Enclava Nagorno-Kara-bah, localizată în Azer-baidjan şi populată de etnici armeni, este din nou în fierbere, ameninţând stabilitatea acestei regiuni din Caucaz. Oficiali din Armenia şi Azerbaidjan au confirmat pentru Radio Free Europe (RFE) că au izbucnit violenţele între militari în două regiuni din teritoriul disputat. Există deja victime, iar Azerbaidjanul a confirmat că doi militari de-ai săi au murit. Oficiali din ambele ţări au admis că au izbucnit violenţe în două districte separate din nord-vestul Karabahului, unde au fost trase focuri de armă şi tiruri de rachetă.
Experţi internaţionali în medierea conflictelor şi un reprezentant al Departamentului de stat din SUA se află în regiune pentru a media un armistiţiu, însă luptele continuă, aceasta fiind cea mai serioasă încălcare a acordului de încetare a focului din ultimii ani. Evenimentele vin pe fondul decretării stării de urgenţă în Armenia, ca urmare a reprimării dure a protestelor opoziţiei după alegerile prezidenţiale. Stingerea conflictului este cu atât mai improbabilă, cu cât ambele părţi se acuză reciproc de alimentarea violenţelor.
ARMENII DAU VINA PE AZERI
Ministrul armean de Externe, Vartan Oskanian, a declarat, pentru RFE, că forţele azere sunt responsabile de iniţierea „unei provocări serioase la adresa forţelor armene”. Oskanian a dezvăluit că în lupte sunt implicate mai multe echipamente
militare decât au fost folosite în încălcările anterioare ale armistiţiului, încheiat în 1994, în urma unei confruntări care s-a soldat cu peste 25.000 de morţi.
Diplomatul a acuzat autorităţile de la Baku că au început violenţele în acest moment pentru a profita de faptul că Erevanul este vulnerabil în perioada de 20 de zile cât durează starea de urgenţă (în urma ciocnirilor dintre poliţie şi protestatari, la Erevan au murit opt persoane). „Condamnăm această provocare şi credem că este o încercare a părţii azere de a exploata situaţia curentă din Armenia”, a spus Oskanian, adăugând că „probabil au crezut că ne-am concentrat întreaga atenţie asupra situaţiei interne, şi asta le oferă un avantaj psihologic, dar nu a fost aşa”.
AZERII S-AU ÎNARMAT
De la Baku însă, situaţia se vede diferit. Autorităţile azere sunt de părere că Erevanul a declanşat actualele violenţe pentru a distrage atenţia de la situaţia internă. Purtătorul de cuvânt al MAE azer, Khazar Ibrahim, a declarat că „este clar o provocare din partea Armeniei. Ei încearcă să distragă atenţia cetăţenilor de la chestiunile interne şi domestice, căutând un duşman extern”. E drept, şi preşedintele azer, Ilham Aliev, a alimentat tensiunile mocnite dintre cele două ţări, folosind averea câştigată de stat din vânzarea şi tranzitul de hidrocarburi pentru a canaliza mai mult de un miliard de dolari spre modernizarea armatei. El a declarat, la începutul săptămânii, că Azerbaidjanul este pregătit să recupereze, chiar şi cu forţa, regiunea separatistă Nagorno-Karabah.
„Am cumpărat echipament militar, avioane şi muniţie pentru a fi pregătiţi să eliberăm teritoriile ocupate, şi suntem pregătiţi să facem acest lucru”, a anunţat Aliev. Liderul de la Baku a făcut referire la autoproclamarea independenţei Kosovo, care i-a încurajat pe etnicii armeni din Nagorno-Karabah, notează Mediafax. Parlamentul azer a votat de curând retragerea a 33 de soldaţi azeri din misiunea NATO de menţinere a păcii, în semn de protest faţă de proclamarea independenţei Kosovo.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)



Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu