consultaţi de Cotidianul afirmă că aeroportul nu se va putea întreţine doar pe seama aeronavelor mici, riscând falimentul, şi că, într-o etapă ulterioară, singura consecinţă logică va fi închiderea acestuia, după care terenurile vor intra în circuitul imobiliar.
„Aeroportul, în momentul de faţă, dincolo de inconvenienţele privind poluarea fonică, a devenit un real pericol pentru locuitorii din zonă, pentru că se află în mijlocul oraşului. Există anumite reglementări de prudenţă care fac ca aeroporturile să fie amplasate în afara oraşelor“, a declarat Tăriceanu, potrivit NewsIn. Premierul a spus că Aeroportul Otopeni are capacitatea de a prelua zborurile low-cost, care aterizează în prezent pe Aeroportul Băneasa. Capacitatea Aeroportului Otopeni, care are, într-adevăr, un plan de dezvoltare pe termen lung, este însă depăşită, iar planurile de dezvoltare a acestuia deocamdată stau pe loc.
Şeful Executivului a adăugat că persoanele care sosesc cu zborurile low-cost şi cele care le aşteaptă provoacă aglomerarea traficului rutier în zonă, pentru că îşi parchează maşinile pe DN1, în lipsa unor locuri de parcare amenajate. Întrebat dacă Aeroportul Băneasa va fi închis, premierul a afirmat că autorităţile nu au această intenţie, dar a precizat că este anormal să existe un aeroport în mijlocul Capitalei. „Eu nu pot să vă spun acest lucru, nu există în acest moment o intenţie conturată, dar părerea mea este că, ţinând cont de dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului, nu va mai putea supravieţui un aeroport în oraş. Arătaţi-mi şi mie un oraş în Europa unde există un aeroport în mijloc. Nu există!“, a spus Tăriceanu.
Ceea ce nu a spus Tăriceanu este că multe dintre locuinţele învecinate aeroportului au fost construite fără a avea autorizaţiile necesare. Pentru ridicarea oricărui imobil în jurul aeroportului este necesar un aviz din partea acestuia, a Autorităţii Aeronautice Civile Române şi a Regiei Autonome pentru Dirijarea Traficului Aerian ROMATSA. „Avizele conţin o prevedere potrivit căreia aeroportul este exonerat faţă de solicitanţii avizului de orice răspundere referitoare la disconfortul rezultat din activitatea sa“, spune un oficial din aviaţia civilă, sub protecţia anonimatului.
La acordarea autorizaţiilor de construire primăriile ar trebui să ţină seama de existenţa avizului, dar aceasta deseori nu se întâmplă, spune Sorin Stoicescu, fost director al Direcţiei de aviaţie civilă din Ministerul Transporturilor. „Nu i-a pus nimeni să-şi facă acolo case, dar trăim într-o societate strâmbă în care infractorii sunt favorizaţi şi nu sancţionaţi“, afirmă fostul director.
Nici ideea premierului cu supravieţuirea aeroportului din traficul aeronavelor mici, de business, nu stă în picioare. Nici fostul director pentru aviaţia civilă şi nici actuali directori pentru aviaţie din Ministerul Transporturilor nu cred că aeroportul va supravieţui din aşa ceva. „Aeroportul nu va putea supravieţui astfel din mai multe cauze. Cu cât un aeroport e mai mic, cu atât încasează mai puţini bani. În afara faptului că taxele plătite de aeronave vor fi mult mai mici, nu vor mai exista nici veniturile actuale reprezentate de chiriile luate firmelor care au activităţi de alimentaţie publică în aeroport, turism
etc. Taxele plătite de aeronave nu sunt mai mari pentru aeronavele de business, ci sunt mai mici pentru că toate aeronavele sunt taxate în funcţie de greutatea pe roată, mai mică în cazul acestei categorii“, spune Stoicescu.
Heathrow, ameninţat de primar
Primarul Londrei, Boris Johnson, propune închiderea Aeroportului Heathrow (cel mai mare din Europa) şi construirea unui alt terminal în apropierea capitalei britanice, pe o insulă artificială, în aproximativ şase ani. Noul
aeroport, care va fi construit probabil pe o insulă la est de capitală (în zona Sheppey), va avea patru piste, deşi ar mai fi nevoie de încă două. Pasagerii vor fi transportaţi spre şi dinspre capitală la bordul unor trenuri de mare
viteză, în aproximativ 35 de minute. De asemenea, terminalul aeroportuar ar urma să fie conectat cu Eurotunelul ce traversează Canalul Mânecii spre Europa.
Aeroporturile de care nu ştie Tăriceanu
Există într-adevăr o problemă a aeroporturilor situate aproape de centrul oraşelor, însă majoritatea ţărilor UE au ales să o rezolve nu prin închiderea aeroporturilor, ci prin restricţii de trafic pe acestea, însoţite de măsuri complementare. Aeroportul Băneasa este unul dintre cei zece membri ai Asociaţiei a Aeroporturilor de Oraş (City Centre Airport Association - CCAA). Asociaţia înfiinţată în 1993 include London City Airport, Stockholm Bromma Airport, Belfast City Airport, Berlin Tempelhof International Airport, Tel Aviv Dov Hoz Airport, Toronto City Center Airport, Edmonton Municipal Airport, Detroit City Airport, Kuala Lumpur City Airport şi „Amerigo Vespucci“ Airport din Florenţa.
O directivă a Comisiei Europene, respectiv 30/2002, nu impune închiderea acestor aeroporturi, ci ţinerea sub control a zgomotului. Aeroportul London City, situat în vecinătatea centrului financiar londonez Canary Wharf, a înregistrat anul trecut un trafic triplu faţă de Băneasa, respectiv trei milioane de pasageri. Oficialii britanici nu se străduiesc să închidă acest aeroport, ci, dimpotrivă, au realizat un plan de dezvoltare a acestuia, până în 2030. Planurile prevăd construirea unei a doua piste şi creşterea capacităţii acestuia la opt milioane de pasageri. Cu ocazia unei dezbateri publice recente privitoare la Aeroportul Tempelhof din Berlin, cancelarul german Angela Merkel a declarat că este împotriva închiderii acestuia.
Miză imobiliară de două miliarde de euro
Pe lângă confortul celor care locuiesc deja în zona aeroportului, mişcarea premierului are şi o profundă conotaţie imobiliară: cele 180 de hectare de teren pe care se află Băneasa valorează cel puţin două miliarde de euro şi este clară destinaţia lui după închidere. În plus, închiderea va creşte valoarea
proprietăţilor pe care le deţin în zonă, direct sau prin firme asociate cu aeroportul, mai mulţi oameni de afaceri, printre care s-ar număra, conform relatărilor din presă, Puiu Popoviciu, Gigi Becali sau Dan Voiculescu.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu se gândeşte să-i facă un bine celui mai mare investitor în domeniul rezidenţial din vecinătatea Aeroportului Băneasa, Gabriel Popoviciu, închizând aerodromul. „Cred că acest aeroport (Băneasa - n.r.) poate deveni o problemă pentru cetăţenii din jurul lui“, a declarat joi Tăriceanu. Cel mai de vază cetăţean din vecinătatea aeroportului este Gabriel Popoviciu. Acesta i-a închiriat premierului anul trecut terenul pe care Tăriceanu şi-a construit showroom-ul ATS-Citroën.
Presa centrală relatează că închirierea a fost confirmată atât de Bogdan Bucurescu, director general ATS, cât şi de Ioan Alecu, rector al Universităţii de Agronomie, instituţie asociată cu Popoviciu în proiectul Băneasa Rezidenţial.
Cartierul construit de Popoviciu cuprinde aproximativ 3.000 de locuinţe de lux, iar zgomotul zecilor de aeronave care decolează şi aterizează zilnic pe aeroport dăunează confortului locuitorilor. În urmă cu doi ani, consilierii de vânzări angajaţi la Băneasa Rezidenţial le spuneau cumpărătorilor interesaţi de locuinţe că zgomotul aeronavelor nu va mai fi o problemă deoarece „aeroportul va fi închis în doi-trei ani“.
Nu este prima dată când Gabriel Popoviciu este avantajat pe bani publici. Conectarea cartierului de lux Băneasa Rezidenţial la reţeaua de apă şi canalizare a fost făcută, în urmă cu doi ani, din fonduri nerambursabile europene obţinute prin programul
PHARE.
Premierul a declarat joi că i-a cerut lui Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, să pregătească măsurile necesare pentru transformarea Aeroportului Băneasa, astfel încât acesta să deservească compania Romaero şi să preia avioanele mici, urmând ca zborurile low-cost să fie preluate de Aeroportul Otopeni. Specialişti în aviaţie consultaţi de Cotidianul afirmă că aeroportul nu se va putea întreţine doar pe seama aeronavelor mici, riscând falimentul, şi că, într-o etapă ulterioară, singura consecinţă logică va fi închiderea acestuia, după care terenurile vor intra în circuitul imobiliar.
„Aeroportul, în momentul de faţă, dincolo de inconvenienţele privind poluarea fonică, a devenit un real pericol pentru locuitorii din zonă, pentru că se află în mijlocul oraşului. Există anumite reglementări de prudenţă care fac ca aeroporturile să fie amplasate în afara oraşelor“, a declarat Tăriceanu, potrivit NewsIn. Premierul a spus că Aeroportul Otopeni are capacitatea de a prelua zborurile low-cost, care aterizează în prezent pe Aeroportul Băneasa. Capacitatea Aeroportului Otopeni, care are, într-adevăr, un plan de dezvoltare pe termen lung, este însă depăşită, iar planurile de dezvoltare a acestuia deocamdată stau pe loc.
Şeful Executivului a adăugat că persoanele care sosesc cu zborurile low-cost şi cele care le aşteaptă provoacă aglomerarea traficului rutier în zonă, pentru că îşi parchează maşinile pe DN1, în lipsa unor locuri de parcare amenajate. Întrebat dacă Aeroportul Băneasa va fi închis, premierul a afirmat că autorităţile nu au această intenţie, dar a precizat că este anormal să existe un aeroport în mijlocul Capitalei. „Eu nu pot să vă spun acest lucru, nu există în acest moment o intenţie conturată, dar părerea mea este că, ţinând cont de dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului, nu va mai putea supravieţui un aeroport în oraş. Arătaţi-mi şi mie un oraş în Europa unde există un aeroport în mijloc. Nu există!“, a spus Tăriceanu.
Ceea ce nu a spus Tăriceanu este că multe dintre locuinţele învecinate aeroportului au fost construite fără a avea autorizaţiile necesare. Pentru ridicarea oricărui imobil în jurul aeroportului este necesar un aviz din partea acestuia, a Autorităţii Aeronautice Civile Române şi a Regiei Autonome pentru Dirijarea Traficului Aerian ROMATSA. „Avizele conţin o prevedere potrivit căreia aeroportul este exonerat faţă de solicitanţii avizului de orice răspundere referitoare la disconfortul rezultat din activitatea sa“, spune un oficial din aviaţia civilă, sub protecţia anonimatului.
La acordarea autorizaţiilor de construire primăriile ar trebui să ţină seama de existenţa avizului, dar aceasta deseori nu se întâmplă, spune Sorin Stoicescu, fost director al Direcţiei de aviaţie civilă din Ministerul Transporturilor. „Nu i-a pus nimeni să-şi facă acolo case, dar trăim într-o societate strâmbă în care infractorii sunt favorizaţi şi nu sancţionaţi“, afirmă fostul director.
Nici ideea premierului cu supravieţuirea aeroportului din traficul aeronavelor mici, de business, nu stă în picioare. Nici fostul director pentru aviaţia civilă şi nici actuali directori pentru aviaţie din Ministerul Transporturilor nu cred că aeroportul va supravieţui din aşa ceva. „Aeroportul nu va putea supravieţui astfel din mai multe cauze. Cu cât un aeroport e mai mic, cu atât încasează mai puţini bani. În afara faptului că taxele plătite de aeronave vor fi mult mai mici, nu vor mai exista nici veniturile actuale reprezentate de chiriile luate firmelor care au activităţi de alimentaţie publică în aeroport, turism
etc. Taxele plătite de aeronave nu sunt mai mari pentru aeronavele de business, ci sunt mai mici pentru că toate aeronavele sunt taxate în funcţie de greutatea pe roată, mai mică în cazul acestei categorii“, spune Stoicescu.
Heathrow, ameninţat de primar
Primarul Londrei, Boris Johnson, propune închiderea Aeroportului Heathrow (cel mai mare din Europa) şi construirea unui alt terminal în apropierea capitalei britanice, pe o insulă artificială, în aproximativ şase ani. Noul
aeroport, care va fi construit probabil pe o insulă la est de capitală (în zona Sheppey), va avea patru piste, deşi ar mai fi nevoie de încă două. Pasagerii vor fi transportaţi spre şi dinspre capitală la bordul unor trenuri de mare
viteză, în aproximativ 35 de minute. De asemenea, terminalul aeroportuar ar urma să fie conectat cu Eurotunelul ce traversează Canalul Mânecii spre Europa.
Aeroporturile de care nu ştie Tăriceanu
Există într-adevăr o problemă a aeroporturilor situate aproape de centrul oraşelor, însă majoritatea ţărilor UE au ales să o rezolve nu prin închiderea aeroporturilor, ci prin restricţii de trafic pe acestea, însoţite de măsuri complementare. Aeroportul Băneasa este unul dintre cei zece membri ai Asociaţiei a Aeroporturilor de Oraş (City Centre Airport Association - CCAA). Asociaţia înfiinţată în 1993 include London City Airport, Stockholm Bromma Airport, Belfast City Airport, Berlin Tempelhof International Airport, Tel Aviv Dov Hoz Airport, Toronto City Center Airport, Edmonton Municipal Airport, Detroit City Airport, Kuala Lumpur City Airport şi „Amerigo Vespucci“ Airport din Florenţa.
O directivă a Comisiei Europene, respectiv 30/2002, nu impune închiderea acestor aeroporturi, ci ţinerea sub control a zgomotului. Aeroportul London City, situat în vecinătatea centrului financiar londonez Canary Wharf, a înregistrat anul trecut un trafic triplu faţă de Băneasa, respectiv trei milioane de pasageri. Oficialii britanici nu se străduiesc să închidă acest aeroport, ci, dimpotrivă, au realizat un plan de dezvoltare a acestuia, până în 2030. Planurile prevăd construirea unei a doua piste şi creşterea capacităţii acestuia la opt milioane de pasageri. Cu ocazia unei dezbateri publice recente privitoare la Aeroportul Tempelhof din Berlin, cancelarul german Angela Merkel a declarat că este împotriva închiderii acestuia.
Miză imobiliară de două miliarde de euro
Pe lângă confortul celor care locuiesc deja în zona aeroportului, mişcarea premierului are şi o profundă conotaţie imobiliară: cele 180 de hectare de teren pe care se află Băneasa valorează cel puţin două miliarde de euro şi este clară destinaţia lui după închidere. În plus, închiderea va creşte valoarea
proprietăţilor pe care le deţin în zonă, direct sau prin firme asociate cu aeroportul, mai mulţi oameni de afaceri, printre care s-ar număra, conform relatărilor din presă, Puiu Popoviciu, Gigi Becali sau Dan Voiculescu.
Un român a fost răpit în Egipt alături de alţi turişti străini
Un român a fost răpit în Egipt alături de alţi turişti străini. Şeful poliţiei din Aswan a anunţat că ar fi vorba de 11 turişti, deşi Ministerul egiptean al Turismului a declarat iniţial 15 persoane răpite. Oficialii egipteni au anunţat că au loc negocieri pe tema unei răscumpărări cu autorii răpirii grupului de turişti. Din informaţiile de până acum, răpitorii ar fi patru sudanezi care au cerut şase milioane de euro răscumpărare pentru eliberarea turiştilor.
Egiptul negociază cu bandiţii eliberarea turiştilor răpiţi astăzi la prânz lângă frontiera cu Sudanul. Este vorba despre un român, cinci germani şi cinci italieni. Turiştii mergeau într-o excursie la Aswan şi au fost atacaţi de o bandă de oameni mascaţi şi înarmaţi. Unele relatări vorbesc inclusiv despre posibilitatea existenţei unor răniţi pentru că bandiţii ar fi folosit armele. Răpitorii au cerut o recompensă şi există posibilitatea ca ostaticii să fi trecut deja graniţa în Sudan.
Reacţia întârziată a Ministerului de Externe român este pur şi simplu
inexplicabilă. În timp ce Ministerul Turismului
de la Cairo vorbeşte deja despre negocieri, italienii şi germanii la cel mai înalt nivel se declară alături de familiile răpiţilor şi sunt în contact direct cu Ministerul de Extrerne de la Cairo, Bucureştiul nici măcar nu a confirmat răpirea deşi susţin că au format o celulă de criză.
Unsprezece turişti - cinci germani, cinci italieni şi un român - au fost răpiţi de patru egipteni în sudul Egiptului, a anunţat şeful poliţiei din Aswan, relatează AFP. În primele informaţii, Ministerul egiptean al Turismului a anunţat că românul se afla în grupul de turişti străini alături de cinci germani, cinci italieni şi patru egipteni.
Grupul de turişti a fost răpit lângă Aswan, sudul Egiptului. Cele 11 persoane au fost răpite în timp ce făceau o excursie între Aswan şi Sudan, a informat o sursă diplomatică, sub protecţia anonimatului. Surse din serviciile de securitate egiptene afirmă că este posibil ca grupul să fi fost transportat în Sudan, dar Ministerul de Externe egiptean nu a putut confirma informaţia.
Răpitorii grupului de turişti străini ar fi patru sudanezi înarmaţi, care ar fi cerut şi o răscumpărare de şase milioane de euro, au afirmat surse citate de postul britanic de televiziune Sky News în pagina sa electronică.
Poziţiile ministerelor de Externe din ţările de origine ale turiştilor
După ce Ambasada României la Cairo a cerut informaţii de la oficialii egipteni, Ministerul Turismului din Cairo a confirmat prezenţa românului printre străinii răpiţi în Egipt. La nivelul Ministerului român de Externe a fost activată o celulă de criză care ţine legătura cu Ministerul de Externe italian, fără să fi confirmat oficial răpirea românului în Egipt. Autorităţile române au recunoscut că nu au fost informate la timp despre această răpire.
Ministerul de Externe german spune că turiştii au fost răpiţi încă de vineri.
Ministerul italian de Externe a anunţat în premieră, printr-un comunicat de presă, răpirea mai multor străini, printre care cinci turişti italieni, în Egipt.
"Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, urmăreşte cazul răpirii în Egipt a unui grup de străini, în care se află cinci italieni", se arată în comunicat. Ministerul a adăugat că este în contact cu "ceilalţi miniştri de Externe" şi cu reprezentanţele diplomatice din Egipt.
Potrivit
presei israeliene, în urmă cu o săptămână Biroul Antiterorism a emis un avertisment fără precedent pentru toţi israelienii din Egipt, cărora le-a cerut să plece imediat din această ţară, după ce a primit informaţii că o grupare teroristă cu legături cu Hezbollah şi Hamas intenţionează să comită un atac iminent împotriva cetăţenilor israelieni.
Atacurile care vizează străini în Valea Nilului au fost rare în ultimii ani, chiar dacă mai multe atacuri cu bombă au vizat turişti în Peninsula Sinai între 2004 şi 2006. Egiptul acuză pentru aceste atacuri un grup de beduini radicali.
Dacă informaţia privind cetăţeanul român se confirmă, ar fi prima dată
când autorităţile române s-ar confrunta cu un incident de acest gen a cărui victimă este un turist. Alte cazuri de răpiri care au implicat cetăţeni români priveau ziarişti (Irak, 2005) şi muncitori (Nigeria, 2007).
Egiptul negociază cu bandiţii eliberarea turiştilor răpiţi astăzi la prânz lângă frontiera cu Sudanul. Este vorba despre un român, cinci germani şi cinci italieni. Turiştii mergeau într-o excursie la Aswan şi au fost atacaţi de o bandă de oameni mascaţi şi înarmaţi. Unele relatări vorbesc inclusiv despre posibilitatea existenţei unor răniţi pentru că bandiţii ar fi folosit armele. Răpitorii au cerut o recompensă şi există posibilitatea ca ostaticii să fi trecut deja graniţa în Sudan.
Reacţia întârziată a Ministerului de Externe român este pur şi simplu
inexplicabilă. În timp ce Ministerul Turismului
de la Cairo vorbeşte deja despre negocieri, italienii şi germanii la cel mai înalt nivel se declară alături de familiile răpiţilor şi sunt în contact direct cu Ministerul de Extrerne de la Cairo, Bucureştiul nici măcar nu a confirmat răpirea deşi susţin că au format o celulă de criză.
Unsprezece turişti - cinci germani, cinci italieni şi un român - au fost răpiţi de patru egipteni în sudul Egiptului, a anunţat şeful poliţiei din Aswan, relatează AFP. În primele informaţii, Ministerul egiptean al Turismului a anunţat că românul se afla în grupul de turişti străini alături de cinci germani, cinci italieni şi patru egipteni.
Grupul de turişti a fost răpit lângă Aswan, sudul Egiptului. Cele 11 persoane au fost răpite în timp ce făceau o excursie între Aswan şi Sudan, a informat o sursă diplomatică, sub protecţia anonimatului. Surse din serviciile de securitate egiptene afirmă că este posibil ca grupul să fi fost transportat în Sudan, dar Ministerul de Externe egiptean nu a putut confirma informaţia.
Răpitorii grupului de turişti străini ar fi patru sudanezi înarmaţi, care ar fi cerut şi o răscumpărare de şase milioane de euro, au afirmat surse citate de postul britanic de televiziune Sky News în pagina sa electronică.
Poziţiile ministerelor de Externe din ţările de origine ale turiştilor
După ce Ambasada României la Cairo a cerut informaţii de la oficialii egipteni, Ministerul Turismului din Cairo a confirmat prezenţa românului printre străinii răpiţi în Egipt. La nivelul Ministerului român de Externe a fost activată o celulă de criză care ţine legătura cu Ministerul de Externe italian, fără să fi confirmat oficial răpirea românului în Egipt. Autorităţile române au recunoscut că nu au fost informate la timp despre această răpire.
Ministerul de Externe german spune că turiştii au fost răpiţi încă de vineri.
Ministerul italian de Externe a anunţat în premieră, printr-un comunicat de presă, răpirea mai multor străini, printre care cinci turişti italieni, în Egipt.
"Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, urmăreşte cazul răpirii în Egipt a unui grup de străini, în care se află cinci italieni", se arată în comunicat. Ministerul a adăugat că este în contact cu "ceilalţi miniştri de Externe" şi cu reprezentanţele diplomatice din Egipt.
Potrivit
presei israeliene, în urmă cu o săptămână Biroul Antiterorism a emis un avertisment fără precedent pentru toţi israelienii din Egipt, cărora le-a cerut să plece imediat din această ţară, după ce a primit informaţii că o grupare teroristă cu legături cu Hezbollah şi Hamas intenţionează să comită un atac iminent împotriva cetăţenilor israelieni.
Atacurile care vizează străini în Valea Nilului au fost rare în ultimii ani, chiar dacă mai multe atacuri cu bombă au vizat turişti în Peninsula Sinai între 2004 şi 2006. Egiptul acuză pentru aceste atacuri un grup de beduini radicali.
Dacă informaţia privind cetăţeanul român se confirmă, ar fi prima dată
când autorităţile române s-ar confrunta cu un incident de acest gen a cărui victimă este un turist. Alte cazuri de răpiri care au implicat cetăţeni români priveau ziarişti (Irak, 2005) şi muncitori (Nigeria, 2007).
ANI in Tara Minunilor
“Gardianul” prezinta in exclusivitate documentele care vor fi luate in discutie astazi in Consiliul de conducere al ANI, din care reiese ca Alice Draghici, avocatul medicului Serban Bradisteanu si reprezentanta PC in CNI, ar fi somat inspectorii acestui organism pentru a-i determina sa inceteze ancheta. In data de 11 septembrie, ea ar fi facut presiuni asupra unor persoane cu putere de decizie din cadrul ANI pentru ca verificarile intreprinse cu privire la clientul sau, medicul Serban Bradisteanu, sa fie oprite
♦ Inspectorul ANI care instrumenteaza cazul Bradisteanu: “Doamna Alice Draghici a afisat o atitudine lipsita de respect, obligandu-ma sa intru in anexa nr. 116A pentru o discutie privata, folosind un ton verbal ridicat si amenintator. Aceasta discutie a constat in amenintari ale doamnei Alice Draghici: «Am venit sa va transmit ca trebuie sa stopati verificarea averii domnului Bradisteanu, ca deja este un dosar pe rol. Daca nu stopati verificarea...», moment in care dl *** a intrat in incapere si a invitat-o in biroul dumnealui pentru a discuta”
♦ Un alt oficial declara ca “am indicat faptul ca se afla intr-un potential conflict de interese (Alice Draghici – n.r.), avand in vedere ca este membru in cadrul CNI. Mi-a replicat ca, desi nu are delegatie la dosar, ea este cea care controleaza si instrumenteaza dosarul. (...) A inceput sa ma ameninte in legatura cu modalitatea in care am fost numit, felul in care gestionez activitatea
institutiei si sa profereze inclusiv amenintari la adresa presedintelui Agentiei (...).Textual mi-a spus ca va intreprinde toate demersurile necesare pentru a ma inlatura din functie
Consiliul National de Integritate (CNI) se intruneste astazi pentru a lua in discutie cazul unuia dintre membrii sai, avocata Alice Draghici. Aceasta este aparatorul medicului Serban Bradisteanu intr-un dosar in care procurorii DNA il cerceteaza in legatura cu modul in care Bradisteanu a ajuns posesorul unei averi de aproape 4 milioane de euro, care ar fi fost realizata in intervalul in care acesta a fost senator PSD. In acelasi timp, Agentia Nationala de Integritate a demarat propriile cercetari referitoare la acest caz, la sesizarea procurorilor anticoruptie - fiind primul caz aflat in lucru la ANI. Motivul pentru care CNI se intruneste astazi nu este legat strict de cercetarile referitoare la cazul “Bradisteanu”, ci de un scandal conex acestuia, al carui protagonist este avocata Alice Draghici. In data de 11 septembrie, aceasta ar fi facut presiuni asupra unor persoane cu putere de decizie din cadrul ANI, pentru ca inspectorii acestei insitutii sa opreasca verificarile intreprinse cu privire la clientul sau, medicul Serban Bradisteanu. La doua ore dupa descinderea lui Draghici la sediul Ani era programata vizita avocatului lui Bradisteanu in fata acestei institutii, Daniel Caraman.
«Daca nu stopati verificarea...»
Pe masa CNI se va afla, printre altele, o nota a inspectorului ANI care se ocupa de caz. Ea face referire la evenimentele petrecute in data de 11 septembrie anul curent: “Subsemnata Ana-Luisa Badiu, sef serviciu din cadrul Agentiei Nationale de Integritate, Inspectia de Integritate 1, va aduc la cunostinta urmatoarele: Prin adresa nr. 499, Curtea de Apel Bucuresti a trimis Agentiei Nationale de Integritate sesizarea referitoare la demararea, in temeiul legii, a procedurii de verificare a averii domnului Alexandru Serban Bradisteanu, fost senator, conform competentelor Agentiei Nationale de Integritate, dosar inaintat spre solutionare Curtii de Apel Bucuresti de catre DNA. Acest dosar mi-a fost repartizat spre verificare. Astazi, 11.09.2008, ora 14.00, a fost stabilita o intalnire confirmata de dl avocat Daniel Caraman, unul din avocatii ce il reprezinta pe domnul Bradisteanu, pentru prezentarea documentelor aflate in dosarul Agentiei Nationale de Integritate, ce urmeaza sa fie transmis la instanta competenta in vederea confiscarii averii. Mentionez ca domnul avocat nu s-a prezentat la sediul Agentiei, prilej cu care am incheiat un proces-verbal prin care am consemnat acest aspect.
In data de 11.09.2008, ora 12.06 PM, am fost apelata telefonic de catre ***, si am fost rugata sa ma prezinta in anticamera birou presedinte, deoarece doamna Alice Draghici, membru al Consiliului National de Integritate, doreste sa aiba o discutie cu mine. Cu acest prilej, am aflat cine este si pe functia pe care o detine.
Conflict de interese
M-am prezentat in anticamera, iar doamna Alice Draghici a afisat o atitudine lipsita de respect, obligandu-ma sa intru in anexa nr. 116A pentru o discutie privata, folosind un ton verbal ridicat si amenintator. Aceasta discutie a constat in amenintari ale doamnei Alice Draghici. “Am venit sa va transmit ca trebuie sa stopati verificarea averii domnului Bradisteanu ca deja este un dosar pe rol”. “Daca nu stopati verificarea...”, moment in care dl *** a intrat in incapere si a invitat-o in biroul dumnealui pentru a discuta, rugandu-ma sa astept in anticamera. De asemenea, dupa ce a parasit biroul domnului secretar general, doamna Alice Draghici a continuat, pe un ton ridicat, sa-mi transmita acelasi lucru care a fost mentionat anterior. La cererea verbala a doamnei Alice Draghici de a stopa verificarea, i-am sugerat sa ne transmita acest lucru oficial, in scris, in functie de calitatea dansei in dosarul mentionat, avand in vedere ca la dosar se afla si delegatia domnului avocat Daniel Caraman”. O alta nota de informare, apartinand unuia dintre angajatii ANI, mentioneaza faptul ca inspectoarea Badiu a fost chemata de catre avocata Alice Draghici si “(...) doamnei Luisa Badiu i s-a cerut de catre doamna Alice Draghici sa intre in anexa 116A, pentru a purta o discutie privata.
Observand atitudinea ostila, lipsita de respect a doamnei Alice Draghici, precum si tonul ridicat al domniei sale, am informat conducerea de cele intamplate. (...) Dupa aproximativ un sfert de ora, doamna Alice Draghici a parasit biroul domnului (...), continuand pe un ton ridicat sa o convinga pe doamna Luisa Badiu, care se afla in anticamera birou presedinte, sa stopeze verificarea dosarului”.
O alta declaratie a unui inalt oficial ANI: “La data de 11.09.2008, in jurul orei 12.00, ***, mi-a adus la cunostinta faptul ca doamna Alice Draghici, membru in cadrul Consiliului National de Integrare, a sosit la sediul institutiei noastre. In mod normal, m-am pregatit pentru a o primi, avand in vedere faptul ca presedintele nu se afla in acel moment in institutie. Dupa aproximativ 5 minute de asteptare, am fost informat verbal de faptul ca doamna Alice Draghici a solicitat o intrevedere cu doamna Luisa Badiu, sef serviciu la Inspectia de Integritate 1. Luand la cunostinta acest aspect, am parasit biroul si am constatat faptul ca in anexa 116A se purta o discutie pe un ton ridicat intre doamna Alice Draghici si doamna Luisa Badiu. Am intervenit si am invitat-o pe doamna Alice Draghici la mine in birou pentru a lamuri motivul vizitei. In acest context, doamna Alice Draghici mi-a adus la cunostinta ca discutia avea ca subiect un dosar in lucru la inspectorul in cauza, deoarece vrea sa faca o intampinare pentru a bloca
procedura de verificare a averii. Din motive de confidentialitate, nu voi pronunta numele persoanei in cauza, dar mentionez ca persoana investigata a fost trimisa in judecata pentru luare de mita de catre DNA, iar reprezentarea in cadrul procesului de urmarire penala si in instanta, ca aparator ales, a fost asigurata de doamna Alice Draghici. Necunoscand detaliile spetei in cauza aflata pe rolul Agentiei Nationale de Integritate, am intrebat-o pe doamna Alice Draghici ce calitate are in dosar si am indicatul faptul ca se afla intr-un potential conflict de interse, avand in vedere ca este membru in cadrul Consiliului National de Integritate. Mi-a replicat ca, desi nu are delegatie la dosar, ea este cea care controleaza si instrumenteaza dosarul. In acest sens, doamna Alice Draghici a inceput sa ma ameninte in legatura cu modalitatea in care am fost numit, felul in care gestionez activitatea institutiei si sa prolifereze inclusiv amenintari la adresa presedintelui Agentiei, invocand faptul ca va aduce in atentia Consiliului National de Integritate aspecte diverse care au ca scop sa puna sub presiune pesonalul si conducerea Agentiei. Textual mi-a spus ca va intreprinde toate demersurile necesare pentru a ma inlatura pe mine si pe *** din functie. I-am replicat ca amenintarile asupra mea nu vor avea nici un efect si am mentionat ca inspectorii de integritate, conform legii, nu pot primi dispozitii de la nici o autoritate publica, institutie sau persoana, inclusiv de la presedintele Agentiei. Verificarea declaratiilor de avere, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor se face doar de catre inspectorii de integritate. Potrivit principiului independentei operationale care guverneaza si sta la baza Legii 144/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, avand in vedere ca doamna Alice Draghici, in calitate de membru al Consiliului National de Integritate, a intervenit direct intr-o investigatie aflata pe rolul Inspectiei de Integritate si pentru faptul ca a amenintat personalul si conducerea Agentiei Nationale de Integritate, abuzand de calitatea de membru in cadrul Consiliului de Integritate, tinand cont de aspectele semnalate, va rog sa analizati cele prezentate mai sus si sa dispuneti in consecinta”. Aceste evenimente au prefatat o initiativa pe care ANI a avut-o la patru zile dupa derularea lor. In data de 15 septembrie, Agentia Nationala de Integritate a cerut instantei de judecata nu numai confiscarea sumei de aproximativ 4000.000 euro, dar si anularea unei licitatii “grase” si a “beneficiilor patrimoniale rezultate in urma acesteia”. Este vorba de procedura in baza careia unitatile medicale din sistemul penitenciar au achizitionat echipamente medicale in valoare de 11 milioane de euro. Senatorul (la acea vreme) Bradisteanu a fost presedintele comisiei de licitatie.
Certificat de buna purtare
Inainte de izbucnirea acestui scandal, mai exact in ianuarie 2008, doctorul Serban Bradisteanu a facut o cerere surprinzatoare, daca privim evenimentele prin prisma intamplarilor relatate: Intr-o cerere adresata presedintelui Curtii de Apel Bucuresti, medicul cerea “declinarea de competenta prin pronuntarea unei sentinte de dezinvestire in favoarea organului jurisdictional competent, respectiv Agentia Nationala de Integritate, avandu-se in vedere si dispozitiile art. 109 alin. 2 C.p.civ. privind necesitatea indeplinirii unei proceduri prealabile. Totodata, mai aratam ca organul competent are in momentul de fata o alta procedura de solutionare, care presupune un control de regularitate prin care persoana care face o sesizare poate fi obligata sa-si completeze cererea, si totodata este posibila suspendarea oricarei proceduri jurisdictionale in materie pana la solutionarea, sau in vederea solutionarii, indiciilor de savarsire a unei infractiuni care a condus la dobandirea ilicita a averii.
Fata de aceste impedimente care fac imposibila continuarea derularii procedurii in fata Comisiei de Cercetare a averii de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, solicitam instantei sa pronunte o solutie legala si temeinica in sensul celor de mai sus”. Cu alte cuvinte, Bradisteanu solicita declinarea competentei cercetarii cazului sau de la Comisia de specialitate a Curtii de Apel catre... ANI. Astazi insa, avocatul sau cere stoparea cercetarilor efectuate de aceasta institutie!
Averea lui Bradisteanu, prima ancheta finalizata de ANI
Medicul care a realizat primul transplant de cord din tara noastra este judecat pentru ca ar fi primit de fapt doua mite. Potrivit procurorilor anticoruptie, prima dintre acestea ar fi fost in valoare de jumatate de milion de dolari, iar cea de-a doua ar fi fost primita in mai multe transe si ar fi urcat la o valoare de trei milioane si jumatate de euro. In anul 2001, senatorul Bradisteanu a fost numit presedintele Comisiei de licitatie organizata pentru achizitionarea de echipamente medicale de inalta performanta, in vederea dotarii unor unitati sanitare din reteaua Ministerului Justitiei. Aceste echipamente urmau sa fie cumparate dintr-un credit extern garantat de Ministerul Finantelor, in numele statului roman, in valoare de 20 milioane de dolari. Inspectorii ANI arata ca procedurile licitatiei castigate de firma
elvetiana au fost viciate. Potrivit probelor autoritatilor, toti banii ar fi fost primiti de Serban Bradisteanu de la firma austriaco-elvetiana CC Med AG, ce distribuie produse medicale la nivel international. În schimbul banilor, Bradisteanu este acuzat ca ar fi facilitat companiei straine câstigarea unei licitatii pentru echiparea spitalelor-penitenciar din România cu echipamente medicale, procedura desfasurata în anii 2001-2002. Potrivit rechizitoriului, fostul senator PSD Serban Bradisteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elvetieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în tari exotice si cazari la hoteluri de lux, dar si pe extravagante precum artificii. Procurorii au descoperit, de exemplu, ca Bradisteanu a cheltuit 27.155 de franci elvetieni la un magazin de ceasuri si bijuterii din Singapore, apartinând companiei Yarfiro International PL. În Viena, la magazinul Uhren Juwelen Haban, medicul Bradisteanu a cheltuit, în septembrie 2004, 12.000 de euro. Tot pe ceasuri si bijuterii, alti 3.300 de euro într-un magazin din Rio de Janeiro. Mai mult, în Viena, la magazinul Couture Salon 1010 Viena, doctorul a lasat peste 4.300 de euro, iar la un alt magazin, din acelasi oras, alti 2.300 de euro. În New York, in urma vizitelor la magazinele
Prada si Gucci, Bradisteanu ar fi cheltuit aproape zece mii de dolari pe produse de lux. În Statele Unite, Bradisteanu a mai facut si o serie de cheltuieli mai putin obisnuite. In iunie 2004, Bradisteanu a achizitionat cu 3.200 de dolari artificii si cu alti 12.200 de dolari echipamente foto. Intr-o alta deplasare, medicul a mai lasat alti aproape 2.300 de euro la un magazin de haine. Serban Bradisteanu a dat bani grei si pentru cazarea la diverse hoteluri de lux sau pentru servicii hoteliere în diverse destinatii exotice. In Bora Bora, medicul a stat la unul din apartamentele lantului Lagoon Hotels, platind pentru aceste servicii aproape 6.000 de franci elvetieni.
♦ Inspectorul ANI care instrumenteaza cazul Bradisteanu: “Doamna Alice Draghici a afisat o atitudine lipsita de respect, obligandu-ma sa intru in anexa nr. 116A pentru o discutie privata, folosind un ton verbal ridicat si amenintator. Aceasta discutie a constat in amenintari ale doamnei Alice Draghici: «Am venit sa va transmit ca trebuie sa stopati verificarea averii domnului Bradisteanu, ca deja este un dosar pe rol. Daca nu stopati verificarea...», moment in care dl *** a intrat in incapere si a invitat-o in biroul dumnealui pentru a discuta”
♦ Un alt oficial declara ca “am indicat faptul ca se afla intr-un potential conflict de interese (Alice Draghici – n.r.), avand in vedere ca este membru in cadrul CNI. Mi-a replicat ca, desi nu are delegatie la dosar, ea este cea care controleaza si instrumenteaza dosarul. (...) A inceput sa ma ameninte in legatura cu modalitatea in care am fost numit, felul in care gestionez activitatea
institutiei si sa profereze inclusiv amenintari la adresa presedintelui Agentiei (...).Textual mi-a spus ca va intreprinde toate demersurile necesare pentru a ma inlatura din functie
Consiliul National de Integritate (CNI) se intruneste astazi pentru a lua in discutie cazul unuia dintre membrii sai, avocata Alice Draghici. Aceasta este aparatorul medicului Serban Bradisteanu intr-un dosar in care procurorii DNA il cerceteaza in legatura cu modul in care Bradisteanu a ajuns posesorul unei averi de aproape 4 milioane de euro, care ar fi fost realizata in intervalul in care acesta a fost senator PSD. In acelasi timp, Agentia Nationala de Integritate a demarat propriile cercetari referitoare la acest caz, la sesizarea procurorilor anticoruptie - fiind primul caz aflat in lucru la ANI. Motivul pentru care CNI se intruneste astazi nu este legat strict de cercetarile referitoare la cazul “Bradisteanu”, ci de un scandal conex acestuia, al carui protagonist este avocata Alice Draghici. In data de 11 septembrie, aceasta ar fi facut presiuni asupra unor persoane cu putere de decizie din cadrul ANI, pentru ca inspectorii acestei insitutii sa opreasca verificarile intreprinse cu privire la clientul sau, medicul Serban Bradisteanu. La doua ore dupa descinderea lui Draghici la sediul Ani era programata vizita avocatului lui Bradisteanu in fata acestei institutii, Daniel Caraman.
«Daca nu stopati verificarea...»
Pe masa CNI se va afla, printre altele, o nota a inspectorului ANI care se ocupa de caz. Ea face referire la evenimentele petrecute in data de 11 septembrie anul curent: “Subsemnata Ana-Luisa Badiu, sef serviciu din cadrul Agentiei Nationale de Integritate, Inspectia de Integritate 1, va aduc la cunostinta urmatoarele: Prin adresa nr. 499, Curtea de Apel Bucuresti a trimis Agentiei Nationale de Integritate sesizarea referitoare la demararea, in temeiul legii, a procedurii de verificare a averii domnului Alexandru Serban Bradisteanu, fost senator, conform competentelor Agentiei Nationale de Integritate, dosar inaintat spre solutionare Curtii de Apel Bucuresti de catre DNA. Acest dosar mi-a fost repartizat spre verificare. Astazi, 11.09.2008, ora 14.00, a fost stabilita o intalnire confirmata de dl avocat Daniel Caraman, unul din avocatii ce il reprezinta pe domnul Bradisteanu, pentru prezentarea documentelor aflate in dosarul Agentiei Nationale de Integritate, ce urmeaza sa fie transmis la instanta competenta in vederea confiscarii averii. Mentionez ca domnul avocat nu s-a prezentat la sediul Agentiei, prilej cu care am incheiat un proces-verbal prin care am consemnat acest aspect.
In data de 11.09.2008, ora 12.06 PM, am fost apelata telefonic de catre ***, si am fost rugata sa ma prezinta in anticamera birou presedinte, deoarece doamna Alice Draghici, membru al Consiliului National de Integritate, doreste sa aiba o discutie cu mine. Cu acest prilej, am aflat cine este si pe functia pe care o detine.
Conflict de interese
M-am prezentat in anticamera, iar doamna Alice Draghici a afisat o atitudine lipsita de respect, obligandu-ma sa intru in anexa nr. 116A pentru o discutie privata, folosind un ton verbal ridicat si amenintator. Aceasta discutie a constat in amenintari ale doamnei Alice Draghici. “Am venit sa va transmit ca trebuie sa stopati verificarea averii domnului Bradisteanu ca deja este un dosar pe rol”. “Daca nu stopati verificarea...”, moment in care dl *** a intrat in incapere si a invitat-o in biroul dumnealui pentru a discuta, rugandu-ma sa astept in anticamera. De asemenea, dupa ce a parasit biroul domnului secretar general, doamna Alice Draghici a continuat, pe un ton ridicat, sa-mi transmita acelasi lucru care a fost mentionat anterior. La cererea verbala a doamnei Alice Draghici de a stopa verificarea, i-am sugerat sa ne transmita acest lucru oficial, in scris, in functie de calitatea dansei in dosarul mentionat, avand in vedere ca la dosar se afla si delegatia domnului avocat Daniel Caraman”. O alta nota de informare, apartinand unuia dintre angajatii ANI, mentioneaza faptul ca inspectoarea Badiu a fost chemata de catre avocata Alice Draghici si “(...) doamnei Luisa Badiu i s-a cerut de catre doamna Alice Draghici sa intre in anexa 116A, pentru a purta o discutie privata.
Observand atitudinea ostila, lipsita de respect a doamnei Alice Draghici, precum si tonul ridicat al domniei sale, am informat conducerea de cele intamplate. (...) Dupa aproximativ un sfert de ora, doamna Alice Draghici a parasit biroul domnului (...), continuand pe un ton ridicat sa o convinga pe doamna Luisa Badiu, care se afla in anticamera birou presedinte, sa stopeze verificarea dosarului”.
O alta declaratie a unui inalt oficial ANI: “La data de 11.09.2008, in jurul orei 12.00, ***, mi-a adus la cunostinta faptul ca doamna Alice Draghici, membru in cadrul Consiliului National de Integrare, a sosit la sediul institutiei noastre. In mod normal, m-am pregatit pentru a o primi, avand in vedere faptul ca presedintele nu se afla in acel moment in institutie. Dupa aproximativ 5 minute de asteptare, am fost informat verbal de faptul ca doamna Alice Draghici a solicitat o intrevedere cu doamna Luisa Badiu, sef serviciu la Inspectia de Integritate 1. Luand la cunostinta acest aspect, am parasit biroul si am constatat faptul ca in anexa 116A se purta o discutie pe un ton ridicat intre doamna Alice Draghici si doamna Luisa Badiu. Am intervenit si am invitat-o pe doamna Alice Draghici la mine in birou pentru a lamuri motivul vizitei. In acest context, doamna Alice Draghici mi-a adus la cunostinta ca discutia avea ca subiect un dosar in lucru la inspectorul in cauza, deoarece vrea sa faca o intampinare pentru a bloca
procedura de verificare a averii. Din motive de confidentialitate, nu voi pronunta numele persoanei in cauza, dar mentionez ca persoana investigata a fost trimisa in judecata pentru luare de mita de catre DNA, iar reprezentarea in cadrul procesului de urmarire penala si in instanta, ca aparator ales, a fost asigurata de doamna Alice Draghici. Necunoscand detaliile spetei in cauza aflata pe rolul Agentiei Nationale de Integritate, am intrebat-o pe doamna Alice Draghici ce calitate are in dosar si am indicatul faptul ca se afla intr-un potential conflict de interse, avand in vedere ca este membru in cadrul Consiliului National de Integritate. Mi-a replicat ca, desi nu are delegatie la dosar, ea este cea care controleaza si instrumenteaza dosarul. In acest sens, doamna Alice Draghici a inceput sa ma ameninte in legatura cu modalitatea in care am fost numit, felul in care gestionez activitatea institutiei si sa prolifereze inclusiv amenintari la adresa presedintelui Agentiei, invocand faptul ca va aduce in atentia Consiliului National de Integritate aspecte diverse care au ca scop sa puna sub presiune pesonalul si conducerea Agentiei. Textual mi-a spus ca va intreprinde toate demersurile necesare pentru a ma inlatura pe mine si pe *** din functie. I-am replicat ca amenintarile asupra mea nu vor avea nici un efect si am mentionat ca inspectorii de integritate, conform legii, nu pot primi dispozitii de la nici o autoritate publica, institutie sau persoana, inclusiv de la presedintele Agentiei. Verificarea declaratiilor de avere, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor se face doar de catre inspectorii de integritate. Potrivit principiului independentei operationale care guverneaza si sta la baza Legii 144/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, avand in vedere ca doamna Alice Draghici, in calitate de membru al Consiliului National de Integritate, a intervenit direct intr-o investigatie aflata pe rolul Inspectiei de Integritate si pentru faptul ca a amenintat personalul si conducerea Agentiei Nationale de Integritate, abuzand de calitatea de membru in cadrul Consiliului de Integritate, tinand cont de aspectele semnalate, va rog sa analizati cele prezentate mai sus si sa dispuneti in consecinta”. Aceste evenimente au prefatat o initiativa pe care ANI a avut-o la patru zile dupa derularea lor. In data de 15 septembrie, Agentia Nationala de Integritate a cerut instantei de judecata nu numai confiscarea sumei de aproximativ 4000.000 euro, dar si anularea unei licitatii “grase” si a “beneficiilor patrimoniale rezultate in urma acesteia”. Este vorba de procedura in baza careia unitatile medicale din sistemul penitenciar au achizitionat echipamente medicale in valoare de 11 milioane de euro. Senatorul (la acea vreme) Bradisteanu a fost presedintele comisiei de licitatie.
Certificat de buna purtare
Inainte de izbucnirea acestui scandal, mai exact in ianuarie 2008, doctorul Serban Bradisteanu a facut o cerere surprinzatoare, daca privim evenimentele prin prisma intamplarilor relatate: Intr-o cerere adresata presedintelui Curtii de Apel Bucuresti, medicul cerea “declinarea de competenta prin pronuntarea unei sentinte de dezinvestire in favoarea organului jurisdictional competent, respectiv Agentia Nationala de Integritate, avandu-se in vedere si dispozitiile art. 109 alin. 2 C.p.civ. privind necesitatea indeplinirii unei proceduri prealabile. Totodata, mai aratam ca organul competent are in momentul de fata o alta procedura de solutionare, care presupune un control de regularitate prin care persoana care face o sesizare poate fi obligata sa-si completeze cererea, si totodata este posibila suspendarea oricarei proceduri jurisdictionale in materie pana la solutionarea, sau in vederea solutionarii, indiciilor de savarsire a unei infractiuni care a condus la dobandirea ilicita a averii.
Fata de aceste impedimente care fac imposibila continuarea derularii procedurii in fata Comisiei de Cercetare a averii de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, solicitam instantei sa pronunte o solutie legala si temeinica in sensul celor de mai sus”. Cu alte cuvinte, Bradisteanu solicita declinarea competentei cercetarii cazului sau de la Comisia de specialitate a Curtii de Apel catre... ANI. Astazi insa, avocatul sau cere stoparea cercetarilor efectuate de aceasta institutie!
Averea lui Bradisteanu, prima ancheta finalizata de ANI
Medicul care a realizat primul transplant de cord din tara noastra este judecat pentru ca ar fi primit de fapt doua mite. Potrivit procurorilor anticoruptie, prima dintre acestea ar fi fost in valoare de jumatate de milion de dolari, iar cea de-a doua ar fi fost primita in mai multe transe si ar fi urcat la o valoare de trei milioane si jumatate de euro. In anul 2001, senatorul Bradisteanu a fost numit presedintele Comisiei de licitatie organizata pentru achizitionarea de echipamente medicale de inalta performanta, in vederea dotarii unor unitati sanitare din reteaua Ministerului Justitiei. Aceste echipamente urmau sa fie cumparate dintr-un credit extern garantat de Ministerul Finantelor, in numele statului roman, in valoare de 20 milioane de dolari. Inspectorii ANI arata ca procedurile licitatiei castigate de firma
elvetiana au fost viciate. Potrivit probelor autoritatilor, toti banii ar fi fost primiti de Serban Bradisteanu de la firma austriaco-elvetiana CC Med AG, ce distribuie produse medicale la nivel international. În schimbul banilor, Bradisteanu este acuzat ca ar fi facilitat companiei straine câstigarea unei licitatii pentru echiparea spitalelor-penitenciar din România cu echipamente medicale, procedura desfasurata în anii 2001-2002. Potrivit rechizitoriului, fostul senator PSD Serban Bradisteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elvetieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în tari exotice si cazari la hoteluri de lux, dar si pe extravagante precum artificii. Procurorii au descoperit, de exemplu, ca Bradisteanu a cheltuit 27.155 de franci elvetieni la un magazin de ceasuri si bijuterii din Singapore, apartinând companiei Yarfiro International PL. În Viena, la magazinul Uhren Juwelen Haban, medicul Bradisteanu a cheltuit, în septembrie 2004, 12.000 de euro. Tot pe ceasuri si bijuterii, alti 3.300 de euro într-un magazin din Rio de Janeiro. Mai mult, în Viena, la magazinul Couture Salon 1010 Viena, doctorul a lasat peste 4.300 de euro, iar la un alt magazin, din acelasi oras, alti 2.300 de euro. În New York, in urma vizitelor la magazinele
Prada si Gucci, Bradisteanu ar fi cheltuit aproape zece mii de dolari pe produse de lux. În Statele Unite, Bradisteanu a mai facut si o serie de cheltuieli mai putin obisnuite. In iunie 2004, Bradisteanu a achizitionat cu 3.200 de dolari artificii si cu alti 12.200 de dolari echipamente foto. Intr-o alta deplasare, medicul a mai lasat alti aproape 2.300 de euro la un magazin de haine. Serban Bradisteanu a dat bani grei si pentru cazarea la diverse hoteluri de lux sau pentru servicii hoteliere în diverse destinatii exotice. In Bora Bora, medicul a stat la unul din apartamentele lantului Lagoon Hotels, platind pentru aceste servicii aproape 6.000 de franci elvetieni.
Patronii britanici tremură să nu le plece românii
Londra conta pe muncitori români pe şantierele pentru Jocurile Olimpice din 2012
Acum doi ani imigranţii români erau descrişi în presa britanică drept „aducători de SIDA şi tuberculoză“
Curând, patronii britanici ar putea să le ducă dorul românilor care au ajuns în Marea Britanie (UK) sub forma unor „invazii“, „hoarde“ sau „inundaţii” aşa cum numea presa britanică, până de curând imigranţii. Guvernul României doreşte întoarcerea acasă a medicilor, asistentelor şi lucrătorilor în construcţii români care lucrează în UK, perspectivă ce ameninţă interesele angajatorilor britanici, confruntaţi cu un deficit de forţă de muncă tocmai în privinţa acestor profesii. „Ar fi îngrijorător pentru multe companii dacă va fi o plecare masivă acasă“ a imigranţilor, a declarat un purtător de cuvânt al FSB (Federaţia Microîntreprinderilor) din UK, citat de săptămânalul The Observer. În urmă cu doi ani, cu câteva luni înainte de aderarea României la UE, posibili imigranţi români erau descrişi în presa britanică drept „aducători de SIDA şi tuberculoză“ (The Sun), „oameni ai căror conaţionali ar vrea să-i vadă plecând” (The Daily Mail) sau erau invitaţi „Staţi acasă, vă implorăm“ (The Mirror).
Publicaţia britanică a băgat spaima în angajatori relatând despre intenţia Ambasadei României de la Londra de a începe o campanie pentru întoarcerea imigranţilor români în ţara de de origine, unde creşterea economică depăşeşte opt la sută, faţă de cel mult 1,5 la sută, cât este aşteptată să fie în Regatul Unit. Iar îngrijorarea ar fi cu atât mai îndreptăţită, cu cât, potrivit
The Observer, firmele de construcţii mizau pe lucrători români pentru pregătirea Jocurilor Olimpice de la Londra, din 2012.
Anul Olimpiadei este ultimul pentru care Guvernul britanic ar putea impune restricţii pe piaţa muncii, dar se aşteaptă ca ele să fie ridicate până atunci. Restricţiile ar putea fi prelungite numai cu motivaţii serioase trimise Comisiei Europene, care nu prea există, din moment ce românii şi bulgarii nu „au invadat” Marea
Britanie.
De teama „hoardelor” de români şi bulgari, Guvernul lui Tony Blair impusese restricţii lucrătorilor calificaţi de teamă ca nou-intraţii în UE să nu destabilizeze piaţa municii, după şocul resimţit prin valul de extindere al UE din 2004. Atunci, autorităţile se aşteptau la 185.000 imigranţi europeni, dar aveau să se confrunte cu circa o jumătate de milion.
Piaţa muncii din România, mai tentantă
Luna viitoare, Ambasada României la Londra va organiza o conferinţă adresată studenţilor români din UK, pe care va încerca să-i convingă că vor avea oportunităţi mai bune de angajare acasă. Aceste oportunităţi vor fi prezentate în opoziţie cu „dezavantajele” din UK: costuri
de trai ridicate şi devalorizarea lirei sterline.
„Salariile nu sunt totul (...) e minunat să lucrezi în Anglia, dar sunt argumente importante pentru întoarcerea acasă”, a declarat Ambasadorul român, Ion Jinga, pentru The Observer. Diplomatul a precizat că „nu ne permitem să pierdem cele mai bune creiere”, chiar dacă şi-a exprimat speranţă că „restricţiile de pe piaţa muncăii britanice vor fi ridicate cât mai curând posibil”.
Până atunci, românii vor putea beneficia de un ghid bilingv (disponibil la Oficiile de muncă din România şi în UK), editat în colaborare de autorităţile din cele două state, în care sunt explicate drepturile şi obligaţiile de pe piaţa muncii din UK. Pe lângă datele despre salariul minim, cele 24 de zile de concediu plătit, indemnizaţii de maternitate etc, ghidul are referiri şi la preţurile ridicate din UK, în privinţa chiriilor sau alimentelor.
Polonezilor nu le mai place în Regatul Unit
Dacă o eventuală întoarcere a românilor nu ar putea reprezenta, în sine, o problemă pentru angajatorii britanici, ritmul în care polonezii (şi alţii est-europeni din UE) au început să se întoarcă acasă devine îngrijorător. Un studiu al Institutului britanic de Cercetare a Politicilor Publice arată că 540.000 de imigranţi din statele nou-intrate în UE s-au întors deja acasă.
Dintre cei rămaşi încă, cei mai numeroşi sunt polonezii, care sunt curtaţi insistent de Guvernul de la Varşovia să se întoarcă acasă. În presa britanică şi ziarelele în limba poloneză din UK, apar anunţuri care promovează „migraţia inversă”. Dar, pe lângă prezentarea „atracţiilor” din economia poloneză, imigranţilor li se prezintă şi modalităţi concrete de ajutor pentru a se reintegra acasă – împrumuturi speciale. Ţinta Varşoviei o reprezintă circa un milion de polonezi care se mai află încă în Marea Britanie.
Acum doi ani imigranţii români erau descrişi în presa britanică drept „aducători de SIDA şi tuberculoză“
Curând, patronii britanici ar putea să le ducă dorul românilor care au ajuns în Marea Britanie (UK) sub forma unor „invazii“, „hoarde“ sau „inundaţii” aşa cum numea presa britanică, până de curând imigranţii. Guvernul României doreşte întoarcerea acasă a medicilor, asistentelor şi lucrătorilor în construcţii români care lucrează în UK, perspectivă ce ameninţă interesele angajatorilor britanici, confruntaţi cu un deficit de forţă de muncă tocmai în privinţa acestor profesii. „Ar fi îngrijorător pentru multe companii dacă va fi o plecare masivă acasă“ a imigranţilor, a declarat un purtător de cuvânt al FSB (Federaţia Microîntreprinderilor) din UK, citat de săptămânalul The Observer. În urmă cu doi ani, cu câteva luni înainte de aderarea României la UE, posibili imigranţi români erau descrişi în presa britanică drept „aducători de SIDA şi tuberculoză“ (The Sun), „oameni ai căror conaţionali ar vrea să-i vadă plecând” (The Daily Mail) sau erau invitaţi „Staţi acasă, vă implorăm“ (The Mirror).
Publicaţia britanică a băgat spaima în angajatori relatând despre intenţia Ambasadei României de la Londra de a începe o campanie pentru întoarcerea imigranţilor români în ţara de de origine, unde creşterea economică depăşeşte opt la sută, faţă de cel mult 1,5 la sută, cât este aşteptată să fie în Regatul Unit. Iar îngrijorarea ar fi cu atât mai îndreptăţită, cu cât, potrivit
The Observer, firmele de construcţii mizau pe lucrători români pentru pregătirea Jocurilor Olimpice de la Londra, din 2012.
Anul Olimpiadei este ultimul pentru care Guvernul britanic ar putea impune restricţii pe piaţa muncii, dar se aşteaptă ca ele să fie ridicate până atunci. Restricţiile ar putea fi prelungite numai cu motivaţii serioase trimise Comisiei Europene, care nu prea există, din moment ce românii şi bulgarii nu „au invadat” Marea
Britanie.
De teama „hoardelor” de români şi bulgari, Guvernul lui Tony Blair impusese restricţii lucrătorilor calificaţi de teamă ca nou-intraţii în UE să nu destabilizeze piaţa municii, după şocul resimţit prin valul de extindere al UE din 2004. Atunci, autorităţile se aşteptau la 185.000 imigranţi europeni, dar aveau să se confrunte cu circa o jumătate de milion.
Piaţa muncii din România, mai tentantă
Luna viitoare, Ambasada României la Londra va organiza o conferinţă adresată studenţilor români din UK, pe care va încerca să-i convingă că vor avea oportunităţi mai bune de angajare acasă. Aceste oportunităţi vor fi prezentate în opoziţie cu „dezavantajele” din UK: costuri
de trai ridicate şi devalorizarea lirei sterline.
„Salariile nu sunt totul (...) e minunat să lucrezi în Anglia, dar sunt argumente importante pentru întoarcerea acasă”, a declarat Ambasadorul român, Ion Jinga, pentru The Observer. Diplomatul a precizat că „nu ne permitem să pierdem cele mai bune creiere”, chiar dacă şi-a exprimat speranţă că „restricţiile de pe piaţa muncăii britanice vor fi ridicate cât mai curând posibil”.
Până atunci, românii vor putea beneficia de un ghid bilingv (disponibil la Oficiile de muncă din România şi în UK), editat în colaborare de autorităţile din cele două state, în care sunt explicate drepturile şi obligaţiile de pe piaţa muncii din UK. Pe lângă datele despre salariul minim, cele 24 de zile de concediu plătit, indemnizaţii de maternitate etc, ghidul are referiri şi la preţurile ridicate din UK, în privinţa chiriilor sau alimentelor.
Polonezilor nu le mai place în Regatul Unit
Dacă o eventuală întoarcere a românilor nu ar putea reprezenta, în sine, o problemă pentru angajatorii britanici, ritmul în care polonezii (şi alţii est-europeni din UE) au început să se întoarcă acasă devine îngrijorător. Un studiu al Institutului britanic de Cercetare a Politicilor Publice arată că 540.000 de imigranţi din statele nou-intrate în UE s-au întors deja acasă.
Dintre cei rămaşi încă, cei mai numeroşi sunt polonezii, care sunt curtaţi insistent de Guvernul de la Varşovia să se întoarcă acasă. În presa britanică şi ziarelele în limba poloneză din UK, apar anunţuri care promovează „migraţia inversă”. Dar, pe lângă prezentarea „atracţiilor” din economia poloneză, imigranţilor li se prezintă şi modalităţi concrete de ajutor pentru a se reintegra acasă – împrumuturi speciale. Ţinta Varşoviei o reprezintă circa un milion de polonezi care se mai află încă în Marea Britanie.
Traficantii de piese auto noi pentru Logan
Vechile retele de trafic cu piese auto furate de la Dacia nu au disparut in totalitate dupa privatizarea companiei si intarirea pazei la Colibasi. O parte doar s-au reprofilat: nu mai fura componente pentru "1310", ci pentru Logan; nu le mai sustrag din fabrica, ci din drumul acestora de la producator spre dealeri si centrele de distributie din tara.
Reporterii "Romaniei libere" au descins incognito in lumea traficantilor de piese
auto si au descoperit ca negotul cu componente originale Logan este extins in Noi am cumparat un radiator care, desi ne-a fost vandut
fara chitanta sau factura, avea pe ambalaj inclusiv cod de bare. Iar in targurile auto, piesele sunt scoase la vanzare in cutii originale Dacia, care au inscriptionate inclusiv holograme ce ar trebui sa ateste ca respectivele produse nu sunt contrafacute.
Conducerea Dacia-Renault admite ca furturile de piese auto sunt posibile, dar sustine ca acestea sunt limitate. Reprezentantii companiei
se apara si considera ca mai intens si mai periculos este comertul cu componente contrafacute.
Piata pieselor auto noi pentru dacia la jumatate de pret rezista si este cunoscuta de multi proprietari de Logan. Cel mai bine stiu taximetristii bucuresteni. Unul dintre soferi ne-a explicat ca atat el, cat si colegii sai apeleaza frecvent la negustorii de componente auto, care vin in fiecare duminica in targul de masini din Vitan. "De ce sa ma duc la un magazin sa platesc milioane de lei, cand acolo gasesc la jumatate de pret piese originale de la Dacia", ne-a explicat acesta.
Sceptici, deoarece exista posibilitatea ca bucuresteanul sa cumpere produse de contrabanda convins de vanzatori ca sunt originale, am decis totusi sa verificam povestea. Am mers, pentru inceput, in targul Autovit din Capitala. Nu a durat mult pana am dat peste "combinatorii" pe care-i cautam. Comerciantii respectivi erau bine aprovizionati, aveau zeci de piese de Logan, de la computer de bord la airbaguri, radiatoare sau chiar spoilere. Unele chiar puse in cutii cu tot cu holograma Dacia care le atesta originea. Preturile erau la jumatate fata de cele vandute in magazinele de profil. Am intrat in vorba cu cativa dintre negustori.
» Reporter: Piesele sunt de fabrica?
Vanzator 1: Unele sunt originale, dar avem si din alea mai ieftine (este vorba despre piese care nu sunt omologate de producatorul Dacia – n.r.)
» R.: Cati bani ar costa un radiator original?
V1: Doua milioane.
» Reporter: Sunt originale piesele?
Vanzator 2: Da.
» R.: Prietenul meu a lovit-o, cred ca si motorul il are distrus. Piese de motor ai?
V2: Nu prea sunt. Poate o chiuloasa sau componente.
» R.: Deci doar din astea mai mici? Un numar de telefon, sa te sun daca am nevoie, imi dai?
V2: Ma gasesti aici in fiecare duminica.
"Daca vrei si original, iti dau si original"
Discutiile purtate cu vanzatorii din targul din Vitan nu ne-au dat suficiente indicii despre provenienta pieselor ieftine. E drept ca acestia s-ar fi jurat ca ne dau "lucru’ original" de la Dacia, dar cate nu zic ei sa-si vanda marfa!
Am hotarat asadar sa pornim spre localitatile din jurul Pitestiului, unde pe vremuri gaseai piese furate direct din fabrica, la preturi imbatabile. Chiar daca timpurile de glorie s-au dus o data cu privatizarea fabricii (la inceputul anilor 2000), ne-am bazat pe capacitatea de adaptare a romanilor. si intr-adevar lucrurile nu se schimbasera prea mult. Am obtinut relativ usor numarul de telefon al unui individ care se lauda ca are orice fel de piesa de Logan.
L-am sunat sub pretextul ca vrem sa cumparam un radiator pentru o masina pe benzina. Omul s-a aratat foarte deschis, ne-a chemat la el acasa, intr-o comuna situata la vreo zece kilometri de Pitesti. Ne-a primit in curte exact in momentul in care descarca o dubita plina cu componente de Dacia.
» Reporter: Sa traiti!
Comerciant: Hai noroc! Mai, dar repede ati mai venit! M-am si speriat. (Scoate din masina o cutie in care se afla un radiator de Logan.) asta e!
» R.: Cati bani costa? Doua milioane, nu?
C.: Da.
» R.: Jupane, este de Renault, nu? Original!
C.: Cum adica de Renault? De Logan!
» R.: De Logan, asa. Dar sunt piese de uzina?
C.: Nu tata, e de import! Daca vrei si un radiator original, iti dau!
» R.: Da, am vrea din ala original, de uzina.
C.: Cu care dintre voi am vorbit la telefon?
» R.: Cu mine...
C.: Aha. Ca iti dai seama cata lume trece pe la mine. Daca vrei, iti dau si de uzina. Dar costa 25 de sute.
» R.: Adica doua milioane jumatate?
C.: Da. Iti dau si de-ala daca vrei.
Fara chitanta, fara factura
Omul ne-a cheamat in magazia casei sale sa ne alegem un radiator. Am intrat intr-un depozit care ar fi putut rivaliza cu al oricarui magazin autentic de piese auto. Era burdusit cu cutii, lazile formau turnuri care ajungeau pana in tavan. De asemenea, in curte, pe iarba, alte spoilere auto invelite in tipla erau aranjate unul peste altul. Paradoxal, sunt atat de multe piese incat nici macar negustorul nu mai stie care unde e asezata. Rascoleste cutiile cu radiatoare dintr-un colt, dar nu gaseste ce vrem noi. Il cheama pe un colaborator de-al sau, cu o memorie mai buna.
Negustorul: Nu stiu unde le-a pus ala (colaboratorul cu pricina – n.r.). stiu eu pe unde dracu’ le pune?
» Reporter: Cat costa un radiator de-asta de Logan la magazin?
N.: E mai scump. Sunt situatiii cand costa si dublu.
» R.: Puteti sa ne dati factura si chitanta?
N.: Nu... (negustorul se stramba ca si cum i-am fi cerut un lucru absurd).
» R.: Piesele din magazie sunt de uzina?
N.: O parte sunt de uzina, o parte sunt de import, tata. Avem si de uzina, bine ca mi-ai spus! Sincer sa fiu, astealalte, de import, sunt mai ieftine, intelegi tu?
Nu incetam sa ne minunam de cantitatea mare de piese de masina pe care "prietenul" nostru o are in gospodarie. Radiatorul nu-l gaseste pana cand apare colaboratorul sau, care stie sa se orienteze mai bine prin depozit. "Da, tata. Uite-l!", spune triumfator comerciantul si ne arata marfa cautata.
"80% am numai marfa de origine"
Iesim din nou
in curte. Negustorul insista sa ne convinga de faptul ca piesa pe care ne-o da este originala. Ii platim omului 2,5 milioane de lei vechi, dupa care observam ca radiatorul are o mica defectiune, o ciupitura, probabil de la transport. Ii cerem sa ne schimbe piesa si vanzatorul nu ezita. "Noi vrem sa va atragem. stiti unde stau, apoi si eu am interes sa ma sunati. Altfel nu rezisti pe piata, daca nu esti serios", ne explica omul filozofia sa comerciala.
Argeseanul face acest negot de doua decenii. "Inainte m-am ocupat cu piese de Dacii, acum ma ocup de Logan", recunoaste el. Comerciatul spune ca merge aproape in fiecare duminica in targul auto din Bucuresti, iar in timpul
saptamanii umbla prin tara dupa clienti. Are multa marfa de vazare.
Negustorul: Nu vreti si altceva? Placute de frana, filtre, nenorociri. Planetare. Discuri de frana aveti?
» Reporter.: Discuri de frana nu vrem.
N.: In proportie de 80% am numai marfa de origine, intelegi tu? Am si faruri, tot asa, de care vrei. De uzina, vrei de-alea... Mai sunt negustori din astia care le face (care repara autoturismele – n.r.) si le da mai departe. astia nu vor sa puna piese originale. aia vor cat mai ieftin. ala care are o masina pentru sufletul lui pune originale. Altceva nu mai vrei?
» R.: Deocamdata nu.
N.: Mai dati un telefon, ca mai plec si eu prin tara.
» R.: Te mai duci si prin alte targuri?
N.: Cum sa nu? Toata tara asta o stiu.
Cind il intrebam de unde provin componentele de Logan, argeseanul se codeste sa raspunda. "Ma descurc. Le cumparam angro, de unde e marfa pe stoc, nevanduta", ne spune sec negustorul.
Testul piesei
Ne-am intors in Bucuresti si am mers la primul magazin autorizat Dacia. Le-am aratat angajatilor de aici radiatorul cumparat de la amicul nostru din Pitesti. Acestia ne-au confirmat ca, intr-adevar, cumparasem o piesa care se monteaza in fabrica pe autoturismele Logan.
Am avut surpriza sa descoperim ca pe cutia produsului cumparat de noi fara acte exista inclusiv un cod de bare. Iar vanzatorii ne-au precizat ca acelasi model de radiator, cumparat de la un dealer de piese Dacia, costa aproximativ 4,8 milioane de lei. Adica de doua ori mai scump.
Ce inseamna piese de origine Dacia?
Prin "piese originale", "de origine" sau "de uzina", negustorii cu care am discutat se refera la componente autentice care se monteaza pe orice Logan care iese de pe banda de fabricatie. Pe de alta parte, compania Dacia-Renault a inceput in 2001 o campanie prin care intentiona sa educe soferii sa cumpere numai piese care au elementele de siguranta oferite de producator. "Conceptul «piese de origine DACIA» a fost lansat in 2001, moment in care au aparut si ambalajul, si eticheta specifica. Aceste elemente au rolul de a asigura omogenitatea pieselor de origine, de a facilita recunoasterea acestora printr-o prezentare conforma si de a impiedica falsificarea.
Piesele de origine sunt comercializate sub controlul constructorului si nu este nevoie sa mai fie omologate sau certificate de un alt organism. Procesele de asigurare a calitatii impun o rigurozitate care se manifesta la toate nivelurile: la alegerea furnizorului, in timpul testelor, la definirea si aplicarea tehnologiei de fabricatie, la ambalare, manipulare etc. Sunt procese complexe aplicate pentru toate produsele de origine Dacia", se explica pe site-ul unui dealer Dacia din Capitala.
Dacia-Renault: "Posibil sa se sustraga pe traseu"
Reprezentantii grupului Dacia-Renault ne-au declarat ca stiu de existenta unui comert intens, "la negru", cu piese auto pentru Logan in comunele din jurul Pitestiului si in targuri. De asemenea, conducerea companiei nu neaga faptul ca exista posibilitatea ca piesele de origine sa fie furate pe drumul catre fabrica sau catre centrele de distributie. "Din pacate, pe traseul pieselor de schimb de origine (intre producator – fie el furnizor sau uzina –, transportator, depozit si distribuitor) pot aparea si cazuri de sustragere. Va putem spune ca Dacia acorda cea mai mare atentie acestui aspect si a luat masuri – pe care nu vi le putem detalia, din motive usor de inteles – pentru a elimina aceste situatii, indiferent unde anume se produc ele", ne-a explicat Silviu Sepciu, seful Serviciului Relatii cu Presa al Dacia.
Acesta afirma ca, din pacate, e foarte greu de securizat perfect traseul pieselor de schimb, deoarece atat timp cat se lucreaza cu oameni exista riscul ca unii dintre ei sa nu respecte regulile. "E foarte greu sa limitam fenomenul, se va gasi uneori cineva tentat sa puna mana", a precizat Silviu Sepciu. Totusi, acesta considera ca mai periculos este faptul ca soferii inca aleg sa cumpere si piese contrafacute: "Mai grava insa decat aparitia in comert a unor cantitati limitate de piese de schimb de origine sustrase este existenta unui numar mult mai mare de piese de schimb contrafacute. Acestea constituie un real pericol atat pentru utilizatorii lor, cat si pentru ceilalti participanti la trafic".
Mai greu de furat dupa privatizare
Pana la privatizarea Uzinelor Dacia, in jurul Pitestiului functionau retele puternice de traficanti cu piese furate de pe platforma de la Mioveni. Componentele pentru modelul 1310 erau scoase prin diverse mijloace: ascunse sub haine, in masina sau pur si simplu erau aruncate peste gard de angajati si preluate de complicii acestora. In primii ani dupa 1990, daca te plimbai prin centrul Pitestiului, puteai fi oricand abordat de un trecator care iti oferea o piesa de masina.
Masurile de paza drastice impuse dupa privatizarea intreprinderii au dus la falimentul unora dintre retelele de hoti. Iar unii au fost prinsi. De exemplu, acum doi ani un angajat a fost trimis in judecata dupa ce a fost gasit cu piese in valoare de 37 milioane de lei vechi. 760 de segmenti de motor Dacia, impachetati in tipla, erau asezati in compartimentul stergatorului. In roata de rezerva, agentii de paza au gasit alte 40 de bucati biela de motor si 37 de galeti inchizatori. Argeseanul a fost condamnat in prima instanta la un an de inchisoare, cu suspendare.
Inchisoare pentru vanzari fara chitanta
Evaziunea fiscala este o alta problema care apare in cazul traficantilor de piese auto pentru Dacia. Nici unul dintre cei cu care am negociat cumpararea unor componente nu a vrut sa ne dea chitanta sau factura pentru produsele pe care ni le vindea. Iar, potrivit legii privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, neinregistrarea in acte a unor astfel de operatiuni comerciale se pedepseste cu inchisoare de la doi la opt ani si interzicerea unor drepturi. Pe de alta parte, desi din cercetarile noastre in teren negotul ilicit cu piese auto pentru Logan este in continuare extins in Arges si in targurile din tara, in raportul de activitate pe anul trecut Garda Financiara prezinta doar un caz in care s-au descoperit componente contrafacute pentru autoturismele Dacia, in valoare de peste trei miliarde de lei vechi.
Despre cei care fura si revand nu se aminteste nimic in respectivul document. "Comisarii s-au deplasat la locatia in cauza, situata in judetul Arges, unde in urma unei inspectii au fost gasite o serie de piese auto, o geanta diplomat continand diverse documente, ambalaje si etichete cu elemente de siguranta (holograme) inscriptionate Dacia", se arata in respectivul raport.
Reporterii "Romaniei libere" au descins incognito in lumea traficantilor de piese
auto si au descoperit ca negotul cu componente originale Logan este extins in Noi am cumparat un radiator care, desi ne-a fost vandut
fara chitanta sau factura, avea pe ambalaj inclusiv cod de bare. Iar in targurile auto, piesele sunt scoase la vanzare in cutii originale Dacia, care au inscriptionate inclusiv holograme ce ar trebui sa ateste ca respectivele produse nu sunt contrafacute.
Conducerea Dacia-Renault admite ca furturile de piese auto sunt posibile, dar sustine ca acestea sunt limitate. Reprezentantii companiei
se apara si considera ca mai intens si mai periculos este comertul cu componente contrafacute.
Piata pieselor auto noi pentru dacia la jumatate de pret rezista si este cunoscuta de multi proprietari de Logan. Cel mai bine stiu taximetristii bucuresteni. Unul dintre soferi ne-a explicat ca atat el, cat si colegii sai apeleaza frecvent la negustorii de componente auto, care vin in fiecare duminica in targul de masini din Vitan. "De ce sa ma duc la un magazin sa platesc milioane de lei, cand acolo gasesc la jumatate de pret piese originale de la Dacia", ne-a explicat acesta.
Sceptici, deoarece exista posibilitatea ca bucuresteanul sa cumpere produse de contrabanda convins de vanzatori ca sunt originale, am decis totusi sa verificam povestea. Am mers, pentru inceput, in targul Autovit din Capitala. Nu a durat mult pana am dat peste "combinatorii" pe care-i cautam. Comerciantii respectivi erau bine aprovizionati, aveau zeci de piese de Logan, de la computer de bord la airbaguri, radiatoare sau chiar spoilere. Unele chiar puse in cutii cu tot cu holograma Dacia care le atesta originea. Preturile erau la jumatate fata de cele vandute in magazinele de profil. Am intrat in vorba cu cativa dintre negustori.
» Reporter: Piesele sunt de fabrica?
Vanzator 1: Unele sunt originale, dar avem si din alea mai ieftine (este vorba despre piese care nu sunt omologate de producatorul Dacia – n.r.)
» R.: Cati bani ar costa un radiator original?
V1: Doua milioane.
» Reporter: Sunt originale piesele?
Vanzator 2: Da.
» R.: Prietenul meu a lovit-o, cred ca si motorul il are distrus. Piese de motor ai?
V2: Nu prea sunt. Poate o chiuloasa sau componente.
» R.: Deci doar din astea mai mici? Un numar de telefon, sa te sun daca am nevoie, imi dai?
V2: Ma gasesti aici in fiecare duminica.
"Daca vrei si original, iti dau si original"
Discutiile purtate cu vanzatorii din targul din Vitan nu ne-au dat suficiente indicii despre provenienta pieselor ieftine. E drept ca acestia s-ar fi jurat ca ne dau "lucru’ original" de la Dacia, dar cate nu zic ei sa-si vanda marfa!
Am hotarat asadar sa pornim spre localitatile din jurul Pitestiului, unde pe vremuri gaseai piese furate direct din fabrica, la preturi imbatabile. Chiar daca timpurile de glorie s-au dus o data cu privatizarea fabricii (la inceputul anilor 2000), ne-am bazat pe capacitatea de adaptare a romanilor. si intr-adevar lucrurile nu se schimbasera prea mult. Am obtinut relativ usor numarul de telefon al unui individ care se lauda ca are orice fel de piesa de Logan.
L-am sunat sub pretextul ca vrem sa cumparam un radiator pentru o masina pe benzina. Omul s-a aratat foarte deschis, ne-a chemat la el acasa, intr-o comuna situata la vreo zece kilometri de Pitesti. Ne-a primit in curte exact in momentul in care descarca o dubita plina cu componente de Dacia.
» Reporter: Sa traiti!
Comerciant: Hai noroc! Mai, dar repede ati mai venit! M-am si speriat. (Scoate din masina o cutie in care se afla un radiator de Logan.) asta e!
» R.: Cati bani costa? Doua milioane, nu?
C.: Da.
» R.: Jupane, este de Renault, nu? Original!
C.: Cum adica de Renault? De Logan!
» R.: De Logan, asa. Dar sunt piese de uzina?
C.: Nu tata, e de import! Daca vrei si un radiator original, iti dau!
» R.: Da, am vrea din ala original, de uzina.
C.: Cu care dintre voi am vorbit la telefon?
» R.: Cu mine...
C.: Aha. Ca iti dai seama cata lume trece pe la mine. Daca vrei, iti dau si de uzina. Dar costa 25 de sute.
» R.: Adica doua milioane jumatate?
C.: Da. Iti dau si de-ala daca vrei.
Fara chitanta, fara factura
Omul ne-a cheamat in magazia casei sale sa ne alegem un radiator. Am intrat intr-un depozit care ar fi putut rivaliza cu al oricarui magazin autentic de piese auto. Era burdusit cu cutii, lazile formau turnuri care ajungeau pana in tavan. De asemenea, in curte, pe iarba, alte spoilere auto invelite in tipla erau aranjate unul peste altul. Paradoxal, sunt atat de multe piese incat nici macar negustorul nu mai stie care unde e asezata. Rascoleste cutiile cu radiatoare dintr-un colt, dar nu gaseste ce vrem noi. Il cheama pe un colaborator de-al sau, cu o memorie mai buna.
Negustorul: Nu stiu unde le-a pus ala (colaboratorul cu pricina – n.r.). stiu eu pe unde dracu’ le pune?
» Reporter: Cat costa un radiator de-asta de Logan la magazin?
N.: E mai scump. Sunt situatiii cand costa si dublu.
» R.: Puteti sa ne dati factura si chitanta?
N.: Nu... (negustorul se stramba ca si cum i-am fi cerut un lucru absurd).
» R.: Piesele din magazie sunt de uzina?
N.: O parte sunt de uzina, o parte sunt de import, tata. Avem si de uzina, bine ca mi-ai spus! Sincer sa fiu, astealalte, de import, sunt mai ieftine, intelegi tu?
Nu incetam sa ne minunam de cantitatea mare de piese de masina pe care "prietenul" nostru o are in gospodarie. Radiatorul nu-l gaseste pana cand apare colaboratorul sau, care stie sa se orienteze mai bine prin depozit. "Da, tata. Uite-l!", spune triumfator comerciantul si ne arata marfa cautata.
"80% am numai marfa de origine"
Iesim din nou
in curte. Negustorul insista sa ne convinga de faptul ca piesa pe care ne-o da este originala. Ii platim omului 2,5 milioane de lei vechi, dupa care observam ca radiatorul are o mica defectiune, o ciupitura, probabil de la transport. Ii cerem sa ne schimbe piesa si vanzatorul nu ezita. "Noi vrem sa va atragem. stiti unde stau, apoi si eu am interes sa ma sunati. Altfel nu rezisti pe piata, daca nu esti serios", ne explica omul filozofia sa comerciala.
Argeseanul face acest negot de doua decenii. "Inainte m-am ocupat cu piese de Dacii, acum ma ocup de Logan", recunoaste el. Comerciatul spune ca merge aproape in fiecare duminica in targul auto din Bucuresti, iar in timpul
saptamanii umbla prin tara dupa clienti. Are multa marfa de vazare.
Negustorul: Nu vreti si altceva? Placute de frana, filtre, nenorociri. Planetare. Discuri de frana aveti?
» Reporter.: Discuri de frana nu vrem.
N.: In proportie de 80% am numai marfa de origine, intelegi tu? Am si faruri, tot asa, de care vrei. De uzina, vrei de-alea... Mai sunt negustori din astia care le face (care repara autoturismele – n.r.) si le da mai departe. astia nu vor sa puna piese originale. aia vor cat mai ieftin. ala care are o masina pentru sufletul lui pune originale. Altceva nu mai vrei?
» R.: Deocamdata nu.
N.: Mai dati un telefon, ca mai plec si eu prin tara.
» R.: Te mai duci si prin alte targuri?
N.: Cum sa nu? Toata tara asta o stiu.
Cind il intrebam de unde provin componentele de Logan, argeseanul se codeste sa raspunda. "Ma descurc. Le cumparam angro, de unde e marfa pe stoc, nevanduta", ne spune sec negustorul.
Testul piesei
Ne-am intors in Bucuresti si am mers la primul magazin autorizat Dacia. Le-am aratat angajatilor de aici radiatorul cumparat de la amicul nostru din Pitesti. Acestia ne-au confirmat ca, intr-adevar, cumparasem o piesa care se monteaza in fabrica pe autoturismele Logan.
Am avut surpriza sa descoperim ca pe cutia produsului cumparat de noi fara acte exista inclusiv un cod de bare. Iar vanzatorii ne-au precizat ca acelasi model de radiator, cumparat de la un dealer de piese Dacia, costa aproximativ 4,8 milioane de lei. Adica de doua ori mai scump.
Ce inseamna piese de origine Dacia?
Prin "piese originale", "de origine" sau "de uzina", negustorii cu care am discutat se refera la componente autentice care se monteaza pe orice Logan care iese de pe banda de fabricatie. Pe de alta parte, compania Dacia-Renault a inceput in 2001 o campanie prin care intentiona sa educe soferii sa cumpere numai piese care au elementele de siguranta oferite de producator. "Conceptul «piese de origine DACIA» a fost lansat in 2001, moment in care au aparut si ambalajul, si eticheta specifica. Aceste elemente au rolul de a asigura omogenitatea pieselor de origine, de a facilita recunoasterea acestora printr-o prezentare conforma si de a impiedica falsificarea.
Piesele de origine sunt comercializate sub controlul constructorului si nu este nevoie sa mai fie omologate sau certificate de un alt organism. Procesele de asigurare a calitatii impun o rigurozitate care se manifesta la toate nivelurile: la alegerea furnizorului, in timpul testelor, la definirea si aplicarea tehnologiei de fabricatie, la ambalare, manipulare etc. Sunt procese complexe aplicate pentru toate produsele de origine Dacia", se explica pe site-ul unui dealer Dacia din Capitala.
Dacia-Renault: "Posibil sa se sustraga pe traseu"
Reprezentantii grupului Dacia-Renault ne-au declarat ca stiu de existenta unui comert intens, "la negru", cu piese auto pentru Logan in comunele din jurul Pitestiului si in targuri. De asemenea, conducerea companiei nu neaga faptul ca exista posibilitatea ca piesele de origine sa fie furate pe drumul catre fabrica sau catre centrele de distributie. "Din pacate, pe traseul pieselor de schimb de origine (intre producator – fie el furnizor sau uzina –, transportator, depozit si distribuitor) pot aparea si cazuri de sustragere. Va putem spune ca Dacia acorda cea mai mare atentie acestui aspect si a luat masuri – pe care nu vi le putem detalia, din motive usor de inteles – pentru a elimina aceste situatii, indiferent unde anume se produc ele", ne-a explicat Silviu Sepciu, seful Serviciului Relatii cu Presa al Dacia.
Acesta afirma ca, din pacate, e foarte greu de securizat perfect traseul pieselor de schimb, deoarece atat timp cat se lucreaza cu oameni exista riscul ca unii dintre ei sa nu respecte regulile. "E foarte greu sa limitam fenomenul, se va gasi uneori cineva tentat sa puna mana", a precizat Silviu Sepciu. Totusi, acesta considera ca mai periculos este faptul ca soferii inca aleg sa cumpere si piese contrafacute: "Mai grava insa decat aparitia in comert a unor cantitati limitate de piese de schimb de origine sustrase este existenta unui numar mult mai mare de piese de schimb contrafacute. Acestea constituie un real pericol atat pentru utilizatorii lor, cat si pentru ceilalti participanti la trafic".
Mai greu de furat dupa privatizare
Pana la privatizarea Uzinelor Dacia, in jurul Pitestiului functionau retele puternice de traficanti cu piese furate de pe platforma de la Mioveni. Componentele pentru modelul 1310 erau scoase prin diverse mijloace: ascunse sub haine, in masina sau pur si simplu erau aruncate peste gard de angajati si preluate de complicii acestora. In primii ani dupa 1990, daca te plimbai prin centrul Pitestiului, puteai fi oricand abordat de un trecator care iti oferea o piesa de masina.
Masurile de paza drastice impuse dupa privatizarea intreprinderii au dus la falimentul unora dintre retelele de hoti. Iar unii au fost prinsi. De exemplu, acum doi ani un angajat a fost trimis in judecata dupa ce a fost gasit cu piese in valoare de 37 milioane de lei vechi. 760 de segmenti de motor Dacia, impachetati in tipla, erau asezati in compartimentul stergatorului. In roata de rezerva, agentii de paza au gasit alte 40 de bucati biela de motor si 37 de galeti inchizatori. Argeseanul a fost condamnat in prima instanta la un an de inchisoare, cu suspendare.
Inchisoare pentru vanzari fara chitanta
Evaziunea fiscala este o alta problema care apare in cazul traficantilor de piese auto pentru Dacia. Nici unul dintre cei cu care am negociat cumpararea unor componente nu a vrut sa ne dea chitanta sau factura pentru produsele pe care ni le vindea. Iar, potrivit legii privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, neinregistrarea in acte a unor astfel de operatiuni comerciale se pedepseste cu inchisoare de la doi la opt ani si interzicerea unor drepturi. Pe de alta parte, desi din cercetarile noastre in teren negotul ilicit cu piese auto pentru Logan este in continuare extins in Arges si in targurile din tara, in raportul de activitate pe anul trecut Garda Financiara prezinta doar un caz in care s-au descoperit componente contrafacute pentru autoturismele Dacia, in valoare de peste trei miliarde de lei vechi.
Despre cei care fura si revand nu se aminteste nimic in respectivul document. "Comisarii s-au deplasat la locatia in cauza, situata in judetul Arges, unde in urma unei inspectii au fost gasite o serie de piese auto, o geanta diplomat continand diverse documente, ambalaje si etichete cu elemente de siguranta (holograme) inscriptionate Dacia", se arata in respectivul raport.
Paul Păcurar: Preţul gazelor naturale nu va creşte până la finalului anului
Gazele naturale
nu se vor scumpi până la sfârşitul anului. Declaraţia îi aparţine ministrului Muncii, Paul Păcuraru, care susţine că guvernul a luat această decizie în sedinţa de joi.
Lămuririle executivului vin după ce săptămâna trecută companiile E.ON Gaz România şi Distrigaz Sud au cerut autorităţii de reglementare scumpirea gazelor naturale furnizate populaţiei cu 10 la sută, de la 1 octombrie.
Ultima majorare de preţuri la gazele naturale a avut loc în luna iulie când autorităţile au decis ca acestea să se majoreze cu 12 la sută.
Preţul gazelor a generat conflicte încă de anul trecut, când fostul ministru al economiei, Codruţ Şereş, a vrut să elimine furnizorii interni privilegiaţi.
Codruţ Şereş s-a declarat atunci profund nemulţumit de faptul cã producãtorii de gaze noi
au un preţ de livrare chiar la nivelul a 80% din preţul cu care importã gaze România.
nu se vor scumpi până la sfârşitul anului. Declaraţia îi aparţine ministrului Muncii, Paul Păcuraru, care susţine că guvernul a luat această decizie în sedinţa de joi.
Lămuririle executivului vin după ce săptămâna trecută companiile E.ON Gaz România şi Distrigaz Sud au cerut autorităţii de reglementare scumpirea gazelor naturale furnizate populaţiei cu 10 la sută, de la 1 octombrie.
Ultima majorare de preţuri la gazele naturale a avut loc în luna iulie când autorităţile au decis ca acestea să se majoreze cu 12 la sută.
Preţul gazelor a generat conflicte încă de anul trecut, când fostul ministru al economiei, Codruţ Şereş, a vrut să elimine furnizorii interni privilegiaţi.
Codruţ Şereş s-a declarat atunci profund nemulţumit de faptul cã producãtorii de gaze noi
au un preţ de livrare chiar la nivelul a 80% din preţul cu care importã gaze România.
Dinamo riscă suspendarea din Cupa UEFA
Dincolo de rezultatul de pe teren, roş-albii mai au un necaz în urma meciului cu NEC: comportamentul fanilor.Ultraşii lui Dinamo s-au dat din nou
în „spectacol” în Europa, ceea ce ar putea conduce la sancţiuni uriaşe din partea UEFA. Dincolo de amenzile care vor exista mai mult decât sigur, „câinii” riscă şi penalizări mult mai grave. Returul cu Nijmegen este în pericol să se joace cu porţile închise, iar în cele mai „negre” scenarii, Dinamo este pasibilă de o suspendare din cupele europene, dar și de înfrângere la „masa verde“ în partida de ieri-seară.
Dar ce s-a întâmplat mai exact aseară în timpul
partidei cu NEC? După ce gazdele au marcat, românii din peluze au aprins torţe, le-au aruncat în mijlocul spectatorilor olandezi şi apoi s-au urcat pe garduri, provocându-i pe ceilalţi. Apoi, au rupt scaune şi au aruncat cu ele în forţele de ordine. Şefii echipei nu mai suportă comportamentul suporterilor. „Preşedintele Badea a vorbit la Jandarmerie să vadă pe camerele video
susţinătorii turbulenţi şi să-i aresteze”, a spus Cristi Borcea la final.
în „spectacol” în Europa, ceea ce ar putea conduce la sancţiuni uriaşe din partea UEFA. Dincolo de amenzile care vor exista mai mult decât sigur, „câinii” riscă şi penalizări mult mai grave. Returul cu Nijmegen este în pericol să se joace cu porţile închise, iar în cele mai „negre” scenarii, Dinamo este pasibilă de o suspendare din cupele europene, dar și de înfrângere la „masa verde“ în partida de ieri-seară.
Dar ce s-a întâmplat mai exact aseară în timpul
partidei cu NEC? După ce gazdele au marcat, românii din peluze au aprins torţe, le-au aruncat în mijlocul spectatorilor olandezi şi apoi s-au urcat pe garduri, provocându-i pe ceilalţi. Apoi, au rupt scaune şi au aruncat cu ele în forţele de ordine. Şefii echipei nu mai suportă comportamentul suporterilor. „Preşedintele Badea a vorbit la Jandarmerie să vadă pe camerele video
susţinătorii turbulenţi şi să-i aresteze”, a spus Cristi Borcea la final.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
